Judecarea şi executarea lui Horea, Cloşca şi Crişan

Foto: https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/executia-lui-horea-si-closca-pe-dealul-furcilor-1691075.html

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/R%C4%83scoala_lui_Horea,_Clo%C5%9Fca_%C5%9Fi_Cri%C5%9Fan

După capturarea conducătorilor răscoalei, nobilimea maghiară a cerut austriecilor, prin comitele Albei, baronul Kemeny, să îi judece ea pentru faptele lor. Cererea le-a fost respinsă, împăratul Iosif al II-lea numindu-l pe contele Jankovich să facă interogatoriul celor trei prizonieri. Întinderea răscoalei şi viteza foarte mare de propagare a acesteia a dat de gândit austriecilor, care nu au considerat că mişcarea iobagilor români a fost una întâmplătoare şi spontană. Domeniul Zlatnei şi-a cerut şi el drepturile, solicitând cel puţin participarea unui reprezentant al său la proces. Însuşi comisatul Guvernului, Mihail Brukenthal a cerut în mod repetat să asiste la proces, dar a fost refuzat, cerându-i-se în acelaşi timp să predea comisarului imperial, contele Jankovich, eventualele dovezi pe care le-ar deţine împotriva lui Horea^[21]. Din această cauză guvernatorul, Samuil Brukenthal, s-a plâns însuşi împăratului, care însă a încuviinţat atitudinea comisarului imperial^[22].

Sentinţa lui Horea, Cloşca şi Crişan era deja hotărâtă de împăratul austriac Iosif al II-lea. Dispoziţiile lui, date la 10 ianuarie 1785, au fost ca:

„În privinţa lor în orice caz trebuie să dea un exemplu convingător, şi aşa fel regizat ca aceşti răufăcători să fie purtaţi nu numai printr-una, ci prin mai multe localităţi, pe unde şi-au săvârşit cele mai mari ticăloşii, şi arătaţi poporului de rând şi complicilor de ei amăgiţi ca o înspăimântătoare pildă, şi apoi la o zi dinainte anunţată să fie executaţi într-un chip spectacular, într-un loc capital, unde să se poată strânge un număr cât mai mare de supuşi, şi unde sunt şi cele mai neastâmpărate capete. Execuţia să se facă (…) sub autoritatea Comisiei, ca supuşii să vadă şi să fie convinşi, că aceasta e într-adevăr voinţa mea şi nu numai a Guvernului sau a dregătorilor comitatului.”

Rascoala lui Horea Closca si Crisan, un EXPERIMENT MASONIC? Aurul motilor – sursa de finantare a REVOLUTIEI FRANCEZE

   Citez din articolul Răscoala lui Horea, un experiment francmasonic?:

   Rascoala sau revolutie, marea revolta a motilor din 1784, sub conducerea lui Horea, a avut un urias ecou atât în presa si cancelariile vremii, dar si, ulterior, de-a lungul secolelor, pâna astazi, în multitudinea de abordari si interpretari ale istoricilor.

   Fiind un moment culminant al unui sir de miscari sociale ale secolului al-XVIII-lea, supranumit si secolul luminilor si ratiunii, revolta românilor din Transilvania, prin obiectivele sale, maniera de desfasurare, profilul conducatorilor si suita de elemente comune cu alte doua mari cutremure politice si revolutionare ale epocii, Razboiul de Independenta al SUA si Revolutia Franceza, are evidente trasaturi ce o înscriu în marele scenariu al cluburilor revolutionare si lojelor masonice de ridicare a popoarelor-natiuni împotriva anacronicelor rânduieli feudale.

   Câteva întrebari

   Trecerea în revista si încercarea de elucidare a unor mistere ce mai planeaza si astazi în privinta acestei miscari, facute de unii istorici, conduc la concluzii mai putin operate de catre istoriografia noastra traditionala. În principiu, ele converg spre raspunsul la unele întrebari, întrebari care fie au fost ocolite, fie au fost catalogate drept mai mult sau mai putin fortate sau chiar exagerate de unii istorici. Acestea ar fi: A fost Revolutia lui Horea un experiment al lojelor masonice pentru pregatirea Revolutiei Franceze? Cine sunt cu adevarat corifeii acestei miscari? Cei trei martiri, Horea, Closca si Crisan, au fost simpli iobagi ridicati la lupta pentru drepturi sociale, sau dimpotriva, lideri charismatici, bine alesi si instruiti, nu pentru o rascola, ci pentru o miscare national-revolutionara în spiritul marilor curente ale vremii? Sunt întrebari al caror continut si raspunsuri se regasesc, prin analogie, în cele ce urmeaza.