OTRAVA DIN VIN SI BERE

   Iata ce aflam din articolul Otrava de zi cu zi din pahar: Vinul care nu a văzut niciun bob de strugure:

Cel puţin jumătate din producţia de vinuri ieftine comercializate în România este falsificată, susţin inspectori din Ministerul Agriculturii.

Una dintre metodele de falsificare a vinului este adăugarea de îndulcitori şi apă la o cantitate de struguri. A doua metodă este folosirea de apă, zahăr şi alcool, la care se adaugă coloranţi care duc împreună la formarea unui produs fals care seamănă la gust şi la culoare cu vinul original, conform raportului pe care ni l-a pus la dispoziţie Inspectoratul pentru Controlul Tehnic Vitinicol din Ministerul Agriculturii.

Un produs orginal trebuie să fie realizat exclusiv din struguri şi să conţină doar produse naturale. Nu este permisă adăugarea de îndulcitori, apă sau chiar alcool etilic.
Feriţi-vă de vinul sub 5,5 lei litrul
Una dintre metodele simple care pot fi folosite de consumatori pentru a fi siguri că nu consumă un produs falsificat este preţul vinului. Pragul sigur care conferă originalitate vinului este cel de 5,5 lei per litru.
„Ce este sub acest preţ nu trebuie consumat. Este limita de jos la care se poate comercializa un vin de masă. Ce este sub acest preţ e clar un fals”, ne-a precizat un important producător de vin din judeţul Vrancea.
Alte indicii se referă la ambalajul din plastic al vinului, lipsa hologramei de pe sticlă şi absenţa cuvântului vin de pe eticheta. De obicei, pentru produsele de proastă calitate, se foloseşte sintagma băutură fermentată liniştit.
Cum afectează sănătatea vinul fals
Practic, majoritatea vinurilor de masă au în compoziţie apă, alcool etilic, sirop de glucoză, îndulcitori şi aromatizanţi naturali sau sintetici, toate aceste substanţe sunt dăunătoare.
„Noi medicii nu recomandăm consumul vinului de masă pentru că nu este un produs de calitate. Dacă este adăugat apă în el nu e nicio problemă majoră, cel mult se consumă un produs slab. În schimb se mai adaugă alţi aditivi care produc consumatorului gastrite, dureri de stomac şi toxiinfecţii. Desigur, aditivii din aceste produse conţin şi substanţe cancerigene”, ne-a explicat medicul nutriţionistul Eduard Adamescu.
El recomandă consumul de vinuri care nu sunt de masă, ci de o calitate superioară. „Evitaţi tot ce este vin de masă”, spune medicul.
Doar în cursul lunii august au fost făcute de către Inspectoratul pentru controlul tehnic vitinicol sesizări penale către Inspectoratele Judeţene de Poliţie, Departamentul de Investigaţii a Fraudelor, pentru un număr de 13 operatori în vederea efectuării de cercetări specifice.
În conformitate cu prevederile art 49 din Legea viei şi vinului „falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin constituie infracţiune”.
Coloranţi şi îndulcitori sintetici, gust dubios
Neregulile constatate de către inspectori în cadrul controalelor din acest an au fost: aciditate volatilă peste limita admisă, coloranţi sintetici prezenţi, urmă coloranţi, prezenţa îndulcitori sintetici, etichetarea neconformă privind conţinutul de zahăr şi deficienţe organoleptice.
În urma efectuării de analize au fost depistaţi 13 operatori ale căror vinuri aveau în compoziţie apă şi alcool decât cel provenit din zahărul din struguri, vinurile respective fiind falsificate.
Şi la controalele ANPC s-au constatat abateri de până 63% din cantiatea de vin controlat.
EXEMPLE
Vinuri depistate cu probleme
Fie că a fost vorba de controale ale Inspectoratului vitinicol, fie al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor majoritatea mărcilor de vin de masă a prezentat probleme.

• „Babanul” a fost găsit că ar avea 60% zahăr şi peste 40% apă.
• „Perla Dunării”, realizat de Vinton Galaţi, a fost depistată că ar avea în compoziţia concentraţii de 100% zahar şi aproape 80% apă.
• „Buchet”, îmbuteliat de Casa de Vinuri Zorăşti, din Buzău, a fost depistat că ar avea peste 20% zahar.
• „Alb Nobil”, vin fabricat Rom Cas SRL Dâmboviţa, este făcut din zahăr adăugat în proporţie de 100% şi 60% apă.
• Alte mărci găsite cu nereguli au fost Muscăţel, Crâşmăriţa şi Cetera, Muşcat, 9 Poloboace, Hangiţa, Kamarad, Strămoşesc, Fraguta, Crâsmăriţa din Buzău, Podgoriile Vrancei. Şi „Busuioaca de Bohotin” este frecvent contrafăcută.

   Iata si ce mai aflam din articolul Pericolul dintr-un pahar cu bere. VEZI ce chimicale din bere îţi pot distruge sănătatea:

Berile nesănătoase au în compoziţie E-uri care îmbolnăvesc sau ceea ce medicii numesc „cărăuşi ascunşi” de zahăr sau sare. Îndulcitorii sunt suspectaţi că pot cauza inclusiv cancer.

Piaţa românească a început să fie asaltată de beri care în mod normal nu ar avea voie să poarte acest nume. Este vorba de berile aromate cu portocale sau alte fructe.

„Categoric sunt mai nesănătoase decât berile adevărate, curate. Plus că majoritatea conţin acei îndulcitori extrem de controversaţi pentru că sunt cancerigeni. Aceste beri au apărut pe o tendinţă generalizată şi în Occident. Femeile vor să bea bere, la fel şi tinerii, iar aceştia vor ceva cu gust dulce. Nu caută hameiul în bere, ci ceva dulce. În Germania este interzisă prin lege vânzarea lor sub apelativul de bere”, susţine maestrul berar german Joachim Reuling, cu o vechime de 17 ani în branşă.

Exemple de beri cu zahăr ascuns

Am ales la întâmplare câteva dintre cele mai cunoscute „beri dulci” care se vând la noi. Beck’s Green Lemon conţine jumătate bere şi jumătate citronadă chimică (cu sirop de glucoză şi fructoză de grâu, zahăr, acid citric, aromă naturală şi colorant natural din lămâie).

Redd’s este o bere blondă cu 6% zahăr, suc de lămâie 4,5%, aromă naturală de lămâie. Tuborg Tropical este o bere cu suc din două fructe – lime şi fructul pasiunii care conţine, pe lângă berea cu porumb, zahăr, 2,8% suc concentrat de fructe (mere lămâi, ananas, fructul pasiunii 0,4%, lime 0,1%) arome naturale, acid ascorbic, concentrat de şofrănaş pe post de colorant.

Bergenbier Fresh este un amestec de bere (50%) şi băutură răcoritoare din suc de lămâie plus un E periculos. Cu menţiunea că sucul concentrat de lămâie este prezent în proporţie de 0,32%, iar în rest avem sirop de zahăr, extract concentrat de portocală, suc concentrat de portocală, stabilizatori – pectină şi gumă de carroba, antioxidant – acid ascorbic, aromă naturală, colorant galben de chinolină.

Specialistul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi explică faptul că acest galben de chinolină nu este altceva decât „E 104, un colorant artificial. Nu numai că este un cărăuş ascuns de sare în organism, dar, în plus, poate provoca atacuri de astm, dermatite sau ADHD persoanelor sensibile la substanţă”.

Specialistul mai atrage atenţia că zaharurile din berile îndulcite sunt la fel de nesănătoase. „Ni se tot spune să evităm consumul de zahăr, printre altele. Aici găsim zaharuri ascunse, pe care consumatorul nu le conştientizează şi care, în timp, pot duce la obezitate, rezistenţă la insulină şi chiar diabet”, a mai explicat prof. Mencinicopschi.

Porumb în loc de orz

Berea căreia i se face reclamă că este „probabil cea mai bună din lume” este una dintre puţinele de pe rafturile hipermarketurilor româneşti care nu conţine porumb. Din punctul de vedere al specialiştilor în bere, băutura care se vinde sub acest apelativ nu ar avea voie să conţină porumb.

„În general, producătorii industriali de bere se străduiesc să obţină o bere care nu are gust rău, dar care nici nu se remarcă prin nimic deosebit”, mai spune maestrul berar. Iar pentru profit maxim vor să grăbească procesul tehnologic.

Astfel că înlocuiesc malţul de orz cu mălai, iar ceea ce rezultă este departe de ideea de bere. În România, cele mai multe beri conţin şi porumb. Chiar pe etichete de beri premiate citim că există un adaos de porumb sub formă de mălai.

De exemplu: Golden Brau, Albacher Premium, Dorfer, Peroni, Timişoreana, ca să nominalizăm, la întâmplare, numai câteva dintre cele mai cunoscute dintr-o listă lungă.

Preţul spune totul despre calitate

Atenţie la preţ: o bere de porumb este ieftină. Specialiştii spun că este şi de mai proastă calitate. Deşi în rândul consumatorilor s-a încetăţenit ideea că berea cu porumb dă dureri de cap, acest lucru nu este adevărat.

„Durerile de cap vin de la toate tipurile de alcool care nu sunt etanol şi apar în băuturile alcoolice la o fermentare necorespunzatoare sau la o fermentare la temperaturi mai înalte. Temperaturile ridicate se folosesc pentru a accelera fermentarea rezultând automat costuri mai mici de producţie”, explică Olivia Indrecan, administratorul Jolly Beers, companie care importă beri de manufactură.

Porumbul îi „ajută” pe producătorii industriali să obţină cantităţi mari în timp record. „Porumbul în bere nu este o chestiune aşa de rea pentru sănătate. Problema apare că nu se mai respectă legea purităţii berii”, afirmă Gheorghe Mencinicopschi.

„Pentru industria berii europene se cultivă orz special. Din porumb nu se poate face malţ. Porumbul dă berii un gust specific care nu este tipic berii şi din acest motiv nu se foloseşte într-o bere bună. Spuma este de asemenea afectată în mod negativ”, mai spune Joachim Reuling.

ALTERNATIVE

Cum alegeţi o bere de calitate: nu e pasteurizată şi nu are porumb

Profit cu orice preţ este o idee pe care nu o vom întâlni niciodată la berarii de manufactură, de la acele fabrici mici din Germania, Cehia sau SUA, de exemplu, care nu fac rabat de la calitate şi care ştiu că o bere „adevărată” este nepasteurizată, e fără porumb şi chimicale adăugate.

De ce sunt mai bune băuturile de manufactură

Pentru a fi feriţi de aditivi, pasteurizare şi porumb, sau, mai scurt, pentru a bea bere „corectă”, somelierii de bere recomandă orientarea spre băuturile de manufactură. Sunt şi în România astfel de beri, mai puţin cunoscute, ceva mai scumpe (deseori preţul e dublu faţă de o bere industrială obişnuită, de „brand”).

Anumite hipermarketuri au rafturi speciale în care vând berile fabricuţelor din Occident care trăiesc independent de marile concernuri. În Europa, berile de manufactură acoperă o proporţie mică din piaţă. Cei care nu vor să plăteacă mai mult, pot opta pentru berile de consum larg.

Specialiştii recomandă: să fie în sticlă de sticlă, nu pet, nu doză metalică. Somelierii de bere ne sfătuiesc: citiţi atent eticheta şi cumpăraţi bere nepasteurizată şi care nu are în compoziţie porumb. Câteva exmple la întâmplare de beri care conţin exclusiv hamei şi malţ: Ursus, Heineken, Carlsberg.

„Adevărata artă în producerea berii constă în a crea o bere surprizătoare, folosind doar apă, malţ, hamei si drojdie.“
JOACHIM REULING, maestru berar

RECLASIFICREA BERII

De calitate, de masă şi de manufactură

În prezent, berea în România e catalogată după culoare. Blondă şi brună. Deserori cea neagră se confundă cu berea brună. Specialiştii în domeniu susţin o nouă catalogare a berii, calitativ.

„Considerăm că este necesară o reclasificare a berii, inspirată din clasificarea vinurilor şi care să fie în folosul consumatorului. Noua clasificare ar fi în bere de masă, bere de calitate superioară şi bere de manufactură”, a declarat Alin Lupulescu, publisherul revistei Beerocracy, singura publicaţie de cultură a berii din România.

Pe de altă parte, este de spus că nici pasteurizarea berii nu aduce nimic bun consumatorilor. Aceste beri (gen Ciuc, Timişoreana, Paulaner) rezistă mult mai mult decât o bere netratată. Consumatorul „cunoscător” însă nu va mai găsi gustul adevărat de bere.

Cititi va rog si:

VINE REVELIONUL BETIILOR SI AL DESFRAULUI. Cum ne invata insa Sfantul Ioan Gura de Aur ca trebuie sa ne comportam de Anul Nou?