Pomenirea Sfantului VARVAR (Barbar). Cum un mare talhar ucigas a ajuns Sfant …

   În luna mai, în ziua a  şasea, pomenirea sfântului Varvar (Barbar).

   Sfântul Mucenic Varvar, un fost tâlhar din Grecia, a comis multa vreme furturi, santaje si crime. Dar Dumnezeu, care nu doreste moartea pacatosului, l-a intors la pocainta. Odata, in timp ce-si admira prada stand intr-o pestera, harul divin i-a atins inima, îndreptându-i gândurile spre moartea de care nu putem fugi si spre infricosatoarea judecata. Gandindu-se la multimea de fapte rele pe care le-a adunat s-a întristat si s-a hotarat sa puna început bun, spunând: „Hristos nu a respins rugaciunea tâlharului care era pe cruce langa EL; ma rog sa nu ma piarda nici pe mine in mila lui fara margini”
   Varvar si-a lasat toate bunurile in pestera si a mers spre cea mai apropiata biserica. Acolo si-a dezvaluit toate pacatele preotului si a cerut iertare de relele facute. Preotul l-a primit in casa sa iar Sf. Varvar s-a pus pe coate si genunchi, deplasandu-se ca un animal in patru labe, pentru ca nu se credea vrednic sa fie numit om. In gospodaria preotului el a trait cu vitele, mâncând cu acestea si considerandu-se cel mai rau dintre toate creaturile. Dupa ce a primit iertare de pacatele sale, Sf. Varvar a plecat in padure unde a trait timp de 12 ani, gol, fara imbracaminte, suferind de frig si caldura. Corpul lui s-a innegrit de tot de murdarie si de arderea soarelui.
   In cele din urma, Sf. Varvar a primit un semn de sus ca a primit iertare si ca va muri ca mucenic. Intr-o zi au venit niste negustori acolo unde se nevoia Sf. Varvar. Acestia vazand ceva ca se misca in iarba deasa din fata lor, au slobozit mai multe sageti in acea directie gandind ca e vorba de vreun animal. Ajungand mai aproape s-au ingrozit cand au vazut ca au ranit mortal o fiinta umana. Sf. Varvar i-a rugat sa nu-l planga si dupa ce le-a povestit cine este, i-a rugat pe acestia sa mearga la casa preotului unde a locuit el si sa-i spuna ce s-a intamplat.
   Apoi Sf. Varvar si-a lasat duhul in grija lui Dumnezeu. Preotul care l-a spovedit pe fostul tâlhar, i-a gasit corpul neinsufletit care stralucea cu o lumina dumnezeiasca si l-a ingropat in locul in care a fost ucis. Dupa aceea, a inceput sa curga mir din mormantul sfantului, care a vindecat multe boli grele. Moastele sale sunt la Manastirea Kellios din Thesalia, langa orasul Larissa.

   Cititi va rog si:

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/mai/mai06.htm

   De cate ori n-am auzit pe cate cineva spunand ca e prea pacatos ca sa-l mai ierte bunul Dumnezeu … Si chiar daca i se spune ca primul om ajuns in Rai a fost un talhar, tot intarzie sa apuce pe cararea cea ingusta. Si chiar daca i se spune ca la Dumnezeu conteaza stradania de a urca scara, deoarece pentru fiecare treapta pe care o urci, El te trage alte o suta in sus, el tot sovaie. De ce? Caci asa il indeamna diavolul … dar el nu-si da seama si crede ca e propriul sau gand.

   Iata insa mai sus o minunata istorie ce arata inca o data ca oricine se poate pocai si este primit, asta pentru ca nu exista pacat atat de mare incat sa nu poata fi acoperit de Jertfa de pe Golgota. De aceea fratilor, sa fim precum niste copilasi si sa ne punem cu totul nadejdea in Domnul nostru Iisus Hristos, indiferent de cat de pacatosi am fost.

   Si sa ne mai amintim ca cel caruia i se iarta mult, iubeste mult. Acestia sunt dintre cei foarte fierbinti si nu caldicei …