MApN nu lasă veteranii din Afganistan să vorbească despre Kabul. Cum explică decizia șeful biroului de presă
Militarii români care au luptat în sute de misiuni în Afganistan nu au voie să ofere declarații despre situația din Kabul, potrivit unei directive date de Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Libertatea a încercat să stea de vorbă cu mai mulți militari români care au luptat în Afganistan, pentru a-i întreba despre provocările cu care s-au confruntat într-un teatru de operații atât de dificil. Ne-am lovit însă de refuzuri. „Nu avem aprobare de la MApN”, a fost răspunsul.
Contactat de Libertatea, Constantin Bălan, şeful Biroului de presă al MapN, a confirmat că a fost dată această directivă deoarece „contextul politic actual nu este unul favorabil”.
„În acest moment, din cauza contextului politic, considerăm că orice implicare a militarilor noștri în a acorda declarații nu s-ar potrivi, chiar dacă ei ar vorbi strict despre misiunea lor. Având în vedere acest context, noi am recomandat să mai așteptăm un pic și să ieșim cu altă ocazie”, a declarat pentru Libertatea Constantin Bălan, şeful Biroului de presă al M.Ap.N.
Doar militarii aflați în rezervă pot vorbi cu jurnaliștii, mai spune Constantin Bălan.
Silenzio stampa
De asemenea, militarilor români răniți în Afganistan, care fac parte din grupul sportiv Invictus România, li s-a recomandat, printr-un mesaj, să nu răspundă solicitărilor presei.
„Invictușilor, o să fiți sunați de către presă, probabil, pentru a intra în direct zilele astea. Nu aveți aprobare niciunul, iar celor care nu mai sunt activi le recomand să nu dea curs solicitărilor”, este mesajul trimis pe un grup de WhatsApp.
„Lor li s-a făcut această recomandare pentru că ei, prin grupul Invictus, care este sprijinit de Ministerul Apărării Naționale, încă au legături cu armata. În rest, față de militarii în rezervă nu avem nicio recomandare în acest sens”, a punctat șeful Biroului de presă al M.Ap.N.
De
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
O cronologie de personaje care pun în context victoria talibanilor în Afganistan
622 – Poate fi considerat actul de naștere al islamului, momentul când Mahomed și primii săi adepți migrează de la Mecca la Medina. După moartea profetului, are loc o luptă de succesiune, care degenerează în schisma dintre sunniți (aproape 90% în prezent) și șiiți (majoritari doar în Iran, dar prezenți și în Irak, Yemen și alte țări).
1727 – Muhammad bin Saud devine emir peste un mic teritoriu, care prefigura viitorul regat saudit.
1792 – Moare la o vârstă venerabilă Muhammad ibn Abd al Wahhab – fondatorul unei interpretări rigoriste a islamului. Wahabismul se raportează la Coran într-un stil protestant, adică insistă pe fidelitatea față de text în dauna altor tradiții. Acest curent e la originea teoretică a fundamentalismului islamic. Inițial, nu era deloc popular, dar a crescut în urma unei alianțe politico-religioase cu tribul ce avea în custodie Mecca, din care va apărea viitoarea linie dinastică a Casei de Saud. (Familie care va da numele țării, nu invers!)
1859 – Începe construcția Canalului Suez, care scurtează drumul din Peninsula Arabică și Asia. Marea Britanie și Franța domină acționariatul investiției, având în frunte familia bancară Rotschild.
1870 – John D Rockefeller fondează Standard Oil. În 1906 începe primele parteneriate pentru explorări în Orientul Mijlociu, în Palestina, printr-o firmă care avea să devină Mobil.
1910 – Germania începe și ea o colaborare cu Imperiul Otoman, care stăpânea regiunea, prin construcția căii ferate Berlin – Bagdad. Întreruptă de cele două războaie mondiale, linia e finalizată în 1940, dar urma să fie dublată și de o conductă petrolieră. Ruta trebuia să fie o alternativă la canalul controlat de anglo-francezi.
1916 – Lawrence „al Arabiei”, spion britanic, își începe activitatea în Orientul Mijlociu, unde instigă mai multe revolte naționale și religioase în rândul triburilor și sectelor stăpânite de Imperiul Otoman. După ce ține un fel de interviuri cu potențiali lideri ai unei răscoale, Lawrence îl selectează pe Faisal. Acesta avea un mare atu: venea din familia Hashem, adică tehnic era un stră-stră… nepot al lui Mahomed. Cu ajutor englez, el va fi proclamat rege în diverse regate cu granițe variabile prin Siria și Irak.
Englezii stimulează apariția unui naționalism local între arabii sirieni, palestinieni, saudiți, iordanieni și instituirea unor monarhii din rândul șefilor de trib. Așa apar Arabia Saudită sau Regatul Hashemit al Iordaniei. De asemenea, englezii stimulează curentul wahabist, care îi putea acuza pe turcii otomani de erezie în ochii arabilor, pentru toleranța lor față de versiuni mai laxe sau mai filosofice ale islamului, cum ar fi sufismul. Islamul puritan inspirat de Wahhab are și acum cea mai mare parte din literatură tipărită în Arabia Saudită sau cu sprijinul emirilor din regiune (Qatar, Emirate, Kuweit).
1944 – Henry Morgenthau, Henry Dexter White și Eddie Bernstein concep pactul de la Bretton Woods, cu un an înainte de încheierea celui de-al doilea război mondial. Noul aranjament mondial lega toate monedele de dolar, care urma să fie convertibil într-o sumă fixă în aur.
1948 – Apariția statului Israel în urma împărțirii Palestinei.
1950-60 – La Londra se pun bazele unui nou sistem financiar, denumit al euro-dolarului. Inițial, doar o portiță contabilă, sistemul ocolea sistemul convenit la Bretton Woods. Acest „dolar offshore” era creat tot din nimic, ca alte monede fiduciare, dar avea să devină treptat moneda preferată a creditelor internaționale și investițiilor speculative. Este moneda globalizării. După unele aprecieri, dat fiind volumul uriaș al creditelor denominate în dolari în spațiul offshore, euro-dolarul poate fi socotit adevărata monedă de referință a planetei, în locul dolarului propriu-zis.
1956 – col. Gamal Nasser, președintele Egiptului, naționalizează Canalul de Suez. Englezii, care încearcă să împiedice militar preluarea, nu au susținerea americană așteptată și pierd conflictul în mod rușinos pentru fostul mare imperiu.
1960 – Se înființează OPEC, cartelul țărilor producătoare de petrol, preponderent arabe
1967 – Războiul de șase zile, prin care Israelul își extinde granițele.
1970-74 – Apariția petro-dolarului, printr-o serie de acorduri în care SUA ofereau protecție militară unor regimuri autoritare precum cel din Arabia Saudită, iar acestea permiteau exploatarea resurselor de companii multinaționale și vânzarea petrolului exclusiv în dolari, depuși în bănci occidentale. În prezent, sistemul e depășit de amploarea economiei speculative din zona offshore, dar contribuie încă la menținerea statutului dolarului.
1971 – Confruntată cu cererea de a respecta înțelegerea de la Bretton Woods, și a răscumpăra cu aur dolarii tipăriți, America suspendă „temporar” convertibilitatea dolarului.
1973 – La întâlnirea periodică a grupului Bilderberg se decide o strategie de creștere a prețului petrolului. Henry Kissinger participă ca eminență cenușie atât la întâlnirile baronilor petrolului occidentali, cât și la negocierile dintre evrei și arabi.
1973 – Țările OPEC instituie un embargo împotriva țărilor care susținuseră războiul de Yom Kippur al Israelului cu vecinii săi arabi.
1978 – Comuniștii iau puterea în Afganistan după o lovitură militară însoțită de asasinarea familiei președintelui. Regimul pe care îl instituie e ateist și represiv, încercând o modernizare forțată a țării în linie comunistă.
1979 – Populația și o parte din armată se revoltă împotriva regimului ateist, căruia îi opun valorile islamului tradițional.
1979 – Revoluția islamică din Iran
1979 – Uniunea Sovietică invadează Afganistan în sprijinul regimului comunist. Se va împotmoli într-un război lung în munții deșertici ai țării, pe care nu reușesc să o stăpânească. Se vor retrage umiliți în 1989. Războiul s-a soldat cu între o jumătate de milion și 2 milioane de morți și 6 milioane de refugiați, precum și numeroase violuri comise de soldații sovietici.
Statele Unite și Arabia Saudită încep un program amplu de înarmare a luptătorilor fundamentaliști musulmani (mujahedini), care să poarte un „război sfânt” cu Uniunea Sovietică. Zeci de miliarde de dolari sunt vărsate în înarmarea rebelilor. Pakistanul e folosit ca principală bază de recrutare și atac. Wahabismul e folosit ca sursă de îndoctrinare pentru luptătorii musulmani.
1979 – Zbigniew Brzezinski, conducătorul diplomației americane, merge personal în Pakistan să instige luptătorii afgani împotriva rușilor. Într-o filmare, faimosul globalist le spune că „Dumnezeu e de partea lor”.
1979 – Nu toți cei în care americanii investeau erau islamiști. Unul din agenții CIA cei mai grei în regiune se numea Gulbuddin Hekmatyar și era la bază maoist. A fost printre cei mai sângeroși teroriști, poreclit măcelarul din Kabul, pentru bombardarea unor cartiere de blocuri. Americanii au vărsat în el 600 milioane de dolari, Margaret Thatcher l-a primit la Downing 10 fără să aibă o calitate oficială, cu titlul de luptător pentru democrație. Avea să ajungă și prim ministru în două rânduri în anii 90. Dar e important în succesiune pentru că legăturile lui cu CIA sunt destul de dovedite și el e cel care l-a adus pe Osama bin Laden în Afganistan, ca pe un fel de protejat.
1989 – După abandonul sovietic, afganii rămân să se bată între ei într-un război civil și mai sângeros, cu laici și islamiști. Câștigă „studenții” în 1996. Regimul talibanilor va fi unul brutal și rigorist, între 1996 și 2001.
1990 – Armata americană își începe prezența în Arabia Saudită, în contextul războiului cu Irak. Sauditul Osama bin Laden va considera aceasta o ocupație a locurilor sfinte, Mecca și Medina, ripostând cu atentate.
2001 – Două avioane reușesc să dărâme trei clădiri în New York. Clădirile se prăbușesc la fel, fie că sunt lovite sau nu de avioane, ca și cum ar fi fost o demolare controlată. Dar pregătirea unei clădiri pentru demolare ar dura câteva zile. Alt avion lovește Pentagonul, de unde tocmai se constatase lipsa unor trilioane de dolari din gestiune. Ard mai multe documente cheie. Ard și structurile de rezistență ale blocurilor gemene, care se fac scrum. Supraviețuiește miraculos pașaportul unui atacator. În câteva ore de la atentat, ministrul de Externe al Israelului îl numește pe Osama bin Laden ca principal suspect. BBC prezice prăbușirea clădirii 7 înainte ca ea să se producă.
Deși oficial atentatorii erau aproape toți din Arabia Saudită, Statele Unite decid să atace alte câteva țări. Prima pe lista neagră e Afganistan, unde se adăpostea teroristul Osama bin Laden.
2011 – Trupe americane îl găsesc și ucid pe Osama bin Laden, căruia îi aruncă trupul în ocean.
https://evadare.ro/externe/o-cronologie-de-personaje-care-pun-in-context-victoria-talibanilor-in-afganistan/
ApreciazăApreciat de 1 persoană
https://www.haaretz.com/opinion/.premium-taliban-s-thrust-no-surprise-but-maybe-an-opportunity-1.10123229
ApreciazăApreciază
@Vali foarte instructiva postarea dumitale . Iti multumesc pentru detalii in special !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Problema e ca se ascund multe din partea MAPN in ce priveste soldatii romani din Afganistan, aproape majoritatea dintre ei sufera de stres post traumatic, Parintii la care vin sa se spovedeasca stiu mai bine, pentru ca Ministerul in mod oficial nu recunoaste existenta vreunui militar suferind de SPT; din acest motiv nu pot spune nimic.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si tot ca e vorba de Afganistan, au inceput sa apara inregistrari cu soarta celor care s-au agatat de fuzelajul unui avion de transport, se pare ca in timpul zborului nu se putea inchide trenul de aterizare si au trebuit sa aterizeze intr-o tara vecina pentru a rezolva problema si au gasit resturi umane care bloca trapa, cineva a filmat de pe geam in timpul zborului,
(frate Vasile, nu stiu daca vei putea posta video-ul, e de inteles, il poti sterge daca nu se poate sau paranteza daca da)
https://southfront.org/wp-content/uploads/2021/08/IMG_3310.mp4?_=3
Unul dintre cei care s-au catarat pe fuzelaj a inregistrat si el momentul decolarii
ApreciazăApreciază
sky
Cel de pe fuzelaj filma in direct sau cum?
ApreciazăApreciază
Daca te referi la al doilea video, da, unul din cei catarati pe fuzelaj, dar nu stiu daca in direct sau au gasit tel dupa ce o fi cazut. Primul video e filmat de unul dintre pasageri, se vedea umbra celui agatat.
ApreciazăApreciază
Retragerea amerlocilor din Kabul
ApreciazăApreciază