Financiarul: „Start la marlania formularistica europeana numită Recensamant 2011”. SI IN ALTE STATE AMENZILE SUNT URIASE …

Iata ce aflam din articolul Start la mârlănia formularistică europeană numită Recensământ 2011:

Anul 2011 e unul deosebit, sub aspect statistic: nu mai puţin de 73 de ţări ale lumii derulează la nivel naţional recensământul populaţiei şi al locuinţelor sau gospodăriilor. Adică aproape 36% din totalul de 204 state suverane înregistrate în 2011. De azi, gata, s-a dat şi la noi semnalul de plecare la evenimentul statistic numărul 1 al anului, recensământul populaţiei, al veniturilor de te miri unde, al proprietăţilor, al stării de sănătate, al numărulului găurilor din posterior şi al negilor de pe fese ş.a.m.d.

Numărul detaliilor asupra cărora se apleacă acest chestionar din 2011 este copleşitor şi pentru un neavizat în domeniu ca mine. Multe întrebări par a fi pur şi simplu inutile, la prima vedere.

De pildă, la formularul pentru locuinţe, punctul referitor la numărul de camere utilizate numai în scopuri profesionale, comerciale etc., cel cu privire la materialele utilizate la ferestre, termopan, lemn sau altă naţie de materie ce ţine de fizica solidelor.

La fiţuica pentru persoane, întrebările referitoare la eventuale dificultăţi de memorie sau concentrare, deficienţe de auz sau de comunicare sau dificultate în îngrijirea proprie mi se par demne de un răspuns… “de mamă” şi nu cred că de vină e numai firea mea de răsculat.

Şi totuşi, de vină pare a fi tot cucoana Europă, căci se pare că abundenţa informaţiilor solicitate e prezentă şi în formularele de pe alte meleaguri ale vechiului continent. Frenezia cu care guvernele europene bagă pe gât populaţiei abuz după abuz e din ce în ce mai evidentă.

Totuşi, pentru prima dată, în acest an, avem de a face cu intruziunea vădită a statului, după modelul totalitarismului comunist, în vieţile private ale cetăţenilor. Modelul “universal european” care se vrea a fi introdus din acest an bagă în corzi, fără doar şi poate, bunul simţ, fiind un atentat făţiş la decenţă.

Nemulţumiţii sunt nu numai în România, căci nu numai noi avem cârcotaşi.

În Germania, de exemplu, Padeluun, alias Rainer Schäffner, un artist şi activist feroce pentru protecţia informaţiilor cu caracter privat ale populaţiei, a înaintat o acţiune la Curtea Constituţională Federală împotriva actului normativ ce reglementează recensământul 2011. Cu toate acestea, vocile împotriva demersului guvernamental sunt întrucâtva diminuate faţă de situaţia de la ultimul recensământ din Germania Federală, din 1980, când s-au înregistrat sute de acţiuni împotrivă ale societăţii civile, ale asociaţiilor profesionale, sindicatelor, bisericilor, sprijinite de Partidul Verde şi de tineretul liberal din FDP (Freie Demokratische Partei).

Şi populaţia din Marea Britanie manifestă reticenţă faţă de noul tip de recensământ şi chiar se revoltă împotriva unor detalii intime pe care cenzorii sunt împuterniciţi să le ceară prin întrebările deochiate din formulare. Una din ele – care sună cretin de-a binelea – se referă la numele, sexul şi data de naştere ale amanţilor – “overnight visitors”.

Pe de altă parte, furia multora e dată şi de măsurile punitive draconice care pot fi aplicate, potrivit reglementărilor legale ale recensământului 2011, împotriva celor care refuză să coopereze şi care riscă amenzi de până la 1000 lire sterline. De asemenea, au fost înregistrate proteste şi vizavi de implicarea diviziei britanice a companiei Lockheed Martin, cel mai mare producător mondial de armament, în organizarea tehnică a recensământului, despre care se afirmă între altele că, nefiind o entitate britanică, nu va avea nici o problemă în a da cu flit complexelor vizavi de confidenţialitatea datelor procesate.

Nici în Cehia recensământul nu pare a fi foarte apreciat de populaţie. Proteste făţişe nu s-au înregistrat, dar o anumită reticenţă a populaţiei se simte, după cum afirmă ziarele pragheze care au testat opinia publică. Şi aici sunt amenzi pentru neimplicare, care pot merge până la 500 dolari americani.

Ungurii manifestă şi ei o serie de temeri vizavi de protecţia datelor, dar altfel atmosfera e paşnică şi vocile împotrivă nu se fac simţite ca la noi.

Cât priveşte organizarea recensământ naţional din România, sigur că e perfect normal să fie organizată periodic o asemenea campanie de strângere a datelor despre populaţie şi gospodării, despre industrie, servicii şi agricultură; orice ţară civilizată utilizează statistici în proiectarea politicilor sociale, economice, în elaborarea strategiilor de dezvoltare. Apropierea alegerilor dă însă naştere unor suspiciuni de folosire a datelor şi în scop electoral.

Pe de altă parte, nivelul de intimitate atins de întrebările din chestionare, dublat de isterizarea în masă, prin mass media şi internet, a populaţiei – deja sătulă până peste cap de contraperformanţele ultimelor guvernări – ridică numeroase semne de întrebare cu privire la buna credinţă a utilizării datelor cu caracter personal. S-a vorbit şi se vorbeşte mult despre obligativitatea comunicării codului numeric personal, vestitul CNP, cu privire la care există temeri că poate fi “furat” şi folosit la tot felul de nelegiuiri. Formularele recensământului nu sunt însă singurul loc de unde această informaţia poate fi extrasă de potenţiali răuvoitori sau răufăcători.

La o adică, la modul profund defectuos în care funcţionează societatea românească de după 1989, nu garantează nimeni că o şpagă mică nu “rezolvă” situaţia chiar de la birourile de evidenţă a populaţiei ori de la bănci. Ce rămâne, atunci? Rămâne nesimţirea sau lipsa de consideraţie a celor care au conceput un formular cu întrebări atât de intime şi a celor care au aprobat aşa ceva. Cred că e cazul ca aceşti indivizi să-şi mai vadă lungul nasului şi să revină cu picioarele pe pământ.

Şi mai cred că, înainte de a se grăbi să numere bobocii, un guvern responsabil ar trebui să se asigure că aceştia mai mişună încă, deci au hrană, apă şi ce le mai trebuie. Căci de dat ordine e mai uşor decât să fii tu însuţi un bun gospodar, nu-i aşa?

Cititi va rog si:

Atentie! RECENSAMANTUL SE DESFASOARA IN TOATE TARILE EUROPENE. Vor ajunge informatiile in Israel? Moloh vrea sa stie totul despre noi. Doar astfel ELITELE pot grabi instaurarea Big Brother si implementarea SEMNULUI FIAREI

In unele cazuri, un crestin TREBUIE SA MINTA