Guvernul Cîțu a adoptat cu 3 zile înainte de a fi demis în Parlament un proiect de lege în care a fost introdus ‘pe șest’ un articol care a lărgește nejustificat spectrul interceptării comunicațiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conținut și la „conținutul comunicațiilor criptate tranzitate” prin rețelele operatorilor de comunicații, a semnalat joi Bogdan Manolea, jurist specializat în legislația internetului și director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet.
Proiect de lege: Furnizorii de internet să permită accesul autorităților la comunicațiile criptate de pe Whatsapp, Messenger, Skype sau Telegram / Ce semnalează juristul Bogdan Manolea despre proiectul Guvernului Cîțu
Foto: Dreamstime.com
Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor), care de fapt înlocuiește alte 4 directive, este un mega-proiect legislativ care transpune măsuri în mare parte interesante doar pentru cei interesați de domeniul comunicațiilor electronice și de ce face ANCOM.
Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor a avut proiectul în dezbatere publicaîncă din octombrie 2020 (inclusiv cu o întâlnire online) și a inclus în el și alte reglementari de interes pentru același domeniu (ceva clarificări legea infrastructurii, serviciul My ANCOM).
Ce articol a fost introdus în proiectul de lege adoptat de Guvernul Cîțu cu 3 zile înainte de a fi demis
- „Deși directiva trebuia transpusă până pe 21 decembrie 2020, a zăcut undeva prin Guvern aproape un an până când a plecat USR din coaliție. Apoi, cu doar 3 zile înainte să fie demis (coincidență sau nu?!?), Guvernul Câțu îl adoptă dintr-o dată în ultima ședință de guvern. Pe urmă intră în circuitul parlamentar, iar la Camera Deputaților trece ca prin brânză și este adoptat pe 7 decembrie 2021.
- Doar ca între varianta din dezbatere publică și cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivație numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale” (sic!), două definiții (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) și art 10^2 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, scrie juristul Bogdan Manolea.
Ce prevede Art. 10^2:
„(1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
- a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
- b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
- c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
- d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”
Juristul explică apoi câțiva termeni:
- – „Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” – sunt de fapt aceiași cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementați în legea 365/2002), care oferă serviciile „pe teritoriul României” conform definiției nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5.
- „Serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere” – este ce se numea acum câțiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” și practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. (..) Atenție, aceștia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”)
- „Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”– este aceeași terminologie vagă deja declarată neconstituțională în 2008 (și alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuțiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă și astăzi.”
Bogdan Manolea: Textul lărgește mult spectrul de acțiuni de interceptări și acces, pe care Codul de Procedură Penală nu le prevede
Justistul Bogdan Manolea mai spune că aspectele legate de interceptarea legală comunicațiilor, cu toate garanțiile de rigoare sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP) și că în mod logic, dacă ar fi vreo problemă sau ar fi nevoie de actualizarea lor, aceasta ar trebui făcută printr-o modificare la acest Cod, care este însă o lege organică și mai greu de modificat.
Textul noului articol introdus în proiectul de lege de Guvernul Cîțu ‘lărgește mult spectrul de acțiuni de interceptări și acces, pe care CPP nu le prevede”, spune Manolea, care prezintă două exemple:
1. „accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;” nu există în CPP.
„Dincolo de faptul ca un furnizor (inclusiv cei de comunicații) ar trebui să își creeze un sistem de depistare a conținutului criptate tranzitat, eu cred că ținta sunt furnizorii care oferă astfel de servicii. Aici sunt 2 variante – fie vor conținutul decriptat direct de la furnizor sau pentru ca vor să spargă criptarea? (cât de legal, ilegal ar fi, este o altă discuție) , fie vor conținutul criptat pentru că vor să obțină/determine partea care are cheia de criptare să o dezvăluie cumva.
2. să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire (…) accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.” nu există în CPP.
„O terminologie la fel de vagă ca cea din defuncta lege a securității cibernetice (declarata neconstituțională în 2015) face ca să ai practic acces la orice conținut de pe orice server din România în condiții total neclare. (asta e demnă de capabilitățile NSA) Vrei acces la documentația unui jurnalist? Nu accesezi redacția, ci serviciul de găzduire al redacției. Oricum presa era la amenințări de „securitate națională”, nu? Capisci?”, mai scrie juristul Bogdan Manolea, care atenționează că este profund nedemocratic să propui astfel de soluții legislative de interceptare a comunicațiilor pe ușa din dos, evitând orice dezbatere publică.”, a mai spus Manolea.
Proiectul de lege care transpune Codul Comunicațiilor din UE: Cum a fost introdus în ultima clipă în Guvern articolul care extinde aria interceptărilor
HotNews.ro a verificat formele anterioare ale proiectului de lege care transpune în legislația națională Codul european al Comunicațiilor.
România riscă să ajungă în fața Curții Europene de Justiție din cauza lipsei transpunerii în legislație a acestui Cod, fiind în procedură avansată de infringement din partea Comisiei Europene.
Versiunea I – Inițial, acest proiect de lege, care este într-adevăr foarte mare, a fost promovat încă de pe vremea Guvernului PSD Viorica Dăncilă, în septembrie 2019.
- CITEȘTE AICI PROIECTUL OUG ȘI NOTA DE FUNDAMENTARE
Pus în dezbatere publică, proiectul a iscat nemulțumiri din partea societății civile doarece conținea prevederi prin care se permitea montarea rețelelor 5G inclusiv pe ariile naturale protejate ori să fie permisă instalarea de antene telecom pe blocuri exclusiv prin decizia președintelui asociației de proprietari, fără a mai fi necesară hotărârea adunării generale a asociației de proprietari ori acordul vreunui proprietar din condominiu.
Versiunea II – Ulterior, acest proiect de transpunere în lege a Codului Comunicațiilor, a fost schimbat foarte putin și scos în dezbatere publică de Guvernul PNL condus de Ludovic orban. Actul a copiat însă integral vechile prevederi din proiectul PSD care au uscat nemulțumiri, astfel că nici acest proiect nu a fost bine primit de societatea civilă.
- CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE ȘI EXPUNEREA DE MOTIVE
Versiunea III – Apoi, textul acestui proiect de lege a fost îmbunătățit în luna martie 2021, în Guvernul PNL, USR-PLUS-UDMR.
- CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE ȘI EXPUNEREA DE MOTIVE.
Versiunea IV – În cele din urmă, după ieșirea USR de la Guvernare, Guvernul PNL-UDMR, condus de Florin Cîțu, a aprobat în ultima ședință de Guvern din data de 2 octombrie 2021, cu 3 zile ănainte de a fi demis în Parlament, acest proiect de lege, în care a fost introdus articolul care lărgește aria activităților de interceptare și acces la comunicațiile electronice.
- CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE ȘI NOTA DE FUNDAMENTARE
Acest proiect de lege a fost transmis Parlamentului. În data de 7 decembrie, Camera Deputaților a adoptat fără amendamente acest proiect, care a fost trimis acum la Senat, care este for deciziv. Data la care se împlineste termenul constitutional pentru dezbatere si vot final: 17 decembrie 2021
–
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
Pentru 99% dintre oameni există o corelație indirectă între timpul petrecut pe rețelele sociale și timpul petrecut în jurul altor oameni în lumea reală. Poate cel mai clar semn că trăim o inversiune a adevărului este denaturarea termenilor dintre care cuvântul social folosit în sintagma rețele sociale sau rețea socială este unul dintre cele mai evidente exemple.
O explicație a corelației de care zic ar fi simplul fapt că dacă stai în lumea reală cu alți oameni, nu ai timp să stai în lumea virtuală cu alți oameni. Prin urmare …
Dar implicațiile nu se rezumă la denaturarea sensului cuvintelor ci sunt nenumărate. Avem așadar o inhibare a comunicării reale și mai ales a comunității prin simulacrele virtuale. Oricât am tuna și fulgera împotriva virtualului, realitatea este că fenomentul deraierii este unul real și oamenii care au totuși un caracter predispus la interacțiuni sociale și care ar simți lipsa acestora și ar face ceva în această privință, sunt cei mai predispuși la “conectarea” la virtual și la pierderea în neantul acestei lumi înșelătoare.
Spun că rețelele sociale constituie deja o altă lume și nu doresc să detaliez deoarece sper că acesta este un adevăr acceptat de toți, singura dezbatere fiind poate asupra interconexiunilor, implicațiilor și determinărilor dintre lumea virtuală și lumea reală. Evident că această “altă” lume se întrepătrunde cu lumea reală deoarece luăm contact cu ea tot prin capacitățile mentale și prin senzorii materiali, diferența majoră fiind fluxul informațional – mult mai masiv decât în lumea reală – și structura acestuia. La structura informațională a lumii viruale nu avem pe scurt de zis decât că ne permite o oarecare “personalizare” în contrast cu “valea decepțiilor” care este lumea reală cu ale ei neîmpliniri – zicem așa ca să nu lungim vorba.
Fără a încerca o epistemiologie a relațiilor sociale, trebuie totuși să subliniem că atunci când ne referim la interacțiunea în virtual de interes pentru noi este relația cu alți oameni. Restul este deja o dezumanizare patologică. Însă comunicarea virtuală deține încă unele caracteristici care o fac de interes prin aceea că deși nu în totalitate, prin particularitățile mediului constituie cel puțin un simulacru al comunicării și relațiilor sociale din lumea reală.
În esență, capcanele oricărei comunicări sunt legate de minciună. Minciunea este cea care strică și afectează comunicarea și rețelele sociale. Prin natura ei, realitatea virtuală este mult mai predispusă la minciuna. Chiar transportând adevărul, realitatea virtuală îl deformează și îi știrbește din mesaj. Semn că virtualul nu este tocmai un lucru bun, ba din contră, are multe provocări.
Cum minciuna este marea problemă, fiecare în parte căutăm să o rezolvăm, dacă suntem conștienți. Marea masă se lasă captivi în minciună și se lăfăie în meandrele infinite ale unei lumi fluide care are multe minciuni personalizate de oferit fiecăruia și care garantează o satisfacere și o desfătare pe termen scurt, imediat. Zic că aceia dintre noi care realizăm riscurile, încercăm să ne apărăm cumva, dar șansele sunt slabe. Ruperea totală este o variantă dar nu este posibilă decât pentru o mică minoritate, necesitând eforturi supra-omenești, deoarece și realitatea virtuală este întreținută de puteri dincolo de om. Prin urmare rămâne doar soluția luptei, dintre care conștientizarea pericolelor este un prim pas, un prim scut în lupta cu demonii virtuali.
De departe însă, cel mai mare risc este ruperea noastră de real și plasarea totală în virtual. Chiar plasați într-un virtual cu aparențe mai puțin nefaste, o dată familiarizați și obișnuiți cu acest mediu, vom putea fi declarați deja ca “omul cel nou” – din punctul de vedere al Fiarei. Care om cel nou, fiind doar o entitate virtuală captivă, etichetată, indentificată, profilată și filtrată, poate fi manevrată în orice fel, fiind pur și simplu un acaret ale ecosistemului demonic, un personaj într-un joc cu scenariu bine pus la punct, cu un rol precis de jucat, cu limite bine conturate, etc.
https://chiazna.ro/22707/retelele-sociale-si-viata-sociala
ApreciazăApreciază