SACCSIV – blog ortodox

Masca noastră cea de toate zilele

Posted in Coronavirus, Romania by Vali on iulie 11, 2021

Sursa: https://bucovinaprofunda.com/2021/07/09/masca-noastra-cea-de-toate-zilele-articol-de-vasile-astarastoae/

Multe țări au introdus cerința de a purta măști în spațiile publice, în condițiile pandemiei, fără să existe date științifice explicite disponibile în acel moment, privind eficiența acesteia.

Presupunerea inițială a fost că aceasta poate reduce amenințarea acută a sistemului de sănătate publică, în mod eficient și rapid. Studiile ulterioare au arătat că există doar dovezi slabe, privind măști sigure și eficiente în utilizarea de zi cu zi (Chu D.K.; Akl E.A.; Duda S.; Solo K.; Yaacoub S.; Schünemann H.J.; Chu D.K.; Akl E.A.; El-harakeh A.; Bognanni A.; et al. Physical Distancing, Face Masks, and Eye Protection to Prevent Person-to-Person Transmission of SARS-CoV-2 and COVID-19: A Systematic Review and Meta-AnalysisLancet 2020395, 1973–1987).

(more…)

Vasile Astărăstoae: Nu cred în altruismul și spiritul filantropic al marilor companii farmaceutice!/ Detalii despre vaccinuri experimentate pe subiecți umani

Vasile Astarastoae: Etica medicală și medicalizarea societății

Posted in Coronavirus, Vasile Astarastoae by Vali on octombrie 27, 2020

Sursa: https://astarastoae.wordpress.com/2020/10/27/etica-medicala-si-medicalizarea-societatii/

sursa foto: bioedge.org

Felul în care este gestionată coronacriza aduce în atenția publicului conceptul de medicalizare a societății și, mai ales, conflictele etice apărute.

Medicalizarea este, de obicei, definită ca un proces în care tot mai multe aspecte ale vieții de zi cu zi intră sub stăpânirea, influența și supravegherea medicală. Procesul de medicalizare face parte dintr-o evoluție istorică mult mai amplă, care implică înlocuirea valorilor sociale asociate cu instituțiile tradiționale (biserica, dreptul și familia) cu valorile științei. Medicalizarea este evidentă, mai ales, în crizele medicale când se manifestă sub forma unei „dictaturi politico-medicale”. Astăzi, conceptul de medicalizare este dihotomizat în două componente: medicalizarea economică (în care profitul joacă un rol central) și medicalizarea socială (preocupările sunt de control social).

Medicalizarea economică

Medicalizarea economică este legată de politica economică a industriilor din domeniul sănătății (inclusiv asociații de medici, companii de asigurări și companii de medicamente) și, mai ales, de felul prin care interesele economice modelează cunoștințele medicale și discursul medical. În final, se ajunge la „transformarea problemelor nemedicale în probleme medicale” (Sismondi 2004).

De la dezastrele din politicile publice create de medicamente (de exemplu, Sulfanilamida în 1937 sau Talidomida la începutul anilor 1960), s-a recunoscut că sănătatea este un domeniu în care există un conflict între interesele firmelor din sectorul privat (ghidate de profit) și cele ale pacienților. De fapt, este vorba de conflictul între etica medicală și etica afacerilor. Poitras și Meredith (2009) demonstrează că medicalizarea economică implică o divergență etică puternică între obiectivul de maximizare a bogăției acționarilor și normele științei și metodele științifice asociate cu etica medicală. Analiza etică a acestor evoluții este complicată deoarece firmele din sectorul privat desfășoară cea mai mare parte a cercetării și dezvoltării medicale și au impus standardele etice pieței. Corporațiile doresc să recupereze cheltuielile cât mai curând posibil și să exploateze avantajele primului venit cu medicamente sau dispozitive (necesare sau nu). În etica afacerilor, este necesar, în primul rand, să se recunoască faptul că toate corporațiile urmăresc strategii compatibile cu maximizarea averii acționarilor. Astfel, nu promovează transparența etică. Este iluzoriu să ne așteptăm la mult mai mult decât la o abordare formală „etică-legală” a deciziilor corporative. Standarde etice semnificativ mai ridicate pot avea un cost financiar, care afectează profitabilitatea corporativă, și vor fi respinse. În stabilirea cadrului legal și de reglementare pentru profesia medicală, guvernele, parlamentele sunt înclinate să adere la etica utilitaristă în care deciziile sunt luate pe baza calculelor cost-beneficiu. Metoda precisă de determinare a costurilor și beneficiilor depinde de o serie de factori politici și sociali, deoarece sursa de capital pentru corporațiile din domeniul medical sunt piețele financiare globale.

Medicalizarea economică este evidentă în campaniile de marketing realizate de companiile farmaceutice. Campaniile sunt concepute pentru a pune în aplicare o percepție publică a bolii și a sănătății în concordanță cu portofoliul de produse medicamentoase. Marketingul eficient îi face pe indivizi să-și vadă corpurile ca fiind inerent bolnave și că se pot însănătoși numai cu un tratamentul medical. Tratamentul factorilor de risc pentru îmbolnăvire și nu doar al bolii asociate a permis, de asemenea, companiilor farmaceutice să crească dramatic vânzările de medicamente și implicit profitul. De aici sintagma „Un om sănătos este un bolnav care se ignoră”. Medicalizarea economică implică o rețea complicată de interacțiune între medici și companiile farmaceutice. După Donohue și colab. (2007) cheltuielile pentru publicitate și promovare către profesioniștii din domeniul medical și consumatori au fost în 2005: 4,2 miliarde dolari pentru publicitatea directă către consumator; 18,4 miliarde de dolari pentru eșantioane gratuite acordate în special medicilor; 6,8 miliarde de dolari pentru evenimente medicale și 429 milioane dolari pentru publicitatea în mass-media.

O strategie de marketing a industriei farmaceutice se referă la:

a. influențarea liderilor de opinie. Se depune un efort considerabil ca liderii de opinie să vorbească favorabil despre produsul unei companii. În multe cazuri, liderii de opinie obțin câștiguri financiare. Liderii de opinie sunt utilizați pentru prezentări cu privire la rezultatele cercetării, prelegeri la conferințe finanțate integral sau parțial de corporații, consultanți plătiți pentru corporații, organizează simpozioane etc. Astfel de interacțiuni, care sunt fără îndoială legale și legitime, provoacă îngrijorare etică atunci când este dificil să se determine gradul de independență al liderilor de opinie. Deși este tentant să concluzionăm că liderii de opinie au o statură etică suficientă nu este întotdeauna clar dacă cercetarea publicată de un anumit lider de opinie este liberă de influența medicalizării economice sau dacă doar a semnat un material pus la dispoziție de firmă.

b.medicul prescriptor. Cea mai mare parte a cheltuielilor de publicitate și promovare este în continuare direcționată direct către medici. Gama de tehnici, prin care pot atinge acest obiectiv, include nu numai marketingul de către reprezentanții farmaceutici, ci și reclame în reviste profesionale, finanțarea conferințelor de educație medicală continuă, furnizarea de mostre gratuite etc. Sismondi (2004) descrie un studiu de cercetare din SUA realizat de o firma care a plătit o taxă de 1000 USD pentru fiecare medic, plus 150 USD pentru cheltuielile de administrare a cabinetului, pentru datele pacienților.

c.jurnalele medicale.Valorile eticii tradiționale cer obiectivitate maximă în cercetare, comunicând atât rezultatele pozitive, cât și cele negative. Firmele sunt mai preocupate de câștiguri asociate cu rezultatul „pozitiv” al cercetării și se constată o tendință de a publica numai rezultatele favorabile ale studiilor clinice ale unui medicament. Editorii de jurnale arată o predilecție pentru publicarea rezultatelor pozitive ale studiilor clinice. Dacă cercetătorul comunică rezultate negative, articolul nu este publicat. Și nu există un apetit de a publica efectele secundare ale medicamentului.

d.consumatorii. Care sunt bombardați cu reclame.

Medicalizarea socială

Conceptul de medicalizare socială a apărut în anii 1950, când Thomas Szasz, Barbara Wootton și alții au criticat extinderea psihiatriei din zona tratamentului tulburărilor mintale în zona comportamentelor disfuncționale (criminalitatea și delincvența). Parsons (1951) identifica medicina ca instituție de control social. Prin medicalizare, profesiile medicale capătă importanță și valențe politice pe măsură ce preiau controlul asupra unei probleme și, în consecință, asupra vieților și mișcărilor unui grup de obicei lipsit de putere politică. Conrad (1992) face observația că medicina a „îndepărtat” sau „a înlocuit” religia ca forță morală dominantă în controlul social al societăților moderne. Extinderea acestor noțiuni inițiale la un domeniu mai larg a fost propusă de Freidson și Zola în anii 1970, unde legătura dintre medicalizare și control social a fost stabilită mai bine. Medicalizarea socială se referă la extinderea profesiei medicale în domenii controlate în mod tradițional de alte profesii. Acest lucru duce adesea la o examinare sociologică a problemelor legate de concurența profesiilor pentru control social. Permisiunea acordată „științei medicale” să încalce alte domenii mută atenția asupra individului, mai degrabă decât asupra mediului, ca sursă a tuturor problemelor.

Alinierea politică, elaborarea unor politici publice fără o dezbatere etică îndepartează pe unii experți medicali de etica tradițională medicală. Frecvent, medicalizarea socială se întrepătrunde cu medicalizarea economică. Să nu uităm că experții OMS, care au gestionat pandemia „gripei porcine” (gripa de tip A-N1 H1), au fost sponsorizați de firme de medicamente și au uitat să le declare. Orgoliu, beția puterii, interese materiale, fac din complexul politico-medical un pericol real pentru regimurile democratice.

În concluzie, analiza etică este absolut necesară pentru a preveni medicalizarea societății.

P.S.1. Suedia este acum privită ca un miracol. Ce au de spus cei care îi blamau în aprilie?

P.S.2. Profesorul Adrian Streinu-Cercel a declarat: „De la o persoana infectată în decurs de 4 zile, alte 4 persoane vor fi infectate. După înca 4 zile, alte 9 persoane vor fi infectate. După înca 4 zile, alte 27 de persoane. Așa se face că de la o persoana infectată în decurs de 12 zile vom avea 40 de persoane infectate. Puteți să faceți un calcul simplu să vedeți cam în cât timp populația României va ajunge să treaca toată prin infecție”. Lasând la o parte faptul că ultimele evaluări științifice arată că 80-90% dintre cei infectați au luat virusul de la 10-15 % infectioși, am făcut calculul și a rezultat că în 5-6 cicluri de 12 zile toată populația României este infectată și capătă imunitate. Mai târziu, afirma „abia în 2023 România ar putea să scape de coronavirus”. Nu mai înțeleg nimic.

de Vasile Astarastoae

 

Vasile Astarastoae: Nu dați Cezarului ce este al lui Dumnezeu

Posted in Coronavirus, libertate religioasa, Vasile Astarastoae by saccsiv on octombrie 11, 2020

Vasile Astarastoae: Nu dați Cezarului ce este al lui Dumnezeu

Pe parcursul existenței sale lumești, Iisus a fost ispitit de fariseii care au încercat printr-o întrebare să-L pună în dificultate: „Să dăm sau nu tribut cezarului?”. Răspunsul lui Iisus a fost: „Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!“. Un credincios trebuie să respecte, pe lângă regulile credinței sale și regulile statului, normele și reglementările vieții sociale. Cezarul (statul) a înțeles să abuzeze adesea de puterile sale și a încercat să-și însușeasca și ce este a lui Dumnezeu. Pentru a împiedica aceste derapaje și încălcări ale drepturilor cetățenești au fost adoptate o serie de reglementări internaționale la care și România este parte. Conform art. 4(2) și 18(2) din International Covenant on Civil and Political Rights și art. 9 al European Convention on Human Rights dreptul la libertatea de credință nu este derogabil nici măcar pe timpul stării de urgență. Libertatea de religie sau credință este un drept care are mai multe dimensiuni: individual, colectiv, instituțional, educativ etc. În România, acest drept este adesea limitat. România este listată de OSCE în grupul țărilor care au luat cele mai dure măsuri de restricționare a libertății religioase încă de la începutul pandemiei.

Trăim o perioadă grea şi urâtă. Guvernul a legiferat în această perioada tot felul de legi croite pe genunchi și a fost sancționat de Curtea Constituțională. Tot felul de comiții și comitete (strategice sau mai puțin strategice) au elaborate măsuri excesive, care au fost anulate de instanțe.

(more…)

Vasile Astarastoae: Masura interzicerii pelerinajului la Sfânta Parascheva este discriminatorie, impusă de tot felul de progresiști neomarxiști și stigmatizează creștinii

Posted in Coronavirus, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Vasile Astarastoae by saccsiv on octombrie 8, 2020

Vasile Astarastoae pe blogul sau:

Solicit să se explice care este motivul pentru care se interzice pelerinajul la Iași la Sfânta Parascheva cât timp nu există o decizie de izolare totală a acestui oraș. Cu argumente clare, științifice și legale, nu cu declarații de genul „există pericol de infectare în autocare” sau că „așa a hotărât unul din grupurile “ așa-zis strategice. La alegeri nu exista pericol de infectare în autocare? Măsura este discriminatorie, impusă de tot felul de progresiști neomarxiști și stigmatizează creștinii. Oare după parlamentarele din 6 decembrie Raed Arafat & co. se va ține de cuvânt și ne va interzice sărbatoarea Nașterii Domnului Nostru Iisus?

 

Vasile Astărăstoae: Toți cei care nu se închină la cei `patru cavaleri ai Apocalipsei COVID` (Orban, Velea, Tătaru, Arafat) sunt trădători de țară și de neam

Posted in Romania, virus by Vali on septembrie 12, 2020

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/vasile-astarastoae-toti-cei-care-nu-se-inchina-la-cei-patru-cavaleri-ai-apocalipsei-covid-orban-velea-tataru-arafat-sunt-tradatori-de-tara-si-de-neam_1504853.html

Fostul președinte al Colegiului Medicilor din România face un inventar al Teoriilor conspirației apărute în România și nu numai pe fondul Crizei provocate de noul tip de coronavirus. El pleacă de le definiția etimologică a cuvântului, explică apariția acestor teorii și mai ales ceea ce favorizează apariția lor. Constată că în România avem a face și cu o altă abordare, mai neaoșă… românească – cine nu crede orbește în ceea ce comunică autoritățile aflate la putere atunci ești imediat etichetat ca fiind extremist și adept al teoriilor conspiraționiste.

(more…)

Vasile Astărăstoae: Dictatura medicală versus etica medicală

Posted in Romania, virus by Vali on august 12, 2020

 

În timpul acestei pandemii, auzim frecvent sintagma dictatura medicinei. Când vorbim despre dictatură, vorbim în primul rând despre un sistem socio-politic. Definițiile din DEX confirmă această afirmație: Dictatura: 1) formă de guvernare în care o persoană (sau o colectivitate restrânsă) deține autoritatea supremă, nelimitată prin legi, bazată adesea pe violență. 2) putere despotică, tiranică. 3) fig. putere absolută. Rezultă că formularea corectă este fie dictatura politico-medicală, fie dictatura sănătății publice. Cu alte cuvinte, medicina prin ea însăși nu poate să impună o dictatură, poate doar să susțină o dictatură politică.

Printre propăvăduitorii „dictaturii medicale” se număra doctorul Emilian Imbri. El susține că trebuie să instituim dictatura medicală, deoarece combaterea pandemiei implică măsuri autoritare, care pot și trebuie să limiteze drepturile și libertățile cetățenești. Domnul Emilian Imbri este exponentul birocraților din sistem. Cine are curiozitatea să îi studieze CV-ul va observa că după obținerea licenței în medicină și după o scurtă perioadă de medic de dispensar, cariera sa a fost una strict administrativă: redactor (până în 1996) la Editura Medicală, consilier în diferite locuri (Ministerul Sănătății, Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap, Ministerul Tineretului și Sportului, consilier personal al Ministrului Dezvoltării și Turismului – Elena Udrea, Parlament) medic șef și director adjunct la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, manager general la Spitalul CF și, în final, manager la Spitalul Victor Babeș. Un technocrat afiliat (ca românul imparțial) la toate partidele aflate la putere. Este (potrivit Google Academic) coautor la o lucrare științifică. Doctorul Imbri ne explică că trebuie să dăm credit științei și că trebuie să adoptăm o atitudine fermă față de cei care au opinii critice, aplicând măsuri administrative dure. Ne vorbește despre supremația științei față de drepturile omului. Nu ne permitem să-l contrazicem, dar putem să punem o întrebare: care este consensul științific în actuala pandemie?
Deocamdată știm doar că SARS-COV-2 este agentul etiologic al bolii COVID – 19. În rest, nu știm mai nimic. Nu cunoaștem cu certitudine contagiozitatea, incidența / prevalența bolii, mortalitatea reală (oricum mult sub cea prognozată), nu avem tratament etiologic (apelându-se în continuare la tratamente simptomatice). Antiviralele utilizate până acum au eficiență minimă și reacții adverse importante. Carantina, izolarea și masca nu distrug și nu opresc circulația virusului (cel mult o încetinesc), iar, în lumea științifică medicală, există mari controverse. De aici întrebarea: cum dictatura medicală poate contribui la stingerea pandemiei? Doctorul Imbri (și cei care susțin dictatura medicală) reprezintă ecoul slugarnic al ideile politicienilor de la putere (oricare ar fi ei). Este suficient să recitiți ce spuneau în lunile februarie – martie (când guvernanții erau preocupați de alegeri anticipate și COVID-19 nu era o prioritate) și să le comparați cu declarațiile actuale.
Ceea ce îngrijorează este faptul că o serie de medici intervin în discuție, susțin aceste idei și blamează populația/pacienții. Sunt adepții unor măsuri represive împotriva pacienților și îi stigmatizează. Consideră că nerespectarea recomandărilor stă la baza răspândirii virusului. Aceștia văd paiul din ochiul altuia și nu bârna din ochiul propriu. Înainte de a acuza populația/pacienții că nu păstrează distanțarea fizică și nu poartă masca, 24 de ore din 24, trebuie mai întâi să se întrebe care este explicația numărului mare de personal medical infectat și de ce spitalele constituie un segment important în cadrul focarelor de infecție. Potrivit raționamentelor lor rezulta că personalul medical nu respectă măsurile. Dar nici guvernanții nu le respectă. Pe aceștia de ce nu-i critică?
Etica medicală este o reflectare a democrației și nu a dictaturii în practica medicală. Principiile ei de bază sunt devoțiunea față de pacient și plasarea intereselor pacientului deasupra oricăror interese inclusiv ale medicului sau comunității/statului. De aceea, în Legămintele profesiei (Jurământul lui Hippocrat, Legământul lui Maimonides, Jurământul Asociației Medicale Mondiale – WMA etc.), se specifică implicit sau explicit că medicul are datoria/obligația de a respecta valorile și interesele pacientului. Autonomia implică acordul expres al pacientului la toate manoperele medicale (inclusiv, internarea și tratamentul medical). Numai respectând aceste principii, se poate realiza un parteneriat real medic – pacient.
Una dintre valorile esențiale este libertatea – care este de fapt adevărata fire a omului. Alta este dreptatea socială. ”Dă-mi Doamne puterea să tratez la fel pe cel sărac și pe cel bogat, pe cel puternic și pe cel slab, pe prieteni și pe dușmani…” (Maimonides). În etica medicală, nu se găsesc concepte, care să justifice aderența medicilor la acte administrative, care limitează drepturile și libertățile cetățenești. Dimpotrivă, istoria medicinei este plină de medici care și-au dăruit viața pentru a proteja libertatea și drepturile civile ale pacienților. Medicii tratează boala cu mijloace medicale și nu cu amenzi, dosare penale, amenințări și internări non-voluntare.
În concluzie, există un conflict major între „dictatura politico – medicală” și etica medicală. Medicii sunt obligați, prin statutul lor, să respecte principiile eticii medicale și să nu fie propagandiști (interesați sau nu), ai dictaturii.
P.S.1: Trebuie să apreciez inițiativa Avocatului Poporului Renate Weber de a ataca la Curtea Constituțională legea carantinării. Dacă acest demers va reuși, se poate apoi redacta o lege în concordanță cu principiile eticii medicale. La actuala lege, deși Convenția de la Oviedo (ratificată de România) impune, niciun bioetician nu a fost consultat.
P.S.2: Cred că Raed Arafat a lipsit în facultate de la cursul de medicină legală. Altfel, ar fi știut că doar 18% din activitatea medico-legală se desfășoară pe cadavre. Restul, este activitatea pe persoane vii (expertize psihiatrico-legale, expertize traumatologice, expertize ale capacității de muncă, expertize privind starea de sănătate a unei persoane, expertize genetice de filiație etc.). Despre etică medicală / bioetică nu îl întreb pentru că sunt sigur că nu a parcurs această materie.
P.S.3: Mortalitatea în primele 6 luni a anului 2020, în România, este mai mică decât cea din aceeași perioadă a anului 2019. Spre disperarea sectei martorilor COVID. „Virusul ucigaș” nu a declanșat „apocalipsa covid”.
sursa foto: eeas.europa.eu

de Vasile Astărăstoae

Vasile Astărăstoae aruncă în aer numărul de bolnavi pe care Guvernul îl raportează: ‘Să existe de personal în 130 de laboratoare, cum zice Orban, mă îndoiesc’

Posted in Romania, virus by Vali on iulie 31, 2020

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/vasile-astarastoae-arunca-in-aer-numarul-de-bolnavi-pe-care-guvernul-il-raporteaza-sa-existe-de-pe_1490403.html

Profesorul Vasile Astărăstoae, fost preşedinte al Colegiului Medicilor afirmă, referindu-se la scandalul de la CFR Cluj, unde 23 de persoane declarate iniţial pozitive la testarea pentru COVID-19 nu au fost de fapt infectate, că datele sunt alterate de lipsa de aparatură şi de personal calificat pentru a opera aceste teste PCR. Mai grav este faptul că, în urma unor rezultate fals pozitive, pacienţii sunt internaţi pe o secţie COVID, unde riscul de reală infectare devine iminent.

”Ca să fiu foarte clar, PCR-ul se face într-un laborator de biologie moleculară cu o anumită tehnică de genetică moleculară. Este o tehnică foarte dificilă, nu înseamnă că dacă ai un aparat, ai băgat proba şi ai rezultatele. Rezultatele depind de modul corect de prelevare, de modul corect de prelucrare şi de modul corect de interpretare.

Laboratorul molecular trebuie acreditat de o instituţie independentă, care verifică rezultatele periodic şi abia după aceea poţi avea o anumită credibilitate. În acelaşi timp, aceste laboratoare trebuie să aibă personal atestat în genetică moleculară. Ori să existe astfel de personal în 130 de laboratoare, cum zice Ludovic Orban, eu mă îndoiesc. Când a început pandemia, din cunoştinţele mele, erau 6 laboratoare cu personal atestat. Poate erau mai multe, să zicem 10, dar la DSP-uri nu figurau mai multe.

Iar în sistemul privat erau 1-2, poate 3, dar în niciun caz 130. În aceste condiţii, marja de eroare care şi aşa este mare, de 4% la această metodă (de regulă la o metodă de laborator se acceptă o marjă de eroare de maxim 1%), această marjă de eroare creşte exponenţial. Eu sunt foarte circumspect cu privire la rezultatele acestor testări, dar ce e mai grav este că, pe baza acestui rezultat, o serie de persoane sunt introduse într-un mediu în care virusul este foarte concentrat. Mă refer la asimptomaticii care sunt minim 48 de ore internaţi într-un spital COVID”, a declarat profesorul Astărăstoae pentru ServusCluj.ro.

Conform lui Astărăstoae, posibilitatea ca un test să iasă fals-negativ sau fals pozitiv depinde extrem de mult tocmai de modul în care aceste probe sunt recoltate şi prelucrate.

”Fals negative apar atunci când concentraţia de virus este mică şi tehnica de replicare nu a fost bine utilizată, pentru a putea fi identificat. Fals-pozitiv apare în momentul în care recoltarea nu s-a făcut cum trebuie şi replicarea în faza de pregătire a probelor s-a făcut exagerat. Dacă laboratoarele nu sunt acreditate şi personalul nu e atestat, iar proba nu e utilizată corect, marja de eroare poate să crească la 10, 20, până la 30%”, a explicat el.

El critică modul în care autorităţile au gestionat situaţia şi în special faptul că spitalele continuă să fie aglomerate cu pacienţi asimptomatici.

”Peste tot în lume se analizează şi internează cazurile simptomatice şi cazurile critice. Cât timp sistemul de sănătate poate să le acopere nu este nicio problemă, pentru că virusul circulă în continuare, nu se opreşte la poarta spitalului, nici la mască. Ideea e ca sistemul sanitar să nu colapseze atâta timp cât există un virus care nu are un tratament etiologic, avem doar tratament simptomatic. La modalitatea acestea ultra-autoritară, în care nicio voce critică nu are voie să se exprime şi nu se învaţă din greşeli, eu mă aştept la ce e mai rău. Observaţi că focarele majore sunt în case de bătrâni, în case de copii şi în spitale. Nu am văzut un focar major la o tearsă, la o cabană, la o staţiune. Măsurile trebuiau de la început diferenţiate pe baza acestor elemente ştiinţifice, unde sunt focare, unde este personal calificat şi laborator acreditat”, a afirmat Vasile Astărăstoae.

Autor: Cristi Șelaru, Redactor

Doctorul Vasile Astărăstoae contestă cifrele Guvernului: “Creșterea numărului de infectări cu COVID era așteptată. Totuşi, cât putem să ne încredem în datele oficiale?” Exclusiv

Posted in Romania, virus by Vali on iulie 18, 2020

Sursa: https://www.fanatik.ro/doctorul-vasile-astarastoae-contesta-cifrele-guvernului-cresterea-numarului-de-infectari-cu-covid-era-asteptata-totusi-cat-putem-sa-ne-incredem-in-datele-oficiale-exclusiv-19257354

Doctorul Vasile Astărăstoae, despre numărul mare de infectări din țara noastră: „Creșterea era așteptată. Dar, cât putem să ne încredem în datele oficiale?”. Sursa: hepta.ro

Numărul de cazuri infectate cu noul coronavirus din România a crescut vergitinos în ultima vreme și a ajuns la peste 600 de îmbolnăviri pe zi, cu un record de 777 de cazuri pe 16 iulie, o cifră care nu a fost atinsă nici în primăvară, în vârful pandemiei. 

Pe subiectul creșterii numărului de infectări cu COVID-19, FANATIK a vorbit cu Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași.

Doctorul consideră că numărul mare de îmbolnăviri nu trebuie să ne îngrijoreze și pune totul pe baza numărului mai mare de testări. Astărăstoae este de părere că nu măsurile de relaxare au dus la creșterea numărului de cazuri:

Doctorul Vasile Astărăstoae, despre numărul mare de infectări din țara noastră: “Creșterea era așteptată”

“Creșterea numărului de cazuri era așteptată și explicabilă, dar nu pe măsurile de relaxare. Este un lucru normal. Când crești numărul de teste, identifici numărul de asimptomatici, sau altfel spus, purtători sănătoși.

Este ca la pescuit. Una este să pescuiești într-un lac sau în mare, una este să pescuiești într-un bazin dintr-o crescătorie. Trebuie să ne întrebăm cât putem să ne încredem în datele oficiale. Metoda PCR este una de genetică moleculară și orice laborator trebuie verificat de o entitate independentă.

Acreditarea doar de la Ministerul Sănătății sau DSP nu este valabilă. Rezultatele trebuie verificate încrucișat. Personalul trebuie să aibă un atestat privind tehnicile de genetică moleculară. Atâta timp cât nu există această validare și personal calificat…

“Când s-au calificat atât de mulți pentru genetică moleculară astfel încât să fie la toate cele 130 de laboratoare”

Eu îmi pun întrebarea când s-au calificat atât de mulți pentru genetică moleculară astfel încât să fie la toate cele 130 de laboratoare. Eu am lucrat genetică moleculară și pot să vă spun că erorile pot depăși limita metodică de 4% dacă personalul nu este calificat sau laboratorul nearcreditat. Deci, pot să fie erori mult mai mari. 

de Marian Popovici

Teoria lui Vasile Astărăstoae: Asimptomaticii sunt folosiți pentru justificarea unor măsuri

Posted in Romania, virus by Vali on iunie 21, 2020
%d blogeri au apreciat: