Scădere alarmantă a debitelor fluviilor Tigru şi Eufrat în sudul Irakului
Fluviile Tigru şi Eufrat se confruntă cu o scădere importantă a nivelului apelor în sudul Irakului, au informat duminică autorităţile de la Bagdad, care au promis măsuri pentru a remedia situaţia în ţara afectată de secetă, relatează France-Presse, citată de Agerpres.
Tigru şi Eufrat se unesc pe teritoriul Irakului, formând Shatt al-Arab Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
În Nassiriya, capitala provinciei Dhi Qar din extremul sud al Irakului, nivelul fluviului Eufrat este atât de scăzut încât se poate vedea albia pe alocuri, în apropierea malurilor şi a pilonilor podurilor aflate pe cursul apei.
Tigru şi Eufrat izvorăsc din Turcia, iar autorităţile irakiene acuză cu regularitate Ankara şi Teheranul că au redus considerabil debitul fluviilor spre Irak, din cauza barajelor construite în amonte.
Referindu-se la „scăderea nivelului apei în unele provincii sudice”, Ministerul Resurselor de Apă din Irak a imputat duminică criza „cantităţii mici de apă provenite din Turcia vecină”, potrivit unui comunicat. „Acest lucru a condus la o scădere bruscă a rezervelor de apă ale ţării”, a mai spus el.
Fluviul Eufrat, scădere alarmantă a debitului, în Irak (Foto: Asaad NIAZI / AFP / Profimedia)
Fenomenul este accentuat de practicile defectuoase de irigare din Irak, cu o exploatare excesivă a apei din fluvii, ministerul acuzând fermierii că „nu respecta suprafeţele” stabilite de autorităţi pentru culturile din această iarnă.
Principalele rezerve de apă ale ţării sunt reţinute de baraje în nordul Irakului, provocând în mod regulat furia provinciilor din sud care consideră că sunt afectate.
Scăderea nivelului apelor fluviilor Tigru şi Eufrat în sud este „temporară”, a declarat Khaled Chamal, purtătorul de cuvânt al Ministerului Resurselor de Apă.
Cu precipitaţii în scădere şi ani succesivi de secetă, Irakul este una dintre cele cinci ţări ale lumii cele mai expuse anumitor efecte ale schimbărilor climatice, potrivit ONU.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Noutati despre secarea Eufratului
Chiar nu are treaba cu incalzirea globala pe motiv de CO2 produs de om.
SUA și Israel au început desfășurarea celui mai mare exercițiu militar comun din istorie
SUA și Israel au început desfășurarea celui mai mare exercițiu militar comun din istorie, pe fonul tensiunilor crescânde legate de programul nuclear al Iranului.
Statele Unite ale Americii şi Israel au început, marţi, 24 ianuarie, cel mai mare exerciţiu militar comun realizat vreodată. Acesta reprezintă desfășurare a peste 10 nave de război şi în jur de 140 de avioane în estul Mediteranei, pe fondul tensiunilor în creştere legate de programul nuclear al Iranului, scrie agenția de presă DPA.
Liderii iranieni au declarat Israelul duşmanul lor de moarte
Așadar, mii de militari sunt implicaţi în exerciţiu, a declarat armata israeliană, precizând că scopul este combaterea „unei game largi de ameninţări regionale”. „Acest exerciţiu întăreşte pregătirea colectivă SUA-Israel şi îmbunătăţeşte interoperabilitatea ambelor forţe, contribuind astfel la stabilitatea regională.”, a declarat Comandamentul Central al SUA.
În contextul unei întâlniri cu reprezentanţi ai Comitetului Evreiesc American, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a precizat că scopul comun al celor doi aliaţi este să împiedice Iranul să obţină arma nucleară. Așadar, programul nuclear al Iranului a fost, de asemenea, în centrul discuţiilor dintre consilierul SUA pentru securitate naţională Jake Sullivan şi Netanyahu la Ierusalim. Acestea au avut loc săptămâna trecută.
De la Revoluţia Islamică din anul 1979, liderii iranieni au declarat Israelul duşmanul lor de moarte, chemând în repetate rânduri la distrugerea sa. Israelul se opune categoric încercărilor de a reînvia acordul vizând prevenirea Iranului de a construi arma nucleară, convenit iniţial în 2015 dar îngheţat în 2018, atunic când SUA s-au retras.
Washingtonul a refuzat să conteste validitatea afirmaţiilor lui Biden
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, consideră că Acordul nuclear dintre Iran şi marile puteri nu mai poate fi reactivat, conform unei înregistrări video care a fost publicată, marţi, 20 decembrie 2022, deşi afirmaţiile au fost făcute în noiembrie.
Fost ministru adjunct al Apărării în Iran, executat prin spânzurare, după ce a fost acuzat că spionează pentru Marea Britanie
Sursă Foto – Facebook/Osaheni Agbon-ogieva
Fostul ministru adjunct al Apărării în Iran, Alireza Akbari, care a fost arestat în 2019 pentru spionaj în favoarea Marii Britanii, acuzație pe care acesta a respins-o, a fost fost executat prin spânzurare.
Sentința de condamnare la moarte a lui Akbari a fost anunțată cu doar câteva zile în urmă, la data de 11 ianuarie.
Potrivit acuzațiilor publicate miercuri, Akbari fusese arestat „cu ceva timp în urmă” pentru „spionaj împotriva acestei țări”.
Fostul oficial a fost executat prin spânzurare, potrivit publicației iraniene.
Familiei lui Akbari i s-a cerut să meargă la închisoare pentru o „vizită finală” miercuri, iar soția lui a spus că a fost mutat în izolare.
Alireza Akbari avea dublă cetăţenie britanică şi iraniană.
El a fost ministru adjunct al Apărării în Iran şi a fost arestat în 2019 și condamnat la moarte pentru spionaj în favoarea Marii Britanii, ceea ce el a negat, potrivit CNN.
Akbari a negat orice acuzație
Iranul a postat un videoclip cu Akbari săptămâna aceasta, iar mărturisirile par a fi forțate.
Anterior, într-un mesaj audio primit de o publicație britanică, bărbatul a susţinut că a fost torturat pentru a mărturisi infracţiuni pe care nu le-a comis.
Marea Britanie a cerut Iranului să oprească execuția și să-l elibereze imediat pe Akbari.
„Iranul trebuie să oprească execuţia cetăţeanului britanic-iranian Alireza Akbari şi să îl elibereze imediat. Este un act motivat politic al unui regim barbar care are un dispreţ total faţă de viaţa umană”, a scris pe Twitter șeful diplomaţiei britanice, James Cleverly.
De asemenea, la începutul lunii decembrie, patru iranieni au fost executaţi după ce au fost condamnaţi la moarte pentru „cooperare” cu Israelul, inamicul nr. 1 al Republicii Islamice.
Iranul anunţă în mod regulat arestarea unor agenţi suspectaţi că lucrează pentru serviciile de informaţii străine, inclusiv pentru Israel.
Totodată, relaţiile dintre Teheran şi Londra au fost afectate în ultimii ani de arestarea mai multor cetăţeni cu dublă cetăţenie.
Belt and Road Initiative (BRI – Inițiativa ‘Centura și Drumul’ sau Noul Drum al Mătăsii) vine în forță în 2023 dupa un puternic parteneriat geostrategic China – Rusia
Sursa: https://thecradle.co/Article/Columns/20037
De ce Belt&Road Initiative (BRI – Inițiativa ‘Centura și Drumul’ sau Noul Drum al Mătăsii) revine în forță în 2023
Pe măsură ce proiectul Beijingului ‘Centura și Drumul’ intră în cel de-al zecelea an de existență, un parteneriat puternic geostrategic chinezo-rus, a revitalizat BRI în Sudul Global.
De Pepe Escobar, 06 Ianuarie 2023, The Cradle
Anul 2022 s-a încheiat cu un apel pe Zoom pentru a pune capăt tuturor apelurilor Zoom: președinții Vladimir Putin și Xi Jinping au discutat toate aspectele parteneriatului strategic Rusia-China în cadrul unei videoconferințe exclusive.
Putin i-a povestit lui Xi cum „Rusia și China au reușit să asigure rate de creștere record a comerțului reciproc”, ceea ce presupune că „vom reuși să ne atingem obiectivul de 200 de miliarde de dolari până în 2024, înainte de termen”.
În ceea ce privește coordonarea lor pentru „formarea unei ordini mondiale echitabile bazate pe dreptul internațional”, Putin a subliniat cum „împărtășim aceleași opinii cu privire la cauzele, cursul și logica transformării în curs a peisajului geopolitic global”.
Confruntându-se cu „presiuni și provocări fără precedent din partea Occidentului”, Putin a remarcat cum Rusia-China nu își apără doar propriile interese „ci și pe toți cei care susțin o ordine mondială cu adevărat democratică, precum și dreptul țărilor de a-și determina în mod liber propriul destin.”
Anterior, Xi anunțase că Beijingul va organiza cel de-al treilea Forum Belt and Road în 2023. Acest lucru a fost confirmat, neoficial, de surse diplomatice. Inițial, forumul a fost conceput pentru a fi organizat la doi ani, mai întâi în 2017 și apoi în 2019. Cel din 2021 nu a avut loc din cauza Covid-19.
Revenirea forumului semnalează nu doar un impuls reînnoit, ci și un reper extrem de important, întrucât Inițiativa Belt and Road (BRI), lansată la Astana și apoi la Jakarta în 2013, va sărbători a zecea aniversare.
BRI versiunea 2.0
Acest lucru a dat tonul pentru 2023 în întreg spectrul geopolitic și geoeconomic. În paralel cu amploarea și raza sa de acțiune geoconomică, BRI a fost gândită ca un concept general de politică externă a Chinei, până pe la jumătatea secolului. Acum este timpul pentru ajustarea lucrurilor. Proiectele BRI 2.0, de-a lungul celor mai multe coridoare de conectivitate, vor trebui să fie redimensionate pentru a se adapta la mediul post-Covid, la reverberațiile războiului din Ucraina și la o lume profund îndatorată.
o hartă a BRI
OPINIE. Petroyuanul: Xi Jinping a făcut o ofertă greu de ignorat pentru Peninsula Arabică
Sursa: https://thecradle.co/Article/Columns/19565
Xi al Arabiei și lansarea petroyuanului
Xi Jinping a făcut o ofertă greu de ignorat pentru Peninsula Arabică: China va fi un cumpărător garantat al petrolului și gazelor voastre, însă vom plăti în yuani.
De Pepe Escobar, 16 Decembrie 2022, The Cradle
Este foarte tentant să îl califici pe președintele chinez Xi Jinping, care a aterizat la Riyadh în urmă cu o săptămână, întâmpinat cu fast regal, ca fiind un Xi al Arabiei (cu trimitere evidentă către Lawrence al Arabiei) proclamând zorii erei petroyuanului.
Iran: Prima execuție a unui bărbat implicat în proteste
Iranul a executat joi, pentru prima dată, un bărbat condamnat la moarte pentru implicarea sa în mișcarea de protest, stârnind un val de proteste în străinătate și avertismente din partea ONG-urilor că alte spânzurări sunt iminente, potrivit AFP.
Proteste masive în Iran Foto: LaPresse / ddp USA / Profimedia
Republica Islamică Iran este scena unor proteste declanșate de moartea, la 16 septembrie, a lui Mahsa Amini, o kurdă iraniană de 22 de ani, care a murit la trei zile după ce a fost arestată de poliția morală. Poliția a acuzat-o că a încălcat codul vestimentar strict care le cere femeilor să poarte vălul în public.
Mohsen Shekari, în vârstă de 23 de ani, a fost declarat vinovat și condamnat la moarte pentru că a blocat o stradă și a rănit un ofițer paramilitar la începutul protestelor, într-un proces denunțat ca fiind un proces-spectacol de către grupurile pentru drepturile omului.
Alți protestatari riscă o execuție iminentă după ce au fost condamnați la spânzurătoare în legătură cu protestele, au avertizat grupurile.
„Mohsen Shekari, un răzvrătit care a blocat bulevardul Sattar Khan pe 25 septembrie și a înjunghiat un Bassij cu o macetă, a fost executat la Teheran”, a anunțat organul judiciar, Mizan Online. Miliția Basij este legată de Gărzile Revoluționare, armata ideologică a Iranului.
Organizația neguvernamentală Amnesty International s-a declarat „îngrozită” de execuție și a denunțat-o ca fiind un „proces-spectacol nedrept”. „Execuția sa scoate la iveală inumanitatea așa-numitului sistem judiciar iranian, în timp ce alte zeci de persoane se confruntă cu aceeași soartă.”
„Escaladarea sinistră”
Mahmood Amiry-Moghaddam, director al grupului Iran Human Rights (IHR), cu sediul la Oslo, a cerut un răspuns internațional puternic, altfel „ne vom confrunta cu execuții în masă ale protestatarilor”.
„Mohsen Shekari a fost executat după un proces rapid și fără avocat.”
Execuția a stârnit, de asemenea, indignarea țărilor occidentale și a ONU.
Statele Unite au denunțat o „escaladare sinistră” și au declarat că autoritățile iraniene ar trebui să fie trase la răspundere.
Berlinul a declarat că „disprețul regimului iranian pentru umanitate nu cunoaște limite”, Londra s-a declarat „indignată”, iar Roma a declarat că „represiunea inacceptabilă a autorităților iraniene nu poate lăsa comunitatea internațională indiferentă”.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a declarat că pedeapsa cu moartea este „incompatibilă cu drepturile omului”.
Poliția morală din Iran a fost dizolvată
Poliţia moravurilor din Iran, care în principal veghea la respectarea codului vestimentar de către femei, a fost dizolvată, a anunţat duminică procurorul general iranian, relatează Agerpres conform DPA.
„Poliţia moravurilor a fost dizolvată, dar autoritatea judiciară va continua să se ocupe de această provocare socială”, a declarat procurorul general Mohammed Jafar Montazeri, citat de cotidianul Shargh.
Nu au fost oferite detalii despre circumstanţele sau implementarea deciziei.
Analiştii sunt de părere că, deşi dizolvarea poliţiei moravurilor nu înseamnă încetarea obligativităţii purtării vălului islamic de către femei în Iran, măsura reprezintă un pas semnificativ în mişcarea pentru apărarea drepturilor femeilor în această ţară.
Moartea tinerei kurde Mahsa Amini, ce fusese arestată la jumătatea lunii septembrie de poliţia moravurilor pentru că nu purta în mod corespunzător vălul islamic, a provocat un val de contestare fără precedent în Iran. Amini a decedat în arestul poliţiei la câteva zile după ce fusese arestată.
Iran: Parlamentul a votat pedeapsa cu moartea pentru cei 15.000 de protestatari arestați
După numeroase apeluri la pedepse dure în ultimele zile, parlamentul iranian a votat marți cu o majoritate covârșitoare în favoarea pedepsei cu moartea pentru protestatari, anunță Newsweek.
Iranul se confruntă cu un nivel fără precedent de proteste și tulburări civile de la moartea lui Mahsa Amini la 16 septembrie. Femeia kurdă în vârstă de 22 de ani a fost arestată de „poliția morală” a țării pentru că ar fi purtat o formă „necorespunzătoare” de hijab în timpul unei vizite la Teheran și ar fi fost bătută crunt în timpul detenției. Se crede că bătăile ar fi dus la moartea ei, în urma unei răni fatale la cap, dar autoritățile iraniene au negat acuzația
În urma morții lui Amini, au avut loc proteste pe scară largă la nivel național, așa cum Iranul nu a mai văzut de zeci de ani. Femeile care protestează au început să își ardă hijaburile și să își taie părul în public, sfidând astfel regulile impuse de guvernul islamic iranian, condus de ayatollahul Ali Khamenei.
Legiuitorii iranieni au cerut, în ultimele zile, pedepse stricte pentru protestatarii care au fost arestați. Luni, CNN a relatat că o scrisoare semnată de 227 de membri ai parlamentului iranian a îndemnat ca protestatarii să primească pedepse aspre, care „să servească drept o lecție bună în cel mai scurt timp posibil”.
„Acum, publicul, chiar și protestatarii care nu susțin revoltele, cer instituțiilor judiciare și de securitate să se ocupe de cele câteva persoane care au provocat tulburări într-un mod ferm, descurajator și legal”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului iranian, Masoud Setayeshi, potrivit Reuters.
Marți, parlamentul a făcut exact acest lucru, votând pentru a impune pedeapsa cu moartea tuturor protestatarilor aflați în detenție, ca o „lecție dură” pentru toți rebelii. Majoritatea în favoarea pedepsei a fost considerabilă, 227 din totalul de 290 de membri, egalând numărul de parlamentari care au semnat scrisoarea.
Nu este clar când vor avea loc execuțiile, dar sarcina va fi potențial semnificativă. Până joi, potrivit CNN, aproximativ 14.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele recente. Marți, Karim Sadjadpour, membru al Carnegie Endowment, a declarat că numărul acestora se apropie de 15.000.
„În ultimele 8 săptămâni, regimul iranian a ucis peste 300 de protestatari, a încarcerat aproape 15.000 și a amenințat că va executa alte sute, dar femeile din Iran persistă”, a scris Sadjadpour într-un tweet. „Astăzi, studentele universitare și-au îndepărtat hejab-ul forțat și scandează: „Sunt o femeie liberă”.”
Mai multe figuri proeminente din Iran cer un răspuns din partea guvernelor străine.
„Scandalos! După ce au ucis 100 de protestatari pe străzi & o represiune violentă, 227 de parlamentari din Iran i-au numit pe protestatari „Mohareb” & au cerut sistemului judiciar să emită sentințe de „răsplată” [execuție]”, a scris duminică pe Twitter jurnalistul Omid Memarian. „Lumea ar trebui să reacționeze. Periculos!”
Ca răspuns la votul din parlament, activistul și jurnalistul Masih Alinejad a scris pe Twitter: „227 de membri ai Parlamentului cu 290 de locuri din Iran au cerut sistemului judiciar să emită sentințe de pedeapsă cu moartea pentru persoanele arestate în timpul revoltei în curs. Ei vor să execute protestatarii nevinovați care au scandat „Woman Life Freedom”. Lumea trebuie să oprească acest act de teroare”.
Noi proteste în Iran față de moartea unei tinere arestate de poliție pentru că nu a respectat codul vestimentar al Republicii Islamice
Noi manifestații au avut loc sâmbătă seara în Iran pentru a protesta față de moartea unei tinere arestate de poliție, în pofida unei represiuni care s-a soldat cu 41 de morți și sute de arestări în opt zile, potrivit agenției AFP, citată de boursorama.com.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
21 comments