UE ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene, afirmă premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria într-o scrisoare transmisă preşedintei Comisiei Europene
Uniunea Europeana ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace, afirmă premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria într-o scrisoare transmisă vineri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters, informează Agerpres.
[…]
În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, cei cinci premieri propun mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote. „Să sprijinim Ucraina, dar s-o facem în mod inteligent şi, mai presus de orice, să punem interesele ţării şi ale fermierilor polonezi pe primul loc”, a scris pe Twitter premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Măsuri propuse
Printre măsurile propuse în scrisoarea preluată de Reuters de pe website-ul guvernului polonez, este sugerată o soluţie comună între UE şi Programul Alimentar Mondial, care să asigure că cerealele ucrainene exportate nu rămân pe pieţele statelor UE.
De asemenea, şefii guvernelor celor cinci state central şi est-europene reiterează că este nevoie de suplimentarea fondurilor pentru ajutorarea fermierilor afectaţi şi de o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii de transport pentru a ajuta astfel transportul bunurilor exportate din Ucraina.
Cei cinci premieri mai propun o revizuire a legislaţiei privind exporturile agricole pentru reglementarea volumului şi direcţiei afluxului de produse agricole.
Propunerea CE
Comisia Europeană a propus pe 23 februarie prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de „măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.
Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele „drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.
Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar.
Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale.
A început protestul fermierilor din Bulgaria. Fermierii români au anunţat că se vor alătura
Sursa: https://www.antena3.ro/actualitate/fermieri-romani-bulgari-proteste-vami-blocate-670054.html
A început protestul fermierilor din Bulgaria. Oamenii sunt nemulţumiţi şi ameninţă că blochează vămile din cauza cerealelor din Ucraina. Şi în România, fermierii sunt extrem de nemulţumiţi şi se plâng de faptul că vor da faliment.
Fermierii români au anunţat că se vor alătura iniţiativei bulgarilor şi vor organza un protest major.
„Am informaţii de ultimă oră. Foarte probabil, Comisia Europeană va anunţa astăzi două lucruri. Unul că forma actuală a ajutorului de 56 de milioane de euro şi împărţirea acestei sume, Polonia – 30 de milioane, Bulgaria – 16 şi România – 10, nu se va schimba. Asta este o lovitură pentru fermierii români şi arată încă o dată că fermierii români, care au ajutat când a venit vorba de Ucraina, dar când a venit vorba despre ei, Comisia Europeană, ca să fiu elegant, face tot ce poate pentru a-i ajuta.
Va exista o declaraţie care va spune că se va construi un alt tip de ajutor cu alte sume pentru acelaşi lucru. Sigur, e doar o promisiune. O delegaţie a Asociaţiei Forţa Fermierilor s-a deplasat la Bruxelles, în faţa Comisiei Europene, în faţa Parlamentului European, să transmită un mesaj foarte simplu.
Fermierii din România merită respectul Comisiei Europene, Uniunii Europene şi acest respect este meritat pentru efortul pe care l-au făcut pentru a asigura securitatea alimentară a României, a Uniunii Europene, pentru faptul că au fost în prima linie a efortului de a ajuta Ucraina în războiul pe care îl are cu Rusia”, a declarat Vlad Macovei, preşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor.
„Fermierii se confruntă cu amenințarea reală a falimentului în masă”
„Noi, reprezentanții Asociației Naționale a Producătorilor de Cereale (NGPA) din Bulgaria și ai Forumului Fermierilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), luând în considerare:
Deteriorarea semnificativă a competitivității producătorilor agricoli bulgari și români, ca urmare a liberalizării comerțului cu bunuri agricole cu Ucraina; situația problematică din sectorul agricol – fermierii se confruntă cu amenințarea reală a falimentului în masă, incapacității să plătească chirii și datorii semnificative între companii; lipsa activității obișnuite de piață din partea comercianților pentru achiziționarea de cereale și plante oleaginoase bulgare și românești; faptul că prețurile de piață din ultimele luni ale tuturor cerealelor și semințelor oleaginoase cultivate în masă nu acoperă costurile suportate pentru producerea lor; depozitele producătorilor de cereale pline de produse agricole cu aproape două luni înainte de recoltă, din cauza blocării pieței locale prin importul intensiv de cereale și oleaginoase din Ucraina și a imposibilității de a realiza producția de cereale și oleaginoase din Bulgaria și România; precum și bugetul extrem de redus al măsurii de sprijin de urgență elaborate pentru sectoarele cerealelor și oleaginoaselor din Bulgaria, Polonia și România, care nu va acoperi nici măcar parțial pierderile agricultorilor, au convenit să demareze acțiuni eficiente de protest cu o singură cerere:
În ceea ce privește Bulgaria și România, nu se prelungește efectul REGULAMENTULUI (UE) 2022/870 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind importul scutit de taxe vamale a mărfurilor de origine agricolă din Ucraina.
Suspendarea tarifelor de import și a barierelor în comerțul cu Ucraina a fost un angajament comun al UE, dar efectele sale sunt suportate în mod disproporționat de statele membre apropiate de Ucraina.
Acțiunile de protest se vor desfășura după cum urmează:
În Bulgaria : la 29.03.2023, 30.03.2023 și 31.03.2023 la punctele de frontieră cu România din orașele Vidin, Ruse, Silistra și Kardam.
În România: în data de 07.04.2023 la diferite puncte de frontieră, Portul Constanța, București”, se arată într-o scrisoare comună a fermierilor români şi bulgari.
România si Bulgaria refuză să mai cumpere vaccinuri împotriva COVID-19
Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a anunțat, luni, într-o conferință de presă, că România se alătură Bulgariei care refuză să mai cumpere vaccinuri împotriva COVID-19.
„Ne-am alăturat tuturor acestor demersuri. România împreună cu alte nouă state europene au făcut acest lucru. Încă de acum multe luni am notificat Comisia Europeană, am notificat producătorii de vaccin în acest sens. (…) Este inadmisibil ca produse care nu sunt folosite să fie cumpărate în cantități mari și apoi distruse. (…) Ar mai fi opt milioane de doze pe anul trecut, iar pentru anul în curs nu am luat nicio doză din cele 19 milioane care reprezintă angajamentul Românuiei.”, a spus Alexandru Rafila.
Ministrul sănătăţii din Bulgaria, Asen Medjdiev, a declarat că vaccinurile împotriva COVID-19 sunt ineficiente împotriva noilor variante, subliniind că ţara sa refuză să le mai achiziţioneze. El a mai spus că a cerut Comisiei Europene rezilierea contractului cu Pfizer.
„Vaccinurile împotriva COVID-19 sunt ineficiente împotriva noilor variante. Populaţia nu are nevoie de vaccinuri în acest moment, nici la noi şi nici în Uniunea Europeană. Bulgaria refuză să le cumpere în viitor”, a spus Asen Medjdiev la BNT.
Ion Cristoiu: România bază de lansare a atacului NATO împotriva Rusiei sub pretextul că ajută Ucraina să-și recapete teritoriile pierdute
Mi-am intitulat Jurnalul meu video de duminică, 23 octombrie 2022:
NATO trimite tot mai multe trupe și armament în România, pentru că de aici va fi atacată Rusia?
Unii telespectatori s-au întrebat de ce n-ar fi atacată Rusia de pe teritoriul polonez sau al țărilor baltice?
De ce de pe teritoriul României?
Răspund:
Pentru că va fi vorba de o alăturare a trupelor NATO la trupele ucrainene care vor să recucerească Donbasul și Crimeea.
Se va spune că NATO nu atacă Rusia, pentru că teritoriile respective nu sînt rusești.
În ultima vreme, pe fondul escaladării Războiului din Ucraina (lovirea de către Rusia a infrastructurii energetice a Ucrainei a reaprins emoția populară față de agresiunea Rusiei) se discută această variantă, socotită și ca un mijloc de a încheia Războiul prin înfrîngerea Rusiei.
Pe 21 octombrie 2022, postul Tv CBC a difuzat sub titlul The US Armyʼs 101sf Airbone is practicing for war with Russia just miles from Ukraineʼs border materialul realizat de o echipă de reporteri de la o simulare de război cu Federația Rusă a Diviziei 101 aeropurtată, venită în România. Reportajul are elemente mai mult decît semnificative:
- Exercițiul a fost unul de luptă și nu de antrenament, cu muniție de război, și a fost un fel de repetiție pentru un asalt aerian asupra trupelor rusești din Ucraina și nu o repetiție a apărării României în caz de atac din partea Rusiei.
- Unitatea americană e de atac și nu de apărare.
Presa noastră, devenită din ordine superioare presă de război, în genul celei care a contribuit la Războiul sfînt al lui Ion Antonescu, a publicitat pe larg această știre.
Toate respirînd mândria că țara noastră găzduiește nu un grup de medici americani veniți să facă operații dificile, ci un grup de militari, veniți să tragă cu pușca.
Duminică seara, o nouă știre, publicată cu urale de presa noastră:
Primul convoi cu tehnică militară franceză ajunge în România. Entuziasmul cu care sînt primite tancurile franceze, salutate și de Klaus Iohannis pe Twitter, se apropie de cel cu care națiunea a primit camioanele cu vaccinul Ursulei de la Bruxelles.
Spre România se îndreaptă trupe NATO: oameni, avioane, tancuri, echipamente Radar.
Spre Ungaria lui Victor Orban se îndreaptă investiții străine. Nu e săptămînă în care ungurii să nu inaugureze combinate, terminale feroviare de ultimul răcnet, șosele, chiar și porturi, e drept la marea altora. Terminalul feroviar de la Fenyestlitke uimește prin modernitatea sa. Guvernul ungar finanțează portul maritim de la Trieste. La Budapesta vin manageri de mari firme occidentale pentru a găsi terenul unor investiții uriașe. La București vin și iar vin lideri occidentali pentru a-și vizita trupele sau pentru a anunța un nou lot de trupe și armament. Nici unul nu vorbește de investiții în țara noastră. Cu nici unul nu s-a inaugurat o investiție în ultima vreme.
Pe teritoriul României se află din belșug trupe și armament din aproape toate statele NATO. Ucraina a devenit un uriaș tîrg de arme unde marii producători de armament își etalează și mai ales își prezintă exersînd (cu prețul a mii de morții și răniți ucraineni) ultimele producții. Volodîmîr Zelenski cere zi de zi arme, noi arme. Liderii ucraineni îndeamnă deschis pe occidentali să-și experimenteze armele noi, pînă acum expuse doar la expoziții internaționale sau abia ieșite din producție, pe seama ucrainenilor, deveniți nu atît carne de tun, cît mai ales carne de publicitate a armamentului din toată lumea. Liderii occidentali expediază arme în Ucraina nu de dragul ucrainenilor, ci pentru că marii producători de armament fac presiuni asupra lor să trimită arme produse pe plan local, pentru a le putea face publicitate.
La București, Klaus Iohannis cere noi și noi trupe străine, noi și noi arme. Și liderii occidentali se grăbesc să trimită, presați și de lobyul militar, care vede în aceste deplasări un moment de publicitate gratuită. Pentru a face publicitate la tancurile Leclerc Franța ar fi avut nevoie de sume imense plătite presei noastre și presei internaționale. Știrile date de toate televiziunile românești, angajate în Războiul Sfînt al Presei, fac publicitate pe gratis ultimilor tipuri de arme. Pe gratis le face publicitate și Klaus Iohannis. Ați văzut venind la București investitori străini? Ați văzut vreun lider occidental venit în România pentru a vorbi și despre altceva decît despre trupele și armele pe care urmează să le trimită. La fiecare astfel de Declarație Klaus Iohannis rînjește satisfăcut. România merge înainte sub conducerea sa pe drumul transformării într-o bază militară străină de proporțiile unei țări. Niciodată în istoria noastră modernă n-am primit pe teritoriul național atîtea trupe și atîta armament străin ca în ultima vreme.
De la începutul Războiului, Klaus Iohannis, cu complicitatea PSD, gata să-și vîndă și mama numai pentru a putea împărți și el din Prada numită România, susține că năvala trupelor străine în România ține de întărirea Flancului estic al NATO pentru apărarea în fața rușilor.
Doar atît?
Răspunsul ni-l dă o scenă din Delirul lui Marin Preda. Cu geniul său de a surprinde neliniștea colectivă, marele satiric dezvăluie, prin Achim, semnele că România se pregătea de ceva în primele luni ale lui 1941:
„Achim ştia că din moment ce eşti dat la trenuri, trenuri vezi. Nu lua seama la ele. Le întîlnea în gări, se încrucişa cu ele pe cîmpii şi prin munţi pe unde linia era dublă, unele lungi, nesfîrşite, de marfă, dar a dracului marfă, bălţată, îndreptată în sus cu ţevi care nu puteau fi acoperite: trenuri antiaeriene. Dar şi tunuri cu ţeava scurtă şi groasă. Şi parcă tancurile nu erau şi ele o marfă? Unde mama dracului erau duse? Îl vezi că merge încolo, spre Bucureşti, dar parcă poţi să spui că aia e destinaţia?”
Care era destinația?
Bulgaria, unde Germania susținea că pregătește Operațiunea Marița:
„O armată uriaşă de aproape 700 000 de oameni fu adusă şi masată la noi în România, acele trenuri cu trupe pe care avea să le vadă în februarie Achim Moromete trecînd necontenit spre sud… Treceau în Bulgaria, care, asemeni nouă, acceptase la 8 februarie 1941 ca această masă formidabilă de oameni înarmaţi pînă în dinţi să treacă peste teritoriul ei şi printr-un nou Dunquerque, de astă dată neşovăitor, englezii să fie nimiciţi şi aruncaţi în mare.”
Istoricii arată că Operațiunea Marița a fost un pretext de a aduce în România forțe germane pregătite de atacarea Rusiei. O parte au trecut în Bulgaria. Alta a rămas la noi. Operațiunea Barbarossa era pregătită pentru mai 1941. A fost întîrziată de atacarea Iugoslaviei. În prima parte a lui 1941 funcționa încă Pactul Ribbentrop Molotov. Nemții nu putea să pregătească pe față Războiul cu Uniunea Sovietică. Mareșalul Antonescu, deja înțeles cu Hitler pentru participarea României la Campania din Est, a acceptat venirea în țara noastră a Armatei Germane. În februarie 1941 în România erau aproape 400 000 de militari germani. Mulți s-au întrebat de ce a apelat Hitler la români despre care avea o părere proastă. Dincolo de petrolul de pe Valea Prahovei a contat – și nu puțin – posibilitatea de a declanșa atacul de pe teritoriul României care avea o graniță însemnată cu Uniunea Sovietică.
Klaus Iohannis ne vorbește zi și noapte de apărarea flancului estic în cazul unui atac din partea Federației Ruse.
Pe seama acestei apărări pune el venirea în România a trupelor străine într-o proporție pe care țara n-a cunoscut-o de la plecarea trupelor sovietice.
În realitate, așa cum s-a văzut și din reportajul CBC, grămădirea de trupă și armament NATO vizează trecerea în Ucraina și atacarea rușilor pentru a fi aruncați în mare.
România devine o bază de plecare pentru Războiul NATO cu Armata rusă alături de armata ucraineană.
Ca și în iunie 1941, din România se poate trece rapid granița în Ucraina pentru a lua poziție de luptă alături de armata ucraineană.
Klaus Iohannis a acceptat ca România să fie bază de plecare pentru atacarea Rusiei.
Dintre toți liderii NATO e cel mai agresiv în atacarea Rusiei.
La ordinele sale Sistemul a impus presei o poziție antirusească pe care nici măcar presa Războiului sfînt n-a atins-o.
Românii vor fi alături de trupele ucrainene?
E o întrebare inutilă:
Ce nu face Klaus Iohannis ca să devină secretar general NATO?
Comentariu saccsiv:
Vizionati va rog si:
Președintele sârb Aleksandar Vučić a avertizat că lumea se apropie de „furtuna perfectă” referindu-se la dislocarea Diviziei 101 Aeropurtate a Armatei SUA în România, în apropiere de granița cu Ucraina:
Protest anti NATO la Sofia
Radio Bulgaria: Hundreds of Bulgarians gather at anti-war protest in Sofia organized by Vazrazhdane
Sute de bulgari s-au adunat la un protest împotriva războiului organizat de partidul Vazrazhdaneîn orașul Sofia
Publicat pe 19 Martie 2022, de Bulgarian National Radio (Radio Bulgaria)
Foto: BGNES
Sute de bulgari și-au exprimat poziția pentru neutralitatea bulgară față de războiul din Ucraina, strigând ‘NATO, afară!’ și ‘Nu războiului!’ în fața Ministerului Apărării. La protest, organizat de partidul Vazrazhdane, au participat nu doar susținători ai partidului, ci și mulți bulgari care se opun implicării în conflictul militar.
Protestul, care a început în fața Ministerului Apărării, s-a mutat ulterior în clădirea Consiliului de Miniștri, unde a avut loc întâlnirea dintre premierul Kiril Petkov și secretarul american al Apărării, Lloyd Austin. Liderul ‘Vazrazhdane’, Kostadin Kostadinov, a declarat că partidul său nu va permite „țărilor străine să decidă asupra soartei bulgarilor”. Potrivit lui Kostadinov, singurul rol pe care această țară îl poate juca în conflictul actual este cel de mediator între Ucraina și Rusia în sfera diplomației.
Comentariu saccsiv:
Vizionati va rog si:
Video: Mars pro Rusia la Belgrad
Bulgaria refuză SUA: Nu dăm arme Ucrainei
Sursa: https://flux24.ro/bulgaria-refuza-sua-nu-dam-arme-ucrainei/
Bulgaria nu va trimite Ucrainei rachete antiaeriene de producţie sovietică S-300 şi nici vreun alt tip de arme, a declarat vineri premierul bulgar Kiril Petkov, potrivit agenţiei EFE.
”În acest moment, Bulgaria nu va da nimănui nici sisteme de apărare aeriană, nici alte rachete”, a semnalat şeful guvernului bulgar. ”Continuăm să sprijinim puternic Ucraina şi îi vom furniza ajutor umanitar, pe lângă primirea a cât mai mulţi refugiaţi posibil”, a adăugat premierul Petkov, care se va întâlni sâmbătă la Sofia cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin.
Unele mass-media occidentale au relatat că Washingtonul a cerut Slovaciei şi Bulgariei, ambele ţări membre ale NATO, să ofere Ucrainei sisteme antiaeriene S-300.
UE nu trimite doar armament in Ucraina, ci si luptatori voluntari. Cand vor fi ucisi primii cetateni europeni, ce se va intampla? Ungaria refuza sa se implice. Romania ce are de gand?
Conform DIGI 24, la sfarsitul saptamanii trecute, Uniunea Europeană anunța că intenționează să înceapă furnizarea de arme către Ucraina, fiind prima dată când UE ia o astfel de decizie.
Comisia va propune statelor membre să folosească linia de finanţare de urgenţă a UE pentru a furniza forţelor ucrainene „arme letale, carburant, echipamente de protecţie şi articole medicale”, punând astfel capăt „tabuului potrivit căruia Uniunea Europeană nu furnizează arme beligeranţilor”, a spus și şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
Mai multe țări europene au anunțat deja sprijin individual pentru Ucraina, mai specifica DIGI 24.
Intr-adevar, una dintre ele este Finlanda, cu 2.500 puşti de asalt, 150.000 gloanţe, 1.500 lansatoare de rachete şi 70.000 pachete de alimente:
Finlanda anunţă că a luat „o decizie istorică” de a trimite arme şi muniţie Ucrainei
Ungaria, insa, nu va trimite echipamente militare în Ucraina și nici nu va autoriza ca teritoriul său să fie tranzitat de transporturi cu arme letale destinate acestei țări.
”Motivul luării acestei decizii este acela că astfel de transporturi ar putea deveni ţinte ale unor acţiuni militare ostile şi … noi trebuie să asigurăm securitatea Ungariei … şi că nu vom fi atraşi în acest război”, a afirmat ministrul de externe Peter Szijjarto, în timpul unei vizite în Kosovo, potrivit DIGI 24.
Celorlalti, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, le-a transmis un mesaj:
„Aprovizionarea cu arme și muniții pe teritoriul Ucrainei, din punctul nostru de vedere poate și va deveni un factor extrem de periculos și destabilizator, care în niciun caz nu va contribui nici la stabilitate în Ucraina, nici la restabilirea ordinii”
La randul sau, Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a criticat într-o declaraţie făcută luni planurile UE de a furniza arme Ucrainei, adăugând că Rusia va continua să îşi ducă la îndeplinire interesele sale naţionale, în ciuda sancţiunilor, potrivit Adevarul:
„Cetăţenii UE şi structurile implicate în furnizarea de arme letale şi combustibil forţelor armate ale Ucrainei vor fi responsabili pentru orice consecinţe ale unor astfel de acţiuni în contextul operaţiunii militare speciale în curs. Ei n-ar trebui să greşească în a înţelege gradul de pericol al consecinţelor”
„Un alt mit care a fost propagat de UE în trecut – că restricţiile lor unilaterale, care sunt ilegitime conform dreptului internaţional, nu sunt îndreptate împotriva poporului rus – a fost în cele din urmă risipit. Funcţionarii de la Bruxelles, care până de curând s-au prezentat drept „partenerul strategic” al ţării noastre, nu se mai ascund: intenţionează să provoace daune maxime Rusiei, să îi lovească punctele slabe, să-i distrugă serios economia şi să-i suprime creşterea economică”
„Vrem să vă asigurăm că nu va fi aşa. Acţiunile Uniunii Europene nu vor rămâne fără răspuns. Rusia va continua să se asigure de îndeplinirea intereselor sale naţionale vitale, fără a ţine cont de sancţiuni şi ameninţările acestora. Este timpul ca ţările occidentale să înţeleagă că dominaţia lor în economia globală este de mult un lucru al trecutului”
România a luat duminică dimineață decizia de a oferi un sprijin de peste 3 milioane de euro către Ucraina, constând în combustibil, veste antiglonț, căști, muniție și echipamente militare, alimente, apa si medicamente.
Reactia lui Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București a venit rapid:
„România este unul dintre vecinii noștri și căutăm să menținem relații de bună vecinătate cu aceasta. Ceea ce este important: aceste relații ar trebui construite pe o bază solidă a respectului și beneficiului reciproc, precum și a reciprocității”.
„În măsura în care forțele armate române sau NATO nu sunt implicate în războiul împotriva Rusiei, țara dumneavoastră nu este în pericol în calitate de vecin al Federației Ruse”
„Având în vedere cele de mai sus, nu există pericolul direct de întrerupere a furnizării de gaze către România pe ruta de sud (Turcia – Bulgaria). Deși unele mișcări nesăbuite ale conducerii UE de la Bruxelles („sancțiuni financiare cuprinzătoare”) sau comportamentul aventurier iresponsabil al bandelor naziste, care sunt numite batalioane naționale în Ucraina, reală și chiar cunoscută din experiența anterioară, practica autorităților ucrainene de a fura cu aroganță gazul ar putea aduce riscuri suplimentare aprovizionărilor pe teritoriul ucrainean”.
Insa Europa nu trimite doar armament, ci are de gand sa trimita si voluntari.
Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţa ca Ucraina înfiinţează o legiune străină „internaţională”, pentru voluntari din străinătate. Imediat, tot duminica, şefa guvernului Mette Frederiksen declara ca Danemarca va permite voluntarilor să se alăture brigăzilor internaţionale pe care Ucraina intenţionează să le formeze pentru a lupta împotriva invaziei ruseşti.
Totusi, nu toate tarile europene sunt dispuse sa trimita chiar orice in Ucraina. Conform NATIONAL, Polonia nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a anunțat Varșovia, marți, un anunț similar fiind făcut și de alte țări NATO care au evidențiat confuzia timpurie cu privire la ceea ce va cuprinde de fapt noul sprijin militar al UE pentru Kiev.
Pe lângă Polonia, Bulgaria și Slovacia au făcut anunțuri similare, după ce UE a declarat duminică că va avea un rol mult mai asertiv în direcționarea armelor și a altor echipamente militare de la membrii săi către Ucraina, folosind chiar și 450 de milioane de euro finanțare comunitară pentru acest efort.
Anunțul UE făcea referire la 70 de avioane de luptă MiG-29 și Su-25, din Polonia, Bulgaria și Slovacia.
Premierul bulgar Kiril Petkov a explicat că țara sa are un deficit de avioane și piese și nu are suficiente avioane de luptă pentru a-și păzi propriul spațiu aerian, cu atât mai puțin pentru a împrumuta avioane Ucrainei.
UN PURTĂTOR DE CUVÂNT AL MINISTERULUI SLOVAC AL APĂRĂRII A NEGAT MARȚI TOTUL: „SLOVACIA NU VA FURNIZA UCRAINEI AVIOANE DE LUPTĂ”.
Marți, vorbind alături de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, președintele polonez Andrzej Duda a spus că țara sa „nu va trimite niciun avion cu reacție în spațiul aerian ucrainean”, argumentând că „aceasta ar deschide o ingerință militară în conflictul ucrainean”.
Discuțiile despre livrările de avioane de luptă europene au fost declanșate de șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, dumimică. A doua zi, el a recunoscut că, deși avioanele de luptă fac parte „din cererea de ajutor pe care am primit-o de la Ucraina”, UE nu are suficiente mijloace financiare pentru a plăti aceste avioane, care ar trebui să fie donate „bilateral” de unele țări UE.
Certificate verzi doar pe baza unui test de anticorpi în Bulgaria
Sursa: https://m.ziare.com/europa/bulgaria-certificate-verzi-test-anticorpi-1709414
FOTO Pixabay
Autoritățile din Bulgaria au anunțat marți, 9 noiembrie, că urmează să emită ”certificate verzi”, în urma unui test cu prvire la anticorpi.Totul se va întâmpla începând de joi -, a anunţat marţi ministrul bulgar al Sănătăţii Stoiko Kaţarov, relatează site-ul novinite.com.
Aceste certificate se eliberează persoanelor care au suferit de un covid-19 asimptomatic sau care s-au testat cu un test de la farmacie cu privire la anticorpi IGg (imunoglobulina G).
Certificatul urmează să fie eliberat prin intermediul istemului Naţional de Informaţii Sanitare.
”Cerinţa este să se efectueze un test de laborator, iar în cazul în care valorile depăşesc nivelul stabilit de către experţi o persoană poate primi un certificat valabil 90 de zile”, a anunţat Kaţarov.
Acest document este valabil numai pe teritoriul Bulgariei, pe o perioadă de 90 de zile, precizează novinite.com.
Rezultatul testului de laborator are un număr de referinţă, pe care persoanele testate îl vor putea introduce în sistem şi primi certificatul, potrivit aceleiaşi surse.
”Scopul este (ca acest certificat) să fie deţinut de către persoane care sunt relativ bine protejate de următoarea infecţie cu (noul) coronavirus. Asta înseamnă că oamenii nu doar s-au îmbolnăvit, ci îmbolnăvindu-se sunt protejaţi”, declară un virusolog, profesoara Radka Argirova.
Ministerul bulgar al Sănătăţii recomandă ca membrii comisiilor secţiilor de votare, observatorii şi avocaţii să deţină ”certificate verzi” în cursul alegerilor de duminică, a anunţat Kaţarov.
Ministrul bulgar al Sănătăţii a anunţat că s-a întâlnit luni cu membri ai Comisiei Electorale Centrale, care au refuzat aceste certificate.
El a precizat că, în urma acestui refuz, la alegeri urmează să se respecte prevederi cu privire la dezinfectare, ventilare şi respectarea distanţei sociale, iar deţinerea ”certificatelor verzi” rămâne doar o recomandare.
Ministerul bulgar al Sănătăţii s-a angajat să furnizeze teste gratuite, în cazul în care CEC se răzgândeşte cu privire la aceste ”certificate verzi”.
Autor:Catalina Sirbu
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
12 comments