SACCSIV – blog ortodox

Banca Angliei începe experimentele pentru crearea unei monede complet digitale: Britcoin

Posted in Anglia, Banca Angliei by Vali on aprilie 20, 2021

Sursa: https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/banca-angliei-incepe-experimentele-pentru-crearea-unei-monede-complet-digitale-britcoin-1501203

Ilustrație bancnote lire sterline. Foto: Profimedia Images

Banca Angliei și Trezoreria Regatului Unit intenționează să lanseze o monedă digitală care ar urma să poarte denumirea de „Britcoin”. La acest moment, a fost înființat, la nivelul acestor instituții, un grup operativ de lucru care va coordona activități experimentale privind această nouă monedă.

Ministrul de Finanțe din Guvernul Regatului Unit, Rishi Sunak, spune că grupul operativ creat urmează să analizeze riscurile și oportunitățile care ar putea apărea prin creare unei monede digitale, conform BBC și Reuters, citate de Agerpres. Acestea vor fi analizate inclusiv din perspectiva criptomonedelor, precum bitcoin.

„Înfiinţăm un grup operativ între Banca Angliei şi Trezoreria britanică pentru a coordona activităţile experimentale privind o potenţială monedă digitală bancară centrală”, a afirmat Sunak la o conferinţă a industriei financiare. Curând după aceea, el a răspuns cu un singur cuvânt – „Britcoin” – la mesajul de pe Twitter al Trezoreriei, care anunţa înfiinţarea grupului operativ.

Banca Angliei a precizat că o versiune digitală a lirei sterline nu va înlocui nici numerarul şi nici actualele conturi bancare. Grupul operativ va analiza riscurile şi oportunităţile implicate de crearea monedei digitale emise de Banca Angliei şi va monitoriza evoluţii pe plan extern, „pentru a se asigura că Marea Britanie rămâne în fruntea inovării globale”.

Mai multe bănci centrale experimentează cu posibilitatea monedelor virtuale

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, declara recent că bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă, nu a reuşit să fie percepută ca o rezervă stabilă de valoare sau ca un mod eficient de a realiza tranzacţii, fiind un pariu riscant pentru investitori. Băncile centrale din întreaga lume analizează lansarea monedelor digitale bancare centrale, ca răspuns la declinul folosirii numerarului şi ca un mod de a accelera plăţile interne şi externe.

Banca Centrală a Japoniei (BoJ) a început, de asemenea, experimente pentru a studia fezabilitatea emiterii propriei sale monede digitale, alăturându-se eforturilor altor bănci centrale care vor să beneficieze de inovarea în domeniu realizată de sectorul privat. Anterior, inclusiv Banca Centrală Europeană a anunțat astfel de experimente pentru emiterea unei monede euro digitale.

Prima fază a experimentelor, care va fi efectuată până în martie 2022, se va concentra pe testarea fezabilităţii tehnice a emiterii, distribuirii şi răscumpărării unei monede digitale bancare centrale. Apoi se va trece la faza a doua, prin care vor fi analizate mai multe funcţii detaliate, cum ar fi stabilirea unei limite privind nivelul CBDC care poate fi deţinută de fiecare entitate, se arată în comunicatul BoJ.

Dacă va fi necesar, Banca Centrală va lansa un program pilot care implică furnizori de servicii de plată şi utilizatorii finali. „Deşi în prezent nu va fi modificată strategia BoJ şi nu va fi emisă o monedă digitală bancară centrală, credem că iniţierea de experimente în acest stadiu este un pas necesar”, a afirmat Shinichi Uchida, directorul general al Băncii Japoniei.

Monedele digitale bancare centrale vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele.

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Vali said, on aprilie 20, 2021 at 3:58 pm

    Bursele, la care m-am referit mai sus, sunt doar vârful icebergului. Chiar și când atrag fonduri excesive, estimări prea optimiste pentru creșterea viitoare, bursele au totuși în spate realitate economică. Chiar dacă prețurile acțiunilor se prăbușesc spectaculos în vremuri de panică, firmele listate sunt dintre cele mai performante de pe glob: au angajați calificați, bună organizare și proceduri de lucru, linii de producție, utilaje moderne, active foarte valoroase, capital de lucru, piețe de desfacere, care doresc să le consume bunurile și serviciile. În alte cuvinte, acțiunile lor nu se pot prăbuși până la zero (exceptând cazul în care firma dă faliment), există valoare reală în spatele acelor titluri de proprietate, numite acțiuni.

    Situația nu e aceeași, atunci când vorbim de bănci și fonduri speculative. Sistemul bancar actual e în regim fracționar, adică băncile sunt beneficiarele unui privilegiu în a desfășura o activitate, care constituie monopol, și care le permite să culeagă dobândă din împrumutarea unui capital, pe care nu îl au. Fondurile, pe care le atrag sub formă de depozite, sunt doar o fracție (de unde numele sistemului) din fondurile pe care le creditează. Existența lor e vitală pentru a susține în derulare economia speculativă, bazată pe credit. Creditul însuși contribuie la creația de masă monetară.

    În aceeași barcă cu băncile comerciale, se află și băncile centrale (mai mult sau mai puțin) ale statelor. Nici statele nu sunt producătoare de bogăție, decât prin recoltarea de taxe de la cetățenii proprii și prin puținele active productive, aflate în proprietate națională. (Nu intrăm acum în discuția dacă taxele extrase sunt legitime și per total nocive sau benefice angrenajului economic.) Ce contează acum e că la final, nici băncile, nici statul, nu pot produce artificial bogăție, dar pot crea această iluzie și pot repartiza diferit avuția.

    Există însă diferențe esențiale. Pe termen scurt, băncile fac obiectul alegerii de către clienți, pentru serviciile oferite, în funcție de felul (mai bun sau mai rău) în care sunt conduse. Legitimitatea lor e dată de piață, în funcție de care pot prospera sau pot dispărea. Statele sunt realități în durata lungă a istoriei, care reflectă politic și economic existența unor comunități coerente, pe un anumit teritoriu, care au o cultură comună, resorturi diverse de coeziune pe baze etnice, religioase, civice, legate de tradiții și mod de viață. Statele sunt deopotrivă realități biologice și ideatice. Ele nu fac obiectul unei alegeri la fel de spontane și de facile, ca alți furnizori de servicii, de tipul corporațiilor (inclusiv bancare). Cetățenii nu aleg unde să se nască, dar aleg cu propria existență să perpetueze sau nu statul întemeiat de strămoșii lor și să îl lase moștenire urmașilor.

    Statul, detestat și hulit în vremuri pașnice, pentru colectarea taxelor și serviciile nesatifăcătoare furnizate, le devine refugiu și protector în vremuri de criză. Națiunea e depozitara acestei avuții simbolice, care transcende existența biologică a indivizilor viețuitori în prezent, interesele lor pragmatice imediate. Ea e eternă, câtă vreme se păstrează conștiința de neam a fiilor ei. Națiunea e proprietara suveranității, iar statul, ca expresia politică a națiunii, e normal să fie operatorul acelei suveranități. Prin urmare, moneda nu poate fi separată de caracterul ei de atribut al suveranității. Indiferent, prin ce instituții s-ar derula emisiunea monetară.

    Băncile pot emite titluri de valoare, așa cum și alte entități pot emite hârtii prin care se obligă să plătească o anumită sumă. Dar participarea lor la creația monetară e un privilegiu acordat de deținătorul suveranității, altfel spus, o cedare de suveranitate. Această cedare s-a făcut deja prin mai multe etape succesive, care includ:

    crearea băncilor centrale de către un cartel de bănci private (cum e cazul Rezervei Federale a Statelor Unite, în 1913),
    tratatele prin care monedele celorlalte state sunt legate de dolar, ca monedă de referință, la finalul celui de-al doilea război mondial (sistemul de la Bretton Woods),
    tratatele prin care statele semnatare promit să își retragă o parte din autoritate asupra băncii naționale (sistemul Băncii Reglementelor Internaționale, BIS din Basel, Elveția),
    tratatele de formare a Băncii Centrale Europene (pentru statele Uniunii Europene),
    diverse legi de funcționare a băncilor comerciale pe teritoriul național, care le reglementează raportul cu Banca Națională.

    Această cedare de suveranitate, care separă statele naționale de băncile lor centrale, incluse într-o arhitectură globală lipsită de controlul sau aprobarea cetățenilor, e prima componentă a jafului. Ea s-a produs gradual, cu mult înainte de acest moment de criză și crizele de acest tip servesc doar la câștigarea de noi pași în acest proces. Prin însăși structura sistemului bancar, băncile comerciale sunt legate și ele piramidal de cele centrale, încă denumite în mod înșelător naționale (sau regionale, cum e cazul celei europene).

    Statele nu s-au obligat să garanteze activitățile băncilor comerciale (private, în cea mai mare parte). A nu se face confuzia cu acel plafon de garantare a unor depozite ale populației (el însuși, doar o convenție inter-bancară). Vorbim de întreaga activitate a băncilor, cu toate operațiunile lor comerciale. Dar prin însăși natura acestui sistem fracționar, statul, care a cedat acele monopoluri de funcționare, s-a constituit în girant. Chemând alături populația, prin stârnirea impresiei că trebuie luate urgent măsuri de intervenție, casta privilegiată își asigură alibiul compensării riscurilor din resursele comunității.

    Rezumat: Printr-un proces îndelungat, statele au fost determinate să cedeze în favoarea băncilor părți ale suveranității naționale. Aceste cedări s-au făcut mereu în contexte de criză (panici bancare, final de război (inclusiv războiul rece). Din start, actualul sistem bancar e insolvent, ca orice sistem piramidal.
    https://evadare.ro/politica/natiunile-si-bancile-lor/

    Apreciază

  2. coroana said, on aprilie 20, 2021 at 9:10 pm

    De la corona (coroană) se declanșează totul.

    Apreciat de 2 persoane


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.