SACCSIV – blog ortodox

Doresc sa public o carte cu continutul acestui blog

  Multumita bunului Dumnezeu, doresc sa grupez intr-o carte continutul acestui blog la care voi adauga materiale inca nepostate sau in lucru. O consider utila deoarece multi cititori mi-au multumit ca au gasit informatiile ce le cautau si le aflau greu in site-urile romanesti. O consider necesara deoarece nu peste mult timp bloguri precum acesta vor dispare.

   Ideea scrierii ei mi-a venit acum aproximativ un an si am contactat pe atunci in acest sens cateva personalitati din tabara ortodoxa dar degeaba. In general raspunsul era: “ Pe cine ar putea interesa subiectul? “ . Cu toate ca ar fi fost mai mult decat folositoare, caci inca de atunci avertizam asupra unor evenimente mari sau mici ce urmau sa se petreaca: criza in care intre timp a intrat intreaga planeta, alegerea lui Obama, iar la noi intrarea sub orice forma a PSD-ului la guvernare sau amploarea ce o va lua Zeitgeist. Ba chiar ma luau in ras cand preconizam criza, iar unii prieteni deveneau extrem de suparati cand ii bateam la cap sa nu investeasca in achizitionarea de bunuri imobiliare, din contra, sa-si vanda proprietatile si masinile si sa se restranga la maxim, caci piata imobiliara si cea auto se va prabusi. Evident, aceste prognoze ce intre timp s-au adeverit, nu vor mai apare in paginile noului volum, insa celelalte informatii isi pastreza valoarea. 

   De curand am incercat sa mai bat pe la cateva usi, dar fara a capata un raspuns concret si ferm. Desigur, nu am contactat decat o mica parte a celor din tabara ortodoxa, motiv pentru care am postat aceste randuri.

   Daca cineva considera utila si necesara publicarea unei asemenea carti il rog sa ma ajute.

   Stiu ca monitorizeaza acest blog si cei ce ma urasc si cu aceasta ocazie se vor baga in seama. Ii las in plata Domnului.

  

   Cele de mai sus sunt o preluare a articolului Doresc sa public o carte cu continutul acestui blog. Le-a mutat aici pentru a fi mai vizibil.

   Multumesc inca o data celor ce m-au incurajat si care si-au exprimat dorinta de a ma ajuta in aceasta lucrare. 

   Doamne ajuta!

 

49 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. […] Doresc sa public o carte cu continutul acestui blog […]

    Apreciază

  2. ion adrian said, on ianuarie 26, 2009 at 6:25 am

    Cred ca in respectivul volum potzi face un prim capitol sau un ultim capitol in care sa prezinti previziunile facute si indeplinite, eventual si neindeplinite daca exista cu motivatiile care te-au facut sa le faci sau daca sunt neindepliniri sa anunti tot motivat retragerea lor sau doar amanarea indeplinirii lor.
    Sanatate si succes.
    Doamne ajuta.

    Apreciază

  3. csabi said, on ianuarie 28, 2009 at 9:16 pm

    Ideea mea este ca dak nu intentionezi sa faci bani grei din vanzarea cartilor, sa dai oamenilor un link catre o varianta digitala a cartii (in format odt sau pdf). asa sunt sanse maxime ca cativa oameni o vor tipari. ideea este ca acea carte sa fie portabila.
    Recunosc ca cartile, intr-un fel, au prestigiu mai mare decat „un simplu fisier” cum ar spune unii sceptici.
    Succese!

    Apreciază

  4. laur said, on februarie 1, 2009 at 12:24 am

    cartea s-ar cauta si cu putina promovare s-ar vinde bine. ar trebui sa scrii un mail de intentie principalelor edituri din tara si nu in ultimul rand sa o definitivezi in format word.

    Apreciază

  5. Maria said, on februarie 5, 2009 at 2:49 pm

    te sustin si eu cum pot. o sa te pomenesc la rugaciune.
    Dumnezeu sa te ajute.

    PS. de unde vine numele de saccsiv?

    Apreciază

  6. Ion de la Chiuiesti said, on februarie 6, 2009 at 6:11 pm

    Sper ca te-ai apucat. Oricum, mi-am anuntat toti prietenii ca va aparea o carte pe care trebuie s-o cumpere. Si o vor cumpara.

    Apreciază

  7. sceptik said, on februarie 11, 2009 at 8:09 pm

    Nu-i rea ideea, si eu m-am gandit la niste brosuri cu blogul meu insa trebuie avut in vedere multe aspecte. in primul rand banii, difurzarea, drepturile de autor in privinta ideilor/articolelor preluate. Etc etc….

    Sunt sceptic in privinta acestui proiect, dar Dumnezeu sa-ti ajute, cine stie de unde sare iepurele?

    Apreciază

  8. simida said, on februarie 17, 2009 at 11:11 am

    cum pot lua legatura cu saccsiv? eu scriu licenta cu tema ”america si noua ordine mondiala”…miar folosi niste ajutor.
    multumesc

    Apreciază

  9. saccsiv said, on februarie 17, 2009 at 1:22 pm

    simida

    Ciudata tema de licenta. Poti dezvolta un pic?

    Apreciază

  10. ion adrian said, on februarie 17, 2009 at 1:42 pm

    Este si nu este ciudata, iar daca te patrunzi de intelegerea faptului ca foaia de hartie are doua fete, se deschid chiar niste perspective interesante.
    Desigur si eu sunt interesat sa vad o dezvoltare dinspre simida.

    Apreciază

  11. Carmen B said, on martie 12, 2009 at 6:15 pm

    F interesante articole! Ar iesi o carte care ar avea si cumparatori (daca nu va fi prea scumpa…) Ai incercat sa iei legatura cu Pavel Corut? Eu cred ca te-ar putea ajuta. Desi nu-mi doresc si nici n-as vrea sa cred asta, din pacate nu pot sa nu-ti dau dreptate, atunci cind spui ca, nu peste multa vreme, astfel de site-uri, blog-uri vor disparea… Trebuie facut ceva pina atunci!

    Apreciază

  12. timisorean1 said, on martie 25, 2009 at 8:28 pm

    ce se mai aude cu cartea?

    Apreciază

  13. saccsiv said, on martie 26, 2009 at 2:30 am

    Lucrez la ea. Volumul de informatii este urias, de vreo doua ori mai multe decat cele din cuprinsul acestui blog. Merge insa greu, caci trebuie sa ma ocup in paralel si cu acesta.

    Apreciază

  14. russu said, on martie 27, 2009 at 1:37 pm

    ok.
    de ce ajutor ai nevoie?
    concret.
    in maxim o pagina, te rog.
    o zi buna.

    Apreciază

  15. saccsiv said, on martie 27, 2009 at 2:46 pm

    russu

    Deocamdata de nimic. Multumesc.

    Apreciază

  16. filipmv said, on martie 31, 2009 at 8:36 am

    Pai nu mai sta pe ganduri atunci. Apuca-te!

    Apreciază

  17. savatie said, on aprilie 5, 2009 at 7:39 pm

    saccsiv,

    eu sint interesat sa public o astfel de carte. Trimite-mi-o în format doc pe prsavatie@yahoo.com ca sa putem discuta pe indelete si aspectele tehnice ale problemei.

    PS: Faci un lucru bun!

    Apreciat de 1 persoană

  18. ion adrian said, on aprilie 18, 2009 at 12:25 pm

    Cred ca aici unde prezinti o problema personala este cel mai potrivit pentru o urare in ajunul Pastilor.
    Saccsiv tie si tuturor care citesc Sfanta Lumina a Invierii Domnului IIsus sa ne patrunda si sa ne umple sufletul. Pasti cu sanatate si bucurii cat se mai poate!

    Apreciază

  19. ion adrian said, on aprilie 19, 2009 at 9:29 am

    Hristos a Inviat!

    Apreciază

  20. […] tradus, dar nu am timp, tinand cont ca in afara de munca pe acest blog ma ocup si de scrierea unei carti. Sper totusi sa fie folositor si asa. Dupa ce voi publica acea lucrare voi traduce insa si textul […]

    Apreciază

  21. Carte « Abis said, on iulie 1, 2009 at 8:00 am

    […] Carte Jump to Comments SACCSIV vrea sa îşi publice blogul într-o carte […]

    Apreciază

  22. margelatu said, on august 8, 2009 at 1:19 pm

    Prieteni,
    ar trebui ca tentativa de rapire sa fie pedepsita cel putin ca rapirea, daca nu chiar crima… i-am linisti pe astia…

    Va atrag atentia asupra altui lucru, oameni buni: RAPIRI AU FOST DINTOTDEAUNA SI VOR MAI FI, INSA IN MOMENTELE ACESTEA SE DORESTE MEDIATIZAREA EXCESIVA A RĂPIRILOR, MAI ALES A COPIILOR, PENTRU CA LA MOMENTUL LA CARE POPULATIA A AJUNS LA „PUNCTUL DE FIERBERE”, SA APARA NISTE NEMERNICI CARE SA PROPUNA O SOLUTIE PENTRU SUPRAVEGHEREA EFICIENTA A COPIILOR: CIPUL IMPLANTABIL PRIN CARE PARINTELE SI POLITIA VOR PUTEA LOCALIZA RAPID COPILUL – se vor face demonstratii ale eficientei acestuia, gasindu-se spectaculos copii rapiti si redati familiei indurerate.
    Dupa ce se va fi demonstrat eficienta sa, se va da o lege de implantare obligatorie, care va trece prin Parlament, pt ca aproape toti parlamentarii urmeaza instructiunile catorva oameni din Romania si din afara (toti masoni), ce fac jocurile Noii Ordini Mondiale…amintiti-va cum a trecut legea pasapoartelor biometrice…nimeni nu ne-a intrebat daca le vrem… ni le-au impus hotzeste.
    Ce e rau la aceste cipuri? Ele au functii suplimentare ascunse si nebanuite, ce nu pot fi identificate de noi: emiterea unor unde pe anumite frecvente ce induc stari modificate de constiinta, de la transa usoara, la panica sau somn adanc!!! Asta vor sa ne faca: roboti umani!
    SABOTATI MASONERIA SI MASONII!!
    GRIJA MARE, OAMENI BUNI!

    TRAIASCA ROMANIA LIBERA!

    Apreciază

    • vix36 said, on iulie 29, 2021 at 6:11 pm

      Suntem deja în 2021 și așa ceva nu s-a întâmplat. Nu zic că nu o să se întâmple dar nu au dat drumul la așa ceva încă.

      Apreciază

  23. saccsiv said, on august 8, 2009 at 2:53 pm

    Margelatu

    Lista cu loji masonice implicate in Child Identification Program

    https://saccsiv.wordpress.com/2009/02/18/lista-cu-loje-masonice-implicate-in-child-identification-program/

    Apreciază

  24. […] timp sa le raspund, caci asta ar insemna sa ma ocup mai putin de publicarea de noi articole sau de cartea la care lucrez. Pana acum le-au dat replica foarte bine unii dintre cititori, insa cum […]

    Apreciază

  25. Slavic said, on august 9, 2009 at 6:51 pm

    Saccsiv ti-as sfatui ca in cartea ta sa faci mai multe referinte si la cele ce tin de credinta noastra otodoxa, ca de exemplu viata cresitna a unui ortodox, sfintii parinti s.a., eu personal ma bucur foarte mult cind gasesc la tine pe blog si teme referioate si la credinta si sfintii nosti nu doar despre cele rele 😦 (masonerie s.a.). Ma scuzi daca te supar cumva cu parerea mea, sa stii ca citesc blogul tau zilnic chiar astept cu nerabdare in fiecare zi noile postari, dar stii si tu ca de ce avem nevoi noi in primul rand este: Credinta, Postul, Rugaciunea, Dragostea si faptele bune pentru cei din jur.
    Mersi mult pentru toate ce le faci, mi-ai deschis ochii referitor la lumea in care traim si care o credeam „ROZ”.
    Dumnezeu sa te ajute!

    Apreciază

  26. Savatie said, on august 10, 2009 at 7:52 am

    Sacciv,
    Ar fi bine sa nu filtrezi (cenzurezi) informatia din acest blog. Sa tii cont de toate parerile pro si contra religiei, crestinismului. Doar asa vei obtine o carte valoroasa, iar cititorul va avea de unde sa aleaga informatiile. Sper sa iasa o carte echilibrata.
    Dumnezeu sa-ti ajute!

    Apreciază

  27. johnny said, on august 11, 2009 at 7:28 pm

    pe acest site am gasit cele mai interesate teme…mai ales ca am vazut filmul ingerul digital partea 1 anu trecut..si de atunci am inceput sa mi pun multe intrebari…dar..nu stiu cine este cel care organizeaza acest site ? cum te cheama ca eu habar n-am ..asa ca fapt divers ..spor la treaba si Doamne ajuta !!!

    Apreciază

  28. JC said, on august 31, 2009 at 8:20 pm

    Asta este cartea la care lucrezi???

    http://www.egumenita.ro/Proiect/arataCarte.php?id_carte=656

    Sau …?

    Apreciază

  29. saccsiv said, on august 31, 2009 at 8:22 pm

    nu e asta

    Apreciază

  30. saccsiv said, on august 31, 2009 at 8:30 pm

    Acea carte este de fapt un interviu ce l-am dat lui Danion Vasile, care imi stia viata de dinainte de a ma pocai si m-a convins ca este util sa afle si altii.

    Apreciază

  31. saccsiv said, on august 31, 2009 at 8:31 pm

    Cartea de care spun in articol este legata de acest blog

    Apreciază

  32. timisorean1 said, on august 31, 2009 at 8:47 pm

    „evadarea” este in proiect sau a aparut?

    Apreciază

  33. dana said, on septembrie 2, 2009 at 1:15 pm

    e f bine ca vrei sa scrii cartea!
    si eu ma gandisem la un gen de revista, care ar trebui sa parvina masei de oameni care habar nu au ce se petrece in jur. e bine sa pui totusi, lucrurile intr-o lumina crestina, pt ca totul e legat de Dumnezeu si de apropierea apocalipsei ( asta inseamna si noua ordine mondiala: domnia antihristului).
    e bine sa te consulti cu un preot sau duhovnic implicat in lupta asta. evadarea cumse poate procura?
    astept sa te intorci cat mai repede, deoarece citesc zilnic blogul tau. Doamne-ajuta!

    Apreciază

  34. Fabian said, on septembrie 18, 2009 at 5:09 pm

    Va sustin moral si prin difuzarea viitoarei carti cat si a cartii Evadarea. Sa fie scoasa in milioane de exemplare, sa ajunga la toti romanii nostri „spalati pe creier” care spun ca nu e nici un pericol, ca totul e bine si frumos. Sigur ca, veti avea aversiune si chiar amenintari, dar nu va speriati: scopul nostru e Invierea!

    Apreciază

  35. dana stefan said, on octombrie 18, 2009 at 10:32 pm

    asteptam cartea cu nerabdare. evadarea din inchisoarea ingerilor cazuti am citiit-o! e fantastica viata ta, o adevarata telenovela. chiar ca viata bate filmul ( o expresie usor perimata, dar potrivita cu povestea ta). mult succes! Dumnezeu sa te calauzeasca!

    Apreciază

  36. ion adrian said, on octombrie 19, 2009 at 9:27 pm

    saccsiv,

    „Evadarea” unde poate fi citita?

    Apreciază

  37. mihaikon said, on ianuarie 15, 2010 at 10:28 pm

    cartea e necesara …,insa iti sugerez si solutii alternative
    gen offline explorer .nu stiu insa dimensiunile necesare pt copiere pe hard pt intregul site .
    nu stiu daca nu cumva exista o solutie la cenzurarea viitoare a net-ului ,adica intranet ,ftp codat ,p2p cu parole ,si timitere
    la adrese pe net fara tag-uri neobisnuite in care se poate descarca toata informatia zipp-uita

    Apreciază

  38. Yoyo said, on mai 1, 2010 at 10:41 pm

    Ar fi tare pacat sa nu o/le publici! Nu te cunosc decat prin prima celor scrise de tine aici, te admir pentru acest blog si pentru tot ceea ce incerci sa faci. Ai toata stima si consideratia mea!
    Spor in tot si toate iar Dumenzeu sa te ajute, lumineze si ocroteasca!
    PS : daca ma pot face utila cu ceva scrie-mi

    Apreciază

  39. Mirific said, on iulie 4, 2010 at 9:22 pm

    @ saccsiv: sunt curios de o chestie: de prezis ai prezis tu ca o sa vina o criza economica si/sau politica, dar sunt curios cum de ti-ai dat seama de asta. Poti sa imi dai si link-uri sa citesc … dar as vrea parerea ta personala. Daca ai „simtit” sau ai citit/auzit/tras concluzii si urmarit stiri?

    Apreciază

  40. Dan said, on iulie 7, 2010 at 8:49 pm

    Sal, cum stai cu cartea?
    Pot sa-ti dau o mana de ajutor in gasirea unei edituri. Succes !

    Apreciază

  41. Buta Dumitru said, on februarie 12, 2011 at 9:13 pm
    Protocolul 1 Protocolul 11 Protocolul 21 Protocolul 2 Protocolul 12 Protocolul 22 Protocolul 3 Protocolul 13 Protocolul 23 Protocolul 4 Protocolul 14 Protocolul 24 Protocolul 5 Protocolul 15 Mari masoni din România Protocolul 6 Protocolul 16 Protocolul 7 Protocolul 17 Protocolu 8 Protocolul 18 Protocolul 9 Protocolul 19 Protocolul 10 Protocolul 20  PRIMUL PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Dreptul, în viziunea francmasonilor, constă în forţă. Libertatea este o idee himerică. Liberalismul si anarhia. Credinţa. Autonomia. Despotismul exercitat prin intermediul capitalului. Duşmanul intern. Mulţimea trebuie să fie păcălită. Anarhia şi efectele ei. Politica şi morala nu trebuie să aibă nimic comun. Dreptul trebuie sa fie al celui mai tare. Puterea ascunsă francmasonică trebuie să fie de neînvins. Scopul francmasonic justifică întotdeauna mijloacele. Mulţimea este oarbă şi de aceea poate să fie atât de uşor manipulată de francmasoni. Alfabetul politic secret. Discordiile partidelor. Forma de guvern care conduce cel mai bine la scopul principal urmărit de francmasoni este autocratia. Lichiorurile tari şi băuturile alcoolice în exces, care fac să slăbească constiinţa creştinilor. Clasicismul. Desfrâul generalizat. Principiul şi regulile principale ale guvernului superstatal francmasonic. Teroarea necesară. Libertate, Egalitate, Fraternitate sau marea minciună. Principiul guvernului dinastic. Privilegiile aristocraţiei creştine trebuie să fie cât mai repede nimicite. Noua aristocraţie care trebuie să apară. Un calcul psihologic folosit de francmasoni. Abstracţia utopică a libertăţii. Amovibilitatea (revocarea) reprezentanţilor poporului.  Să lăsăm la o parte vorbele goale şi să cercetăm fiecare idee în sine, să luminăm situaţia prin comparaţii şi deducţii.  Eu vă voi arăta, deci, sistemul nostru, atât din punctul nostru de vedere, cât şi din acela al creştinilor.  Trebuie cunoscut că oamenii care au instincte şi porniri rele, sunt mult mai numeroşi decât cei care au porniri bune. De aceea, cele mai bune rezultate se ating guvernând pe oameni prin violenţă şi teroare, nu prin discuţii academice. Fiecare om este însetat de putere, fiecare ar voi să se facă dictator, dacă ar putea. În acelaşi timp, sunt foarte mulţi cei care ar fi oricând gata să jertfească bunurile celorlalţi, pentru a-şi atinge propriul lor bine.  Ce lucru a ţinut şi ţine în frâu fiarele sălbatice care se numesc oameni? Ce i-a călăuzit până acum? La început ei s-au supus puterii oarbe a pumnului, mai târziu legii, care nu este decât aceeaşi putere, dar mascată. De aceea ajungem la concluzia că dreptul e în forţă, dreptatea este de partea puterii.  Libertatea este o idee, un gând, un fapt. Trebuie ştiut cum să se fluture această idee, când este nevoie să fie atras poporul în cursa vicleană a unei idei, în jurul unui anumit partid, mai ales dacă acest partid are de gând sa îl zdrobească pe cel aflat la putere. Problema aceasta devine uşoară dacă adversarul îşi găseşte puterea în ideea de libertate, în ceea ce se numeşte liberalism, şi mai ales dacă îşi jerfeşte ceva din putere pentru această idee. Iată în ce va consta atunci triumful teoriei instituite de noi: frânele slăbite ale puterii sunt luate în mână de către alţii, deoarece forţa oarbă a maselor nu poate rămâne nici o singură zi fără să fie strunită şi pentru ca noua putere nu face decât să ia locul celei vechi, deja slăbite prin ideea de liberalism.  În zilele noastre, puterea aurului a înlocuit puterea guvernelor liberale. A fost o vreme când domnea credinta. Ideea de libertate este acum irealizabilă, deoarece nimeni nu ştie să se folosească de ea într-o masură dreaptă. Este suficient să fie lăsat poporul să guverneze câtva timp singur, pentru că această autonomie să se transforme de îndată în destrabălare. Iar în clipa aceea se nasc dezbinări care se transformă foarte repede în lupte sociale, în care Statele se mistuie şi unde mărimea lor se preface în cenuşă.  Fie că Statul se istoveşte de propriile lui framântari, fie că certurile sale lăuntrice îl aduc în stare de a fi la bunul plac al duşmanilor din afară, din acel moment el poate fi socotit ca pierdut şi fără de scăpare. El intră astfel în stăpânirea noastră. Puterea capitalului, care acum este în întregime în mâinile noastre, îi apare atunci acestui Stat ca o luntre de scăpare, de care este silit să se agăţe pentru a nu se îneca.  Pe aceia pe care sufletul lor simţitor i-ar face să considere netrebnice aceste gânduri, i-aş întreba: dacă un Stat are doi duşmani şi dacă îi este îngaduit să folosească împotriva unuia dintre ei, duşmanul din afară, toate mijloacele de luptă, ca de pildă: de a nu-i aduce la cunoştinţă planurile de atac şi de apărare, de a-l surprinde noaptea, sau cu puteri mai mari, fără ca toate acestea să fie privite ca imorale; de ce, aceleaşi măsuri întrebuinţate de noi împotriva unui duşman şi mai rău, care urmăresc să dărâme ordinea socială şi proprietatea, ar fi privite ca neîngăduite şi imorale?  O minte bine cumpănita poate oare nădajdui să aibă şansa să cârmuiascî cu folos popoarele prin îndemnuri cuminţi sau prin convingere atunci când calea e deschisă contrazicerii, fie chiar nesocotită şi fără însemnătate, dar totuşi ademenitoare pentru poporul care întelege totul numai uşurel, la suprafaţă? Oamenii, fie că fac parte din pătura de jos, fie ca nu, sunt cârmuiţi de micile lor patimi, de obiceiurile, de tradiţiile şi de teoriile lor sentimentale. Sunt robi inconştienţi ai împărţirii în partide care se împotrivesc înţelegerii celei mai cuminţi. Orice hotarâre a mulţimii atârnă de o majoritate întâmplatoare şi este mai mereu superficială. Fără a cunoaşte tainele politice, mulţimea ia hotărâri fără rost; şi atunci un fel de anarhie sapă pe dedesubt guvernul.  Politica nu are nici o legatură cu morala. Guvernul, care se lasă condus de morală, nu este politic şi, prin urmare, puterea lui este şubredă. Acela care vrea să domneasca trebuie să se folosească de viclenie şi făţărnicie. Marile însuşiri ale poporului – sinceritatea şi cinstea – sunt defecte pentru politică, pentru că ele doboară regi şi tronuri mai uşor decât duşmanul cel mai puternic. Aceste însuşiri trebuie să le lăsăm regatelor creştine; noi nu trebuie în nici un caz să le luăm drept călăuză.  Scopul nostru este să avem în mâna puterea. Cuvântul DREPT este o idee abstractă pe care nimic nu o îndreptăţeşte. Acest cuvânt nu înseamnă decât atât: „Da-mi ceea ce vreau, pentru a putea dovedi că sunt mai tare decât tine”. Unde începe şi unde se sfârseste dreptul?  Într-un Stat unde puterea este rău organizată, unde legile de guvernare au devenit impersonale şi uşor de ocolit, în urma drepturilor nenumărate întemeiate de liberalism, eu socotesc că este un nou drept al meu să mă arunc, pe baza legii celui mai tare, asupra tuturor ordinelor şi asupra tuturor regulilor stabilite, şi să le răstorn; sa pun mâna pe legi, să clădesc toate instituţiile şi să mă fac stăpânul celor care mi-au predat mie drepturile pe care le dăduse forţa lor şi de care s-au lepădat de bună voie, din liberalism.  Din pricina slăbiciunii de astăzi a tuturor puterilor, stăpânirea noastră va fi mai trainică decât oricare alta, pentru că ea nu va putea fi înfrântă. Pentru aceasta este însaă necesar ca ea să se fi înrădăcinat atât de bine, încât nici un şiretlic să nu o mai poata darâma.  Din răul trecător pe care suntem siliţi să-l facem acum, se va naşte ulterior binele unui guvern neclintit care va restabili mersul regulat al mecanismului existenţei naţionale, tulburat de liberalism. Rezultatul îndreptăţeşte mijloacele. Să ne orientăm cu luare aminte în planurile noastre, mai puţin asupra celor bune şi morale şi cel mai mult asupra celor trebuincioase şi folositoare.  Avem înaintea noastră un plan, în care este trasă în mod strategic linia de care nu ne putem îndepărta, fără a primejdui opera mai multor veacuri.  Pentru a găsi mijloacele care duc la acest scop, trebuie să ţinem seama de laşitatea, de nemernicia, nestatornicia mulţimii, de neputinţa ei de a înţelege şi cumpăni posibilitaţile şi împrejurările propriei sale vieţi şi ale bunăstării sale. Trebuie să întelegem că puterea mulţimii este oarbă, nesabuită, cel mai adesea ea nu gândeşte, ci se ia după orice zvon. Un orb nu poate călăuzi un alt orb fără ca să-l ducă la prăpastie. Tot astfel, membrii mulţimii, ieşiţi din popor – oricât le-ar fi mintea de genială -, nu pot pretinde să conducă poporul fără a-l pierde în întregime, din pricina că ei nu înţeleg nimic din politică.  Numai un individ pregătit încă din copilărie pentru autocraţie poate recunoaşte graiul politicii şi realitatea ei. Un popor lăsat pe seama lui proprie, adică pe seama celor ridicaţi din sânu său, se ruinează prin certurile partidelor aţâşate de setea de putere, şi prin dezordinile care se nasc de aici. Este oare cu putinţă ca poporul sa judece liniştit, fără duşmănii lăuntrice şi să conducă afacerile ţării, care nu pot fi amestecate cu interesele personale? Se pot ei apăra împotriva duşmanilor din afară? Nu, e cu neputinţă! Un plan împărţit în atâtea capete câte are mulţimea îşi pierde unitatea, devine de neânţeles şi fără putinţa de a fi înfăptuit.  Numai un autocrat (un singur stăpân atotputernic) poate alcătui planuri mari şi limpezi, poate aşeza la locul său fiecare lucru, în mecanismul maşinii guvernamentale. Să recunoaştem, deci, că un guvern folositor ţării şi în stare să-şi atingă scopul propus, trebuie să fie condus de un singur individ responsabil. În anarhia absolută, civilizaţia nu poate exista. Ea nu este opera poporului ci a conducătorului ei, oricare ar fi el. Mulţimea este un barbar ce îşi arată barbaria la orice prilej. Îndată ce poporul apucă în mâini libertatea, ea se transformă foarte repede în anarhie, care e treapta cea mai deplină a barbariei.  Închipuiţi-vă dobitoacele acelea umane îmbibate de alcool, năucite de vin, cărora li se va da dreptul de a bea fără măsură, în acelaşi timp în care li se va da libertatea. Noi nu putem îngădui ca ai noştri să decadă până la o asemenea treaptă. Popoarele creşine sunt îndobitocite de bătură Tinereţa le este irosităsi înjosită destudiile clasice complet inutile ş de desfrânarea precoce la care i-au impus agenţi noşri: profesorii, oamenii de serviciu, guvernantele din casele bogate, apoi însăşnegustorii noşri ş chiar femeile noastre din localurile de petrecere ale creşinilor. În rândul acestora din urmăeu numă ş pe aş zisele „femei din lumea bună, care la rândul lor imităde bunăvoie, ca niştemaimuţe luxul ş desfrânarea celor dintâi.  Cuvântul nostru de ordine este: putere cu orice preţşifăţărnicia Singura puterea poate învinge în politică mai ales când este ascunsa în talentele trebuincioase oamenilor de Stat. Violenţatrebuie săfie un principiu, viclenia ş făţărnicia regulăpentru guvernele care nu vor să-şipredea coroana în mâinile agenţlor unei noi puteri. Acest răueste singurul mijloc de a ajunge la scopul pe care îl urmarim noi. De aceea, noi nu trebuie sa ne oprim în fata mituirii, înselatoriei, tradarii, ori de câte ori ele ne pot servi atingerii scopului nostru. În politica trebuie sa te pricepi sa iei proprietatea altuia fara a sovai, mai ales daca poti obtine prin acest mijloc supunerea si puterea.  Statul nostru, în aceasta cucerire pasnica, are dreptul sa înlocuiasca grozaviile razboiului prin condamnari la moarte mai putin vazute si mai folositoare, necesare adeseori pentru a întretine teroarea aceasta care face popoarele sa asculte orbeste. O neînduplecare constanta, dar strasnica este cel mai mare sustinator al puterii unui Stat; prin urmare, nu este numai în folosul nostru, este chiar de datoria noastra sa ne tinem de acest program al violentei si fatarniciei. O asemenea doctrina bazata pe calcul este tot atât de folositoare ca si mijloacele pe care le întrebuinteaza. Nu numai prin aceste mijloace, dar si prin aceasta doctrina a neînduplecarii, vom învinge si vom robi Guvernului nostru Suprem toate celelalte guverne. Va fi îndeajuns sa se stie ca suntem neînduplecati, pentru ca orice nesupunere sa înceteze.  Noi, înca din vechime, am aruncat poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, cuvinte repetate de atâtea ori de catre papagalii inconstienti care, atrasi din toate partile de aceasta momeala, nu s-au folosit de ea decât pentru a nimici prosperitatea lumii si adevarata libertate individuala, altadata atât de bine asigurata prin constrângerea multimii. Oamenii care s-au crezut inteligenti, n-au stiut sa descurce întelesul ascuns al acestor cuvinte si n-au vazut deloc ca ele se contraziceau, ei nu au vazut ca în realitate nu exista egalitate în natura si ca nu poate sa existe libertate, ca natura însasi a creat inegalitatea mintilor, a caracterelor si a inteligentelor, atât de mult supuse legilor ei. Acesti oameni nu au înteles ca multimea este o putere oarba si ca parvenitii pe care si-i alege pentru a o guverna, nu sunt mai putini orbi în politica decât ea însasi. N-au înteles ca initiatul, cel introdus în tainele politicii, fie el chiar un prost, poate guverna, în vreme ce multimea neinitiatilor, fie chiar plini de geniu, nu înteleg nimic din politica. Toate aceste gânduri nu le-au venit deloc în minte crestinilor. Totusi, pe aceasta se întemeia principiul guvernamântului drastic. Tatal, Domnitorul, transmitea fiului sau secretele politicii, necunoscute, în afara de membrii familiei domnitoare, pentru ca nimeni sa nu le poata trada. Mai târziu, obiceiul transmiterii adevaratelor principii ale politicii, s-a pierdut. Izbânda operei noastre s-a marit mult prin aceasta.  Totusi, în lumea întreaga, cuvintele LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE au adus în rândurile noastre, prin mijlocirea agentilor nostri orbi, legiuni întregi de crestini care ne purtau cu însufletire steagurile. Aceste cuvinte erau pentru ei niste viermi care rodeau prosperitatea tuturora, distrugând peste tot pacea, solidaritatea, stapânind pe dedesubt toate institutiile Statului. Veti vedea din cele ce urmeaza sa va comunicam, ca aceasta ne-a folosit cel mai mult noua. Acest aspect ne-a dat, printre altele, putinta de a obtine cheia cea mai importanta sau, mai bine zis, de a desfiinta privilegiile pe care era întemeiata aristocratia crestinilor si singurul mijloc de aparare ce-l aveau împotriva noastra popoarele si natiunile. Pe ruinele jalnice ale aristocratiei naturale si ereditare noi ne-am ridicat aristocratia noastra, a inteligentei si a banului. Am luat drept baza a acestei noi aristocratii bogatia, care depinde de noi, si stiinta, care este îndrumata de maestrii nostri.  Izbânda noastra a mai fost mult usurata si prin faptul ca, în legaturile noastre cu oamenii de care aveam nevoie, am stiut întotdeauna sa atingem si sa influentam corzile cele mai sensibile ale sufletului oamenilor: meschinaria, lacomia, neîndestularea, lipsurile materiale, fiecare dintre aceste slabiciuni omenesti, luate în parte, fiind în stare sa înabuse gradat neatârnarea gândului, punând vointa oamenilor în slujba celor care astfel le cumpara sufletul.  Ideea abstracta a libertatii ne-a dat putinta de a face multimea sa înteleaga ca un guvern nu este altceva decât un loctiitor al proprietarului tarii, adica al poporului, si ca poate fi schimbat asa cum se schimba manusile învechite.  Amovibilitatea (faptul de a fi revocat) reprezentantilor poporului îi pune totdeauna la dispozitia noastra; ei depind de alegerea noastra  AL II-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Toate războaiele economice sunt de fapt temelia supremaţiei francmasonice. Administraţia vizibilă şi „Consilierii francmasonici secreţi care acţionează din umbră”. Succesul foarte mare al tuturor doctrinelor distrugătoare. Asimilarea anumitor principii francmasonice în politică. Rolul de manipulator eficient al maselor care revine presei. Preţul socotit al aurului şi valoarea victimelor omeneşti. Este în interesul nostru ca războaiele să nu urmărească, dacă se poate, câştiguri teritoriale. Războiul fiind astfel mutat pe terenul economic, naţiunile vor simţi puterea stăpânirii noastre şi situaţia va pune pe cei doi vrăjmaşi la dispoziţia agenţilor noştri internaţionali, care au mii de ochi pe care nici o graniţă nu-i poate opri. Atunci drepturile noastre internationale vor covârşi drepturile naţionale, în adevăratul înţeles al cuvântului, şi ele vor guverna popoarele la fel cum reglementează dreptul civil al Statelor legăturile dintre supuşii lor. Administratorii, aleşi cu grija din popor de catre noi dintre crestinii inconştienţi cei mai slugarnici, nu vor fi niciodată oameni competenţi pentru administraţia ţării. În acest chip ei vor deveni nişte păpusi trase de aţă de către inteligenţii şi genialii nostri sfetnici, de către specialiştii noştri, crescuţi şi pregătiţi încă din copilărie în vederea administrării afacerilor lumii întregi. Voi stiţi că specialiştii noştri şi-au câstigat cunoştinţele necesare administrarii si punerii în practica a planurilor noastre politice, din experienta istoriei, din studiul tuturor evenimentelor importante.  Creştinii nu se orientează după practica observaţiilor imparţiale culese din istorie, ci după o rutină teoretică, incapabilă de a ajunge la vreun rezultat real. De aceea niciodată noi nu ne vom orienta dupa ei; să-i lăsăm să-şi mai petreacă încă ceva timp ca să se mai hranească cu noi nădejdi şi noi petreceri, sau cu amintirea plăcerilor trecute. Să-i lăsăm să creadă în însemnătatea pe care le-am inspirat-o, relativ la legile ştiinţei, la teorii. Tocmai de aceea propagăm în continuu, prin presa noastra, încrederea lor oarbă în aceste legi. Clasa inteligentă a creştinilor va fi mândră de cunoştinţele sale şi, fără a le examina în mod logic, ea va pune în aplicare toate învăţăturile ştinţei născocite de către agenţii noştri pentru a le călăuzi minţile în direcţia care ne este trebuincioasî noua.  Să nu credeţi nici o clipă că aceste afirmaţii sunt fără o bază serioasă: gânditi-vă la succesul pe care l-am ştiut făuri cu Darwinismul, Marxismul, Nietzscheismul. Însă numai nouă influenţa cu adevărat rea a acestor tendinţe trebuie să ne fie cunoscută.  Trebuie permanent să ţinem cont de ideile, caracterele, tendinţele moderne ale popoarelor, pentru a nu face greşeli în politică şi în administrarea afacerilor. Sistemul nostru, ale cărui părţi pot fi alcătuite în mod deosebit după popoarele pe care le întâlnim în drumul nostru, nu poate reuşi dacă realizarea sa practică nu este bazată pe confruntarea rezultatelor trecutului cu prezentul.  Statele de astăzi au o mare putere ce poate fi influenţată foarte mult: PRESA. Rolul presei este de a arăta nemulţumirile aşa-zise intolerabile, de a aduce la cunoştinţa plângerile poporului, de a crea nemulţumiţi şi de a le pune la dispoziţie un glas.  Presa întruchipează în aparenţă libertatea cuvântului. Dar Statele nu au ştiut să folosească această putere şi acum ea a căzut aproape în întregime în mâinile noastre. Prin ea noi am obţinut o mare trecere, cu toate că am stat în umbră, mulţumită ei am strâns în mâinile noastre AURUL, în ciuda valurilor de sânge şi de lacrimi în mijlocul cărora am fost siliţi să ni-l agonisim. Dar toate acestea le-am răscumpărat, până la urmă, jertfind pe mulţi dintre ai noştri. Fiecare victimă din rândurile noastre, valorează cât mii de creştini înaintea lui Dumnezeu.  AL III-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Şarpele francmasonic simbolic şi semnificaţia lui secretă. Nestabilitatea urmărită a balanţei constituţionale. Teroarea necesară care se inoculează în palate. Puterea francmasonică si ambiţia. Maşinile ridicole de vorbit, parlamentare şi pamfletele. Abuzurile curente ale puterii. Sclavia economică. „Adevărul poporului”. Acaparatorii şi aristocraţia. Armata secretă a francmasonilor. Accelerarea prin toate mijloacele a degenerării crestinilor. Foamea generalizataă şi dreptul de neclintit al capitalului. Venirea şi încoronarea „stapânului planetar universal”. Scopul fundamental secret al programelorţviitoarelor şcoli populare ale francmasonilor. Secretul ştiintei ordinii sociale. Criza economică generală provocată de francmasonerie. Siguranţa celor care sunt de ai „Nostri”. Despotismul prestabilit al francmasonilor şi domnia necesară a raţiunii. Pierderea unui călăuzitor. Francmasoneria şi cum a provocat chiar ea în realitate „Marea” Revolutie Franceză. Regele despot este o prefigurare a „STĂPÂNULUI PLANETAR UNIVERSAL”. Cauzele de bază ale invulnerabilităţii francmasoneriei mondiale. Libertatea este o himeră. Va pot anunţa că suntem deja aproape de ţelul final. Încă puţin timp şi cercul se va închide. Când cercul va fi închis, toate Statele Europei vor fi cuprinse în el ca în niste cătuşe puternice.  Balanţa constituţională va fi în curând răsturnată, deoarece noi am falsificat-o în aşa fel ca să se aplece când într-o parte, când într-alta, până ce, în sfârsit, se va prăbuşi. Creştinii credeau că au făurit-o destul de puternică şi aşteptau întotdeauna ca cele doua talere să fie în echilibru. Acum persoanele domnitoare sunt puse la zidul infamiei de catre reprezentanţii lor, care fac neghiobii şi se lasă târâti de către puterea lor, fără control şi fără responsabilitate. Aceşti reprezentanţi îsi datorează puterea terorilor prin care sunt stapânite Palatele. Persoanele domnitoare, nemaiavând deloc legătura cu poporul lor, nu se mai înţeleg cu el şi nu se pot apăra împotriva persoanelor lacome după putere. Puterea clarvăzătoare a persoanelor domnitoare şi puterea oarbă a poporului fiind acum despărţite de către noi, ş-a pierdut toată însemnătatea; separate, sunt în prezent tot atât de neputincioase precum orbul fără toiag.  Pentru a îndemna pe ambiţioşi să abuzeze de putere, noi am pus faţă în faţă toate forţele, dezvoltând şi amplificând toate înclinaţiile lor liberale către independenţă. În acest scop am încurajat orice actiune rea, am înarmat toate partidele, am făcut din putere ţinta tuturor ambiţiilor. Am transformat în arene de luptă Statele unde se dezvoltă si se manifestă astfel de tulburări. Încă puţină vreme şi dezordinea, împreună cu falimentul, vor apare peste tot.  Neobositii limbuţi au transformat sedinţele Parlamentelor şi adunarilor administrative în sterile lupte oratorice. Ziaristii îndrăzneţi, pamfletari fără ruşine, atacă zilnic personalul administrativ. Abuzurile puterii vor pregăti prăbuşirea în final a tuturor instituţiilor şi atunci totul va fi răsturnat sub loviturile mulţimii înnebunite.  Popoarele sunt înlanţuite prin munca grea, cu mai multă eficienăă şi tărie decât au fost înlănţuite de sclavie şi robie. Din sclavia antică ori din robia Evului Mediu se mai putea scăpa uneori, într-un fel sau altul. Sclavii puteau fi răscumpăraţi, dar astăzi noi urmărim ca majoritatea oamenilor să nu poată scăpa de mizerie. Drepturile pe care noi le-am înscris în constituţii sunt himerice închipuiri pentru mulţime deoarece ele sunt neadevărate. Toate aceste aşa-zise „drepturi ale poporului” nu pot exista decât în închipuire, fiindcă în realitate ele nu pot fi înfăptuite niciodată. Pentru muncitorul proletar, încovoiat şi epuizat de munca lui grea, zdrobit de o crudă soartă, ce preţ are dreptul dat vorbăreţilor de a flecări, dreptul dat ziariştilor de a scrie tot soiul de nerozii alături de lucruri serioase, din moment ce proletariatul nu trage alt folos din constituţie decât nenorocitele fărămituri pe care i le aruncăm de la masa noastră îmbelsugată, în schimbul unui vot favorabil planurilor complicilor şi agenţilor noştri? Drepturile republicane sunt o amăgire pentru bietul om: nevoia unei munci aproape zilnice nu-i îngăduie să se folosească de ele; în schimb, aceste drepturi îi iau şi garanţia unui câştig statornic şi sigur, punându-l la bunul plac al grevelor patronilor sau camarazilor.  Sub conducerea noastră, poporul a distrus aristocraţia (nobilimea), care-i era ocrotitoarea şi mama hrănitoare naturală, de a cărei înflorire depindea şi bunăstarea poporului. Acum când aristocraţia este distrusă, poporul a căzut sub stăpânirea hrăpăreţilor, a speculanţilor îmbogăţiţi, care îl apasă într-un chip nemilos.  Noi vom apărea mai târziu muncitorului ca nişte eliberatori de acest jug, când îi vom propune să intre în rândurile acestei armate de socialişti, de anarhişti de comunişti pe care, sub pretext de solidaritate, o susţinem totdeauna înfruntând printre ei membrii francmasoneriei noastre sociale. Aristocratia, care se bucura de dreptul asupra muncii lucratorilor, avea interes ca muncitorii sa fie sătui, sănătoşi şi puternici. Interesul nostru este, dimpotrivă, ca toti creştinii să degenereze cât mai repede. Puterea noastră izvorăşte din lipsuri, din foame cronică, din slăbiciunea muncitorului, deoarece toate acestea îl supun voinţei noastre şi îl fac să-şi piardă şi puterea şi hotărârea de a se împotrivi acestei voinţe. Foamea dă capitalului mai multe drepturi asupra muncitorului decât căpătase aristocraţia de la puterea regilor şi a legilor. Prin mizerie şi prin ura pe care o produce ea, noi îndrumăm mulţimile, ne folosim de mâinile lor pentru a zdrobi pe cei ce se împotrivesc planurilor noastre.  Atunci când va veni vremea ca regele nostru universal, al întregii planete, sa fie încoronat, toate aceste mâini vor matura din calea noastra tot ceea ce ar putea fi o piedica.  Crestinii aproape ca au pierdut obisnuinta de a gândi fara ajutorul sfaturilor noastre stiintifice. Iata de ce ei nu vad trebuinta grabnica de a face ceea ce vom face noi atunci când ne va fi sosit domnia si anume de a propavadui în scolile primare singura stiinta adevarata, care e cea dintâi dintre toate stiintele ordinii sociale, ale vietii omenesti si ale existentei sociale, stiinta care arata diviziunea muncii si împartirea oamenilor în clase si conditii deosebite.  Trebuie ca fiecare sa stie ca niciodata nu poate exista egalitate în urma deosebitelor feluri de munca la care sunt supusi oamenii, ca nu pot fi toti deopotriva raspunzatori înaintea legii; ca, de pilda, raspunderea nu e aceeasi pentru acela care nu aduce atingere decât cinstei lui proprii. Adevarata stiinta a ordinii sociale, în taina careia noi nu lasam sa patrunda crestinii, ar arata tuturor ca locul si munca fiecaruia trebuie sa fie diferita, pentru a nu fi un izvor de încurcaturi în urma lipsei de potrivire dintre educatie si munca. Învatând aceasta stiinta (si înca din scolile primare) popoarele se vor supune de buna voie puterilor si ordinii sociale stabilite de catre ei în Stat. Dimpotriva însa, în starea de azi a stiintei, asa cum am faurit-o noi, poporul încrezându-se orbeste în cuvântul tiparit nutreste, în urma neadevarurilor pe care le crede si cu care îi întretinem prostia, o ura împotriva tuturor pozitiilor pe care le crede a fi deasupra lui, deoarece el nu întelege importanta fiecarei pozitii sociale.  Aceasta dusmanie va creste înca în urma crizei economice, care se va sfârsi prin încetarea operatiunilor de bursa si a mersului industriei.  Când vom da nastere (cu ajutorul tuturor mijloacelor ascunse de care dispunem, prin aurul care se afla în întregime în mâinile noastre) unei crize economice generale, atunci vom arunca în strada multimi întregi de muncitori în aceeasi zi, în toate tarile Europei.  Aceste multimi nemultumite vor varsa cu sete sângele acelora pe care, în simplitatea nestiintei lor, îi pizmuiesc înca din copilarie si ale caror bunuri le vor putea atunci jefui.  Ele însa nu se vor atinge de ai nostri, deoarece momentul atacului ne va fi cunoscut dinainte si vom lua toate masurile pentru a ne pune la adapost.  Am spus ca progresul îi va supune pe toti crestinii domniei ratiunii. Astfel va fi manifestat despotismul nostru; el va sti sa linisteasca toate framântarile prin masuri strasnice si exemplare; el va sti sa goneasca liberalismul din toate institutiile.  Când poporul vede ca i s-au facut, în numele libertatii, atâtea concesiuni si avantaje, îsi închipuie prosteste ca el este stapânul si se arunca avid asupra puterii dar, bineânteles, se izbeste de o multime de piedici. Atunci el nu se gândeste sa se întoarca de unde a plecat, ci începe sa-si caute un nou conducator si, astfel, fara sa-si dea seama, el îsi depune toate puterile la picioarele noastre. Amintiti-va de Revolutia Franceza, careia noi i-am dat numele de „Mare”; tainele pregatirii ei ne sunt bine cunoscute deoarece ea a fost în întregime opera noastra.  De atunci noi ducem poporul de la o dezamagire la alta, cu scopul ca sa se lipseasca chiar si de ceea ce este bun, în folosul viitorului Rege-despot, pe care în viitor îl pregatim lumii.  Astazi suntem atotputernici ca putere internationala, caci daca suntem atacati într-un Stat, suntem aparati de celelalte. Lasitatea nesfârsita a popoarelor crestine care se târasc înaintea puterii, care sunt nemiloase fata de mici slabiciuni si greseli, dar complet iertatoare fata de nelegiuirile cele mari, care nu vor sa recunoasca contradictia dintre ideea libertatii, care sunt rabdatoare pâna la jertfa în fata puterii brutale a unui despot îndraznet – iata ce ne înlesneste din plin neatârnarea noastra. Aceste popoare crestine sufera si rabda de la prim-ministrii lor nedreptati evidente pentru care ar fi taiat capul la douazeci de regi.  Cum se poate explica pentru noi un asemenea fenomen ce pune în evidenta o asemenea inconsecventa a maselor populare în fata unor stari de lucruri care par a fi de aceeasi natura? Fenomenul acesta se explica prin faptul ca acesti dictatori – primii ministri – fac ca sa se spuna la urechea poporului, prin agentii lor, ca, daca ei pricinuiesc neajunsuri mari Statelor, toate acestea le fac numai pentru scopul final de a asigura ulterior fericirea popoarelor, înfratirea lor internationala, solidaritatea, drepturile egale pentru toti. Bineînteles, niciodata nu li se spune ca aceasta înfratire nu trebuie sa se faca decât sub ghidarea si stapânirea noastra.  Si iata cum poporul osândeste pe cei drepti si-i iarta pe cei foarte vinovati, încrezându-se din ce în ce mai mult ca doar el singur poate face tot ceea ce îi place. În asemenea împrejurari, pâna la urma, poporul nimiceste orice orânduire linistita si da nastere la nedreptate si neorânduire la fiecare pas.  Cuvântul LIBERTATE împinge repede la lupta societatile omenesti împotriva oricarei puteri, fie ea chiar a lui Dumnezeu si a firii. Iata pentru ce, dupa ridicarea noastra la domnie, va trebui sa fie scos acest cuvânt din vocabularul omenesc ca fiind principiul brutalitatii, care schimba multimile în fiare salbatice. Este adevarat ca aceste fiare adorm totdeauna dupa ce s-au adapat cu sânge si ca atunci e usor sa le prinzi în lanturi. Dar daca nu li se da sânge, atunci ele nu dorm, ci lupta.  AL IV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Diferitele stadii necesare ale unei Republici. Francmasoneria exterioara si secretele sale. Libertatea si credinta. Concurenta internationala a comertului si industriei în viziunea francmasoneriei. Rolul esential al speculatiei. Cultul aurului ca valoare fundamentala la francmasoni. Fiecare Republica trece prin diferitele trepte de dezvoltare, prin diferite stadii.  Primul stadiu cuprinde cele dintâi zile de nebunie ale unui orb care se arunca în dreapta si în stânga. Al doilea este cel al demagogiei din care se naste anarhia; apoi vine în mod inevitabil despotismul; nu un despotism legal si pe fata si, prin urmare, raspunzator, ci un despotism nevazut si necunoscut, dar totusi eficient si foarte simtit; despotismul desfasurat de catre o organizatie secreta care actioneaza cu scrupule cât mai putine si care opereaza sub scutul cât mai multor agenti, a caror înlaturare la momentul necesar nu numai ca nu-i face nici un rau (acestei organizatii), ci chiar o ajuta, scutind-o sa-si cheltuiasca mijloacele sale cu rasplatirea unor servicii prea îndelungate.  Cine ar putea rasturna o putere nevazuta? Caci puterea noastra este una de felul acesta. Francmasoneria exterioara, de la suprafata, nu serveste decât pentru acoperirea planurilor noastre; planul final al actiunii acestei puteri, ba chiar si locul organizatiilor sale, SUPREM CONDUCATOARE, vor ramâne totdeauna necunoscute poporului.  Libertatea în sine ar putea fi complet nevatamatoare si ar putea exista într-un Stat fara a aduce vreun rau bunastarii popoarelor, daca ea s-ar sprijini pe legile credintei în DUMNEZEU si ale fratiei omenesti, straina de acea egalitate care este dezmintita chiar de legile firii, care a statornicit înfrânarea si supunerea. Având o asemenea credinta, poporul s-ar lasa guvernat de catre autoritatea parohiilor si ar merge înainte, umil si pasnic, sub conducerea pastorului sau sufletesc, împacat cu împartirea facuta de Dumnezeu a bunurilor acestei lumi. Iata de ce trebuie sa darâmam complet credinta în cele divine si trebuie sa smulgem din mintea crestinilor însusi gândul Dumnezeirii si al Sufletului, pentru a le înlocui cu meschine calcule si lipsuri materiale.  Pentru ca cele mai alese si elevate suflete ale crestinilor sa nu aiba aproape de loc timp sa cugete si sa observe, trebuie sa-i abatem pe crestini de la aceste preocupari, împingându-i numai catre grijile industriei si ale comertului. În acest chip toate natiunile îsi vor urmari doar câstigurile lor si, luptând fiecare cu îndârjire pentru propriile foloase, nu vor baga de seama care este dusmanul lor comun. Însa, pentru ca libertatea sa poata astfel dezbina si nimici în întregime societatea crestinilor, trebuie sa facem din speculatie baza industriei. Procedând astfel, nici una dintre bogatiile pe care industria le va scoate din pamânt nu va ramâne în mâna industriasilor, ci toate se vor spulbera în speculatii, adica, în final, vor cadea în pungile noastre.Lupta tenace si înfierbântata pentru expansiune si loviturile vietii economice a creat si va crea societati dezamagite, reci si fara suflet. Aceste societati vor avea o spontana groaza de politica morala si superioara si de religie. Singura lor calauza va fi calculul meschin, adica aurul pentru care vor avea un adevarat cult din pricina bunurilor materiale pe care le poate procura. Atunci clasele de jos ale popoarelor ne vor urma în lupta noastra împotriva clasei inteligente a crestinilor de la putere, care sunt potrivnicii nostri, si ei vor face aceasta nu de dragul binelui si nici pentru a pune mâna pe bogatii, ci numai din ura ce o poarta celor supusi.  AL V-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Crearea unei cât mai puternice centralizari a Guvernului. Mijloacele tainice de a-si însusi puterea care sunt specifice francmasoneriei. De ce adeseori statele nu se pot întelege între ele. Elitismul generator de mândrie al francmasonilor. Aurul si banii sunt totdeauna motorul principal care face sa se miste toate mecanismele în state. Monopolurile create de francmasoni în comert si în industrie. Importanta nebanuita a criticii. Institutiile statului asa „cum se vad”. Oboseli si plictiseli cauzate de excesul de cuvântari. Cum se pote pune pe deplin stapânire pe opinia publica? Importanta deosebita a initiativei particulare. Guvernul francmasonic suprem. Ce forma de administratie se poate da unor State în care stricaciunea, coruptia a patruns peste tot, unde nu poti ajunge la bogatie decât prin acele viclene surprize îndemânatice care sunt pe jumatate pungasii? Unde domneste neînfrânarea moravurilor, unde moralitatea si cinstea nu se sustin decât cu pedepse si legi aspre, iar nu pentru ca ar fi întelese si primite de buna voie; unde simtamintele de Patrie si Religia sunt înabusite de credinte cosmopolite? Ce alta forma de guvernare sa se dea acestor societati, decât forma despotica pe care o vom descrie mai departe? Noi vom calauzi atunci în mod mecanic viata politica a supusilor nostri prin legi noi. Aceste legi vor lua înapoi, una câte una, avantajele si prea marile libertati care au fost împartite de catre crestini, iar domnia noastra va pune temeliile unui despotism atât de maret, încât doar el va fi în stare, oricând si oriunde, sa impuna tacere crestinilor care vor voi sa ni se împotriveasca si care vor fi nemultumiti.  Ni se va spune ca despotismul despre care vorbesc nu tine seama de progresele moderne. Vom dovedi contrariul.  Atunci când popoarele considerau persoanele domnitoare ca o întruchipare a Vointei Dumnezeiesti, ele se supuneau fara murmur absolutismului regilor, dar din ziua în care le-am picurat în suflet gândul propriilor lor drepturi au considerat persoanele domnitoare ca pe niste simpli muritori de rând. Ungerea Sfânta n-a mai împodobit capul regilor, deoarece i-am luat poporului credinta în Dumnezeu; autoritatea a fost târâta în strada, adica într-un loc de proprietate publica, iar noi am pus astfel îndata mâna pe ea.  Mai mult înca, arta noastra de a guverna masele si pe indivizi cu ajutorul unei teorii si a unor jocuri de cuvinte mestesugit alcatuite, ori prin reglementari ale vietii sociale si prin tot felul de alte mijloace dibace – pe care crestinii nu le înteleg deloc – face si ea parte din geniul nostru administrativ, crescut în spiritul de analiza, de observatie si de o mare eficienta în conceptii, cum pâna acum nimeni nu a mai avut si nu ni se poate asemana. La fel, nimeni nu se poate compara cu noi în alcatuirea planurilor de actiune politica si de solidaritate a noastra. Numai Iezuitii ar putea sa stea alaturi de noi în aceasta privinta, dar noi am reusit sa-i discreditam în fata multimii stupide, din pricina ca ei formau o organizatie vizibila, în timp ce noi ramânem mereu în umbra împreuna cu organizatia noastra secreta. De altfel noi stim ca lumii nu-i pasa ce stapân are.  O alianta trainica între toti crestinii din lume ne-ar putea opri oricând pentru câtva timp, dar acum noi stim ca suntem scutiti de aceasta primejdie prin radacinile adânci de neîntelegere pe care nu le mai poate nimeni smulge din inima crestinilor.  Noi am pus fata în fata calculele individuale si nationale ale crestinilor, urile religioase si etnice pe care le-am atâtat si le-am tinut aprinse de douazeci de veacuri. De aceea nici un guvern nu va gasi ajutor nicaieri; vom actiona astfel încât fiecare va socoti ca o întelegere sau o actiune împotriva noastra este daunatoare propriilor sale interese. Noi trebuie sa devenim atotputernici în aceasta lume, pentru ca de noi sa se tina mereu socoteala. Puterile trebuie sa ajunga sa nu poata încheia nici cea mai neînsemnata întelegere fara ca noi sa nu luam de îndata parte la ea.  Toate rotitele mecanismului guvernamental depind de un motor care este acum în mâinile noastre si acest motor este AURUL. Stiinta economiei politice, întemeiata de catre maestrii nostri, ne dovedeste de multa vreme puterea uriasa a aurului.  Capitalul, pentru a avea mâinile libere si puternice trebuie sa obtina monopolul industriei si al negotului; o mâna nevazuta este pe cale de a înfaptui toate acestea, în toate partile lumii. Aceasta libertate va da în curând putere politica industriasilor. Poporul le va fi supus. Trebuie mai degraba sa dezarmam astazi popoarele decât sa le împingem la razboi, sa le desteptam patimile fierbinti si sa le canalizam în folosul nostru decât sa le linistim; mai degraba este necesar sa punem stapânire pe ideile lor si sa le rastalmacim decât sa ne prefacem ca nu le luam în seama.  Tinta de capetenie a actiunilor noastre este sa slabim spiritul public al crestinilor prin critica, sa-i facem sa-si piarda obiceiul de a cugeta adânc, deoarece gândirea profunda da nastere împotrivirii fata de noi. Sa obosim, din contra, puterile gândului în vane hartuieli oratorice.  De când lumea, popoarele, ca si orice om, au luat cuvintele drept fapte, au putut fi cu usurinta înselate deoarece ele se multumesc cu aparenta lucrurilor si îsi dau foarte rar silinta de a cerceta daca promisiunile în legatura cu viata sociala au fost îndeplinite. Iata de ce asezamintele noastre vor avea totdeauna o frumoasa înfatisare la suprafata, care va dovedi si va pacali poporul îndeajuns cu privire la binefacerile lor în ceea ce priveste progresul  va fi mai puternica decât milioane de oameni printre care a împrastiat suspiciunea si neîntelegerea. Trebuie sa îndrumam permanent educatia societatilor crestine în asa fel încât mâinile lor sa cada în jos obosite, într-o neputinta deznadajduita, în fata oricarui lucru care va cere initiativa, perseverenta si vointa.  Sfortarile, eforturile, care sub regimul libertatii se desfasoara nestânjenite si neîngradite, sunt neputincioase în acest caz, deoarece se izbesc de eforturile libere si contrarii ale altora. De aici se nasc apoi dureroase conflicte morale, dezamagiri si înfrângeri. Noi vom obosi atât de mult pe crestini cu aceasta libertate, încât îi vom sili sa ne ofere o stapânire internationala a carei natura va fi asa de eficienta încât va putea îngloba în mod Noi vom împrumuta fara sa ezitam haina tuturor partidelor, ale tuturor tendintelor si vom îmbraca cu ele pe oratorii nostri, care vor vorbi atât de mult încât toata lumea va fi dezorientata si obosita sa-i mai asculte.  Pentru a dezbina si a câstiga opinia publica, trebuie sa o buimacim raspândind din diferite parti si vreme îndelungata atâtea pareri care se bat cap în cap, încât crestinii vor sfârsi prin a se pierde în labirintul acesta si vor sfârsi prin a considera ca este mult mai bine sa nu ai nici o parere în politica. Vor recunoaste în final ca acestea sunt fapte care nu privesc deloc societatea si ca ele nu sunt menite a fi cunoscute decât de acela care o conduce. Acesta este primul secret.  Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, consta în a înmulti în asa fel greselile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile si regulile vietii în comun, încât nimeni sa nu mai fie în stare sa descurce acest haos si oamenii sa ajunga sa nu se mai înteleaga unii cu altii. Aceasta tactica va mai avea ca urmare raspândirea discordiei în toate partidele, risipirea în directii divergente a tuturor fortelor colective care nu vor înca sa ni se supuna. Ea va descuraja de asemenea orice initiativa personala oricât de geniala si abil, fara o lupta fatisa, toate Statele lumii pentru a forma Guvernul nostru Suprem care va conduce întreaga planeta.  În locul guvernelor de astazi noi vom pune câte un Guvern fantoma care se va chema Administratia Guvernului Suprem. Mâinile sale vor fi întinse în toate partile ca niste clesti, iar organizatia sa va fi atât de mare, încât pâna la urma nici un popor nu se va putea feri ci i se va supune.  AL VI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Monoplurile; averile tuturor crestinilor vor ajunge în curând sa depinda de aceste monopoluri. Aristocratia slabita va fi lipsita de bogatia funciara. Comertul, industria si speculatia ca mijloace francmasonice de îmbogatire fara munca. Luxul care înrobeste. Marirea salariului si scumpirea imediat ulterioara a obiectelor de prima necesitate. Anarhia întretinuta si betia generalizata. Întelesul secret al propagandei unor teorii economice naucitoare. În curând vom întemeia uriase monopoluri, care vor fi izvoare de bogatii colosale si de care vor depinde chiar si marile averi ale crestinilor într-o asa masura, încât vor fi înghitite de ele, cum se întâmpla cu creditul Statelor a doua zi dupa o prabusire politica.  Domnii economisti care sunt de fata vor sti sa aplice si sa pretuiasca însemnatatea acestei combinatii.  Trebuie sa marim prin toate mijloacele cu putinta însemnatatea Guvernului nostru Suprem, înfatisându-l ca pe ocrotitorul si rasplatitorul tuturor celor care i se supun de buna voie.  Nobilimea crestinilor, în ceea ce priveste puterea ei politica, a disparut. Nu ne mai temem de ea; dar ca proprietara de bunuri teritoriale, ea ne poate dauna în masura în care izvoarele ei de câstig pot fi independente de noi. Trebuie deci, cu orice pret, sa-i luam din stapânire pamânturile. Cel mai bun mijloc pentru acest scop este de a mari impozitele pe proprietate funciara, pentru a îndatora prin aceasta pamântul. Aceste masuri inteligente vor tine proprietatea funciara într-o stare de supunere desavârsita.  Aristocratia crestinilor, din tata în fiu, nestiind sa se multumeasca cu putin, va fi usor de ruinat.  de a trai modest.  În acelasi timp trebuie sa ocrotim negotul si industria cu multa putere si mai ales sa promovam speculatia, al carei rol serveste de contra-greutate industriei. Fara speculatie industria ar înmulti capitalurile particulare, ar îmbunatati agricultura, eliberând pamânturile de datoriile create prin împrumuturile bancilor funciare. Trebuie ca industria sa rapeasca pamântului roadele muncii sale ca si ale capitalului si, prin speculatie, sa ne puna la dispozitie noua banii lumii întregi. Fiind astfel aruncati în rândurile proletarilor, toti crestinii se vor pleca înaintea noastra pentru a obtine cel putin dreptul.  Pentru a nimici industria crestinilor vom mari speculatia, gustul luxului, al acelui lux inutil care înghite totul. Vom face sa se mareasca salariile, care totusi nu vor aduce nici un folos muncitorilor, deoarece vom face sa apara în acelasi timp si o scumpire a bunurilor de prima necesitate, datorita (vom spune noi) decaderii agriculturii si a crescatorilor de vite. Mai mult chiar, vom submina cu dibacie si în profunzime temeliile productiei, obisnuind pe muncitori cu anarhia si cu bauturile spirtoase, în vreme ce vom lua toate masurile cu putinta pentru a îndeparta de pe pamânturile si întreprinderile lor pe crestinii inteligenti.  Pentru ca situatia sa nu fie vazuta prea devreme sub adevarata ei lumina, vom ascunde adevaratele noastre intentii sub masca pretinsei dorinte de a raspândi si face accesibil lumii marile principii economice pe care le învatam astazi  AL VII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Pentru ce trebuie de fapt sa fie sporite mereu armamentele. Fermentatii, discordii, dusmanii care exista în lumea întreaga. Constrângerea unei eventuale opozitii a „crestinilor” prin razboiul general. Presa ca mijloc important de influenta în masa si modul în care este influentata opinia publica. Tunurile americane, japoneze si chineze. Înmultirea înarmarilor si a personalului politienesc este o întregire necesara a planului ce l-am expus. În toate Statele trebuie ca, în afara de noi, sa nu se gaseasca decât masele de proletari, câtiva milionari devotati noua, politisti si soldati.  În întreaga Europa, ca si pe celelalte continente, trebuie sa întretinem agitatia, suspiciunea, neîntelegerea si ura. Câstigul atunci ne este îndoit. Pe de o parte, prin aceasta tinem în frâu toate tarile, care vor sti ca noi putem, dupa bunul nostru plac, sa provocam dezordinea sau sa stabilim ordinea: toate aceste tari se vor obisnui astfel, la un moment dat, sa ne considere ca o sarcina trebuincioasa. Pe de alta parte, uneltirile noastre ascunse vor încurca toate corzile care vor fi întinse în cabinetele de Stat, si toate acestea se vor realiza de catre noi cu ajutorul politicii, al contractelor economice si al datoriilor financiare. Pentru a ne atinge în întregime scopul, va trebui sa dam dovada de o mare viclenie în cursul tratativelor si a negocierilor; dar în ceea ce se cheama „limba (atitudinea) oficiala” noi vom urmari o tactica opusa si vom parea a fi cinstiti si concilianti. În acest fel, popoarele si guvernele crestinilor, pe care le-am obisnuit sa nu priveasca decât acea fata a lucrurilor pe care le-o aratam noi, ne vor lua înca o data drept binefacatorii si mântuitorii neamului omenesc. La orice împotrivire, va trebui sa fim în stare sa-i facem pe vecini sa declare razboi tarii care ar îndrazni sa ne stea în cale; iar daca si acesti vecini s-ar gândi sa se întovaraseasca împotriva noastra va trebui sa-i înfrângem repede pe toti într-un razboi universal (mondial) al lumii întregi.  Cea mai sigura cale a noastra spre succes în politica este secretul, tainuirea initiativelor: cuvântul diplomatului francmason nu trebuie sa se împotriveasca deloc cu faptele sale  Va trebui chiar sa silim guvernele crestine sa lucreze dupa planul nostru amplu alcatuit si care în curând va fi aproape de tel. La aceasta ne va ajuta opinia publica, aceasta opinie publica pe care „marea putere”, presa, a pus-o deja pe ascuns în mâinile noastre. Într-un cuvânt, pentru a rezuma sistemul nostru de constrângere eficienta a guvernelor crestine ale Europei, îi vom dovedi unuia dintre ele puterea noastra prin atentate, adica prin teroare; iar tuturor, daca cumva aproape toate se vor revolta împotriva noastra, le vom raspunde prin glasul tunurilor americane, chinezesti ori japoneze.  AL VIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Utilizarea intentionat echivoca a dreptului juriticde catre francmasoni. Colaboratorii apropiati ai regimului francmason. Scolile particulare ca mijloc de educatie superioara cu totul speciala. Economisti si milionari. Cui ar trebui sa fie încredintate toate posturile de raspundere în Guvern? Trebuie sa ne însusim în întregime toate armele pe care le-ar putea întrebuinta dusmanii împotriva noastra. Va trebui sa gasim în subtilitatile si tertipurile limbii juridice o îndreptatire pentru cazul când vom fi siliti sa dam pedepse care ar putea parea prea îndraznete si nedrepte, deoarece este nevoie ca acestea sa fie exprimate în termeni care sa aiba aerul ca sunt niste maxime morale foarte înalte, având totodata si o înfatisare legala. Stapânirea noastra trebuie sa se înconjoare de toate puterile civilizatiei, în mijlocul carora va trebui sa lucreze. Ea va aduna în jurul sau publicisti, juristconsulti experimentati, administratori, diplomati si, în sfârsit, oameni pregatiti printr-o educatie superioara în scoli speciale. Acesti oameni vor cunoaste toate tainele vietii sociale, vor cunoaste toate felurile de a vorbi întrebuintând litere si cuvinte politice, vor avea cunostinta despre toate dedesubturile firii omenesti, despre toate corzile simtitoare, pe care va trebui sa stie a cânta. Asemenea corzi sunt, de pilda, înfatisarea spiritului crestinilor, tendintele lor înnascute, lipsurile, viciile si caracteristicile lor, apoi particularitatile de clasa si de conditie. Este de la sine înteles ca acesti sprijinitori geniali ai guvernamântului nostru nu vor fi alesi dintre crestini care sunt obisnuiti sa-si faca munca administrativa fara a se îngriji de utilitatea ei. Administratorii blazati ai crestinilor semneaza hârtiile fara a le citi; ei servesc din interes sau din ambitie.  Vom înconjura guvernul nostru cu o întreaga multime de economisti. Iata de ce trebuie ca francmasonii sa învete în primul rând stiintele economice. Vom fi de asemenea înconjurati de o ceata întreaga de bancheri, industriasi, capitalisti si mai ales de milionari, deoarece, în fond, totul va fi hotarât cu ajutorul cifrelor.  Un anumit timp, pâna ce va sosi momentul când nu va fi deloc primejdios sa încredintam posturile de raspundere ale Statelor fratilor nostri francmasoni, le vom încredinta unor indivizi a caror trecut si caracter vor fi de asemenea natura încât sa existe o prapastie între ei si popor; unor astfel de oameni le vom da puterea, carora în caz de abatee de la ordinele noastre sa nu le ramâna altceva de asteptat decât condamnarea sau exilul, pentru ca ei sa fie siliti sa ne apere plini de devotament interesele pâna la ultima suflare.  AL IX-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Aplicarea atenta a principiilor francmasonice secrete în scopul de a reface educatia popoarelor. Cuvântul tainic de ordine francmason. Importanta nebanuita a orientarilor antifrancmasonice. Din nou despre teroare. Ce îi asteapta pe cei care servesc francmasoneria. Forta cea „inteligenta” si forta cea „oarba” a regatelor crestine. Împartirea aparenta a puterii cu poporul. Misterele arbitrariul liberal. Uzurparea gradata a instructiunii si a educatiei. Interpretarea diferita a legilor. Metrourile si francmasoneria.  Aplicând în practica principiile noastre, trebuie sa fiti cu luare aminte la caracterul poporului în mijlocul caruia va veti gasi si veti lucra; aplicarea generala, uniforma, a acestor principii, înainte de a fi facuta educatia poporului, nu poate avea pentru noi succes. Dar, punându-le cu tenacitate în practica, n-or sa treaca zece ani fara ca sa se fi schimbat chiar si caracterul cel mai îndaratnic si fara ca sa avem la dispozitie un popor foarte mult supus noua.  Când va veni domnia noastra planetara, vom înlocui liberalul nostru cuvânt de ordine: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, nu cu un alt cuvânt de ordine, ci cu aceleasi cuvinte reduse la rangul lor de idei. Vom zice: DREPTUL LA LIBERTATE, DATORIA EGALITATII, IDEALUL FRATERNITATII. Vom apuca astfel taurul de coarne. De fapt, am distrus deja toate guvernele afara de cel al nostru, desi de drept exista multe. Daca astazi câteva state îsi ridica glasul împotriva noastra, aceasta o fac numai de forma, uneori la dorinta si ordinul nostru, deoarece ne este folositor, pentru a guverna în siguranta pe fratii nostri mai mici.  În realitate nu mai avem nici o piedica înaintea noastra. Guvernul nostru Suprem exista deja în conditii extra-legale, care de obicei sunt cuprinse în cuvântul puternic si energic – DICTATURA. Pot spune cu deplina convingere ca astazi noi suntem legislator. Noi dam hotarâri judecatoresti, noi osândim la moarte si noi gratiem. Suntem comandantii tuturor trupelor noastre, încalecati pe calul generalului sef. Vom guverna mereu cu o mâna de otel, deoarece tinem în mâini ramasitele unui partid altadata puternic, astazi subjugat noua. Tinem în mâini si îi dominam pe toti prin pofte nemasurate, lacomii arzatoare, razbunari nemiloase, uri neîmblânzite.  De la noi porneste teroarea care a cotropit totul. Avem în slujba noastra oameni din toate orientarile si din toate doctrinele: restauratori de monarhii, demagogi, socialisti, comunisti si tot soiul de utopisti. Am înhamat pe toata lumea la lucru: fiecare sapa hotarât la locul lui ultimile ramasite ale puterii si, fara sa-si dea seama ce face, se sileste sa darâme tot ce mai sta în picioare. Toate Statele, în urma acestor uneltiri abile, cer liniste, sunt gata sa jertfeasca totul pentru pace, dar noi nu le vom da pace atâta timp cât ele nu vor recunoaste deschis si cu umilinta Guvernul nostru Suprem.  Poporul a început deja sa strige ca trebuie sa se rezolve problema sociala cu ajutorul întelegerii internationale. Împartirea poporului în partide i-a pus pe toti la dispozitia noastra deoarece, pentru a sustine o lupta pentru putere, trebuiesc bani, iar banii sunt toti sub controlul nostru.  Ne-am putea teme numai de întelegerea dintre puterea înteleapta a persoanelor domnitoare si puterea oarba a poporului, dar am luat toate masurile cu putinta împotriva unei asemenea eventualitati. Între aceste doua puteri am ridicat un zid, adica o teroare reciproca. În acest chip puterea oarba a poporului ramâne sprijinul nostru, iar noi îi vom fi singurii calauzitori; din aceasta cauza noi vom sti sa o îndreptam cu abilitate spre telul nostru.  Pentru ca mâna orbului sa nu se poate lepada de conducerea si ghidarea noastra, trebuie ca, din când în când, sa intram în legatura directa cu el, daca nu personal, cel putin prin fratii nostri cei mai credinciosi. Când vom fi o putere unanim recunoscuta, vom vorbi noi în persoana cu poporul în pietele publice si vom da învataturi despre afacerile politice, dar în întelesul care ne va fi noua folositor.  Cum ar putea ei verifica ceea ce-i vom învata noi în scolile de la sate? Iar ceea ce va spune trimisul Guvernului sau persoana domnitoare ea însasi, nu va întârzia sa fie cunoscut îndata de Statul întreg, deoarece se va raspândi repede prin gura poporului. Pentru a nu nimici înainte de vreme fundatiile crestinilor, noi ne-am atins de ele cu o mâna prevazatoare, am luat în mâini resorturile mecanismelor lor. Aceste resorturi erau asezate într-o ordine neclintita, dreapta; noi am înlocuit-o cu o dezordine arbitrara. Ne-am preocupat astfel în secret de jurisdictie, de alegeri, de presa, de libertatea individuala si mai ales de învatamânt si educatie, care sunt reazemul vietii libere.  Am înselat, demoralizat, naucit si corupt tineretul crestin printr-o educatie greoaie si inutila bazata pe învataminte si teorii pe care noi demult le stim ca sunt false, fiind nascocite si raspândite chiar de catre noi.  Ramânând deasupra legilor existente, fara a le schimba în esenta lor, dar desfigurându-le numai, prin interpretari contradictorii, am obtinut repede rezultate minunate pentru noi. Aceste rezultate au constat mai întâi prin faptul ca aceste comentarii naucitoare au mascat legile si, mai târziu, le-au ascuns în întregime dinaintea ochilor guvernelor incapabile sa se mai orienteze într-o legislatie atât de încurcata.  De aici s-a nascut teoria tribunalului constiintei. Unii spun ca lumea se va rascula împotriva noastra cu armele în mâini, daca va descoperi prea repede despre ce este vorba. Pentru acest caz noi avem, în tarile din Occident, o arma atât de îngrozitoare, încât chiar si cele mai îndraznete suflete vor tremura înaintea ei: metrourile, care vor fi introduse pâna atunci în toate capitalele, care împreuna cu tunelele lor vor fi folosite de noi pentru a azvârli astfel în aer toate organizatiile si toate sediile dusmanilor nostri din toate tarile lumii.  AL X-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC  Forta tainica a lucrurilor în politica. „Genialitatea diabolica a josniciei. Ce modificari promite dupa aceea lovitura de stat francmasonica. De ce apreciaza francmasonii sufragiul universal. Stima de sine însusi. Sefii francmasoni si promovarea lor. Conducatorul cel genial al francmasoneriei. Institutiile statului si functiile lor. Otrava cea puternica a liberalismului. Constitutia este totdeauna scoala neîntelegerilor ce apar între partide. Noua era republicana. Presedintii statelor sunt aproape totdeauna creaturi „de paie” ale francmasoneriei. Responsabilitatea limitata a presedintilor statelor. Misterul afacerii „Panama”. Rolul important al camerei deputatilor si al presedintelui statului. Francmasoneria este totodata si o forta legislativa. Noua constitutie republicana si rolul acesteia. Trecerea ulterioara la „autocratia” francmasonica. Momentul secret al proclamarii „regelui universal” al planetei Pamânt. Inocularea criminala cu microbi si virusi ale diferitelor boli precum si alte fapte malefice ale francmasoneriei. Încep astazi repetându-va ceea ce v-am mai spus anterior si va rog sa va aduceti aminte ca guvernele si popoarele nu vad decât aparenta, înfatisarea de la suprafata a lucrurilor. Cum ar putea ele sa descurce întelesul ascuns al lucrurilor si situatiilor când reprezentantii lor se gândesc mai mult la petreceri înainte de orice? Este foarte important pentru politica noastra sa cunoastem acest amanunt. Ne va fi de folos când vom trece la discutia diviziunii puterii, a libertatii cuvântului, a presei, a libertatii de constiinta, a dreptului de asociere, a egalitatii înaintea legii, a inviolabilitatii proprietatii si a locuintei, a impozitului si, în sfârsit, la discutia retrospectiva a legilor. Toate aceste probleme sunt de o asemenea natura încât nu trebuie sa te atingi de ele de-a dreptul si pe fata, înaintea poporului. În cazul când suntem siliti sa luam contact cu ele, nu trebuie sa fie însirate una câte una, ci trebuie sa declaram în bloc ca principiile dreptului modern sunt respectate si recunoscute de catre noi. Însemnatatea acestei omiteri consta în aceea ca, un principiu caruia nu i-ai spus pe nume, ne lasa libertatea de a exclude din el câte ceva fara ca aceasta sa se observe, pe când, daca le-am enumera tot ceea ce vrem sa excludem, toate acestea ar putea fi primite cu rezerva.  Poporul credul si prost are o deosebita si o mare stima pentru geniile politice si raspunde tuturor actelor de violenta ale acestora prin cuvinte: „E ticalos, grozav de ticalos, dar cât de dibaci! Iata aici este numai un joc abil, dar cât de viclean este jucat, cât este de obraznic!”  Noi socotim ca este necesar sa atragem toate natiunile la zidirea unui noi edificiu fundamental al carui plan îl avem acum gata. Iata de ce trebuie ca, înainte de toate, sa dam dovada de aceasta îndrazneala si de aceasta putere a mintii care, prin persoana influenta a actorilor nostri, va sfarâma în scurt timp toate piedicile din calea noastra. Când undeva vom fi dat, atunci când este cazul, lovitura noastra de Stat, vom spune si vom repeta popoarelor: „totul merge îngrozitor de rau, toti au suferit mai mult decât poate rabda un om. Noi vom îndeparta acum pricinile suferintelor voastre, adica nationalitatile, granitele si diversitatea banilor. Bineînteles ca sunteti liberi de a ne jura sau nu credinta, însa puteti voi oare face aceasta pe buna dreptate, daca o faceti înainte de a fi vazut ceea ce va oferim noi?” Atunci ei ne vor slavi si ne vor purta în triumf într-o însufletire înnebunita de nadejdi. Votul public, din care am facut arma ridicarii noastre la putere si cu care i-am obisnuit pe oameni prin diferite uniuni si tovarasii (pâna si unitatile cele mai mici ale membrilor omenirii), îsi va juca o ultima data rolul, pentru a exprima dorinta întregii omeniri de a ne cunoaste mai de aproape înainte de a ne judeca.  Iata de ce trebuie sa împingem toata lumea la votul public, fara deosebire de clasa si de cens electoral, pentru a putea întrona absolutismul majoritatii, pe care nu-l poti obtine de la clasele censitare inteligente. Dupa ce vom fi obisnuit în acest chip toata lumea cu ideea propriei sale valori, vom nimici însemnatatea familiei crestine si valoarea ei educationala, de asemenea nu vom lasa sa se ridice individualitatile, carora multimea, calauzita de noi, nu le vor îngadui sa iasa la iveala si nici chiar sa vor ApreciazăApreciază
  42. Buta Dumitru said, on februarie 12, 2011 at 9:16 pm

    Fata nevazuta a lumii….
    Francmason, ministru, prim-ministru. Guvernele masonice ale României
    „Tendinţa din ce în ce mai vizibilă a masoneriei de a acapara toate funcţiile importante în stat
    reprezintă un pericol pentru România.”– Radu Timofte, fost director SRI, senator PSD în Senatul României
    Cărţile de propagandă masonică sunt ticsite cu exemple de oameni politici care în ultimii 200 de ani au făcut parte din această sectă satanică, Francmasoneria. Când este vorba despre trecut, masonii nu se sfiesc să se laude cât de mult au influenţat ei principalele evenimente din istoria modernă. Când vine însă vorba despre prezent, ei adoptă exact poziţia contrarie. Spre exemplu, Horia Nestorescu-Bălceşti, mason de grad înalt şi director al Centrului Naţional de Studii Francmasonice, afirma iritat într-un interviu în septembrie 2007: „Repet pentru a mia oară! Francmasoneria nu pune guverne şi nu dă jos miniştri.” Masoneria, susţin ei cu neruşinare, este o organizaţie de caritate, total inofensivă, care nu face politică. Într-adevăr, în faţa publicului, ea se fereşte să ia apărarea unui partid sau a altuia. În culise însă trage sforile tuturor jocurilor politice. Oamenii care alcătuiesc această sectă satanică fac tot timpul politică. Şi încă la nivel înalt, fiind plasaţi în poziţii cheie în mai toate ţările lumii. România nu face excepţie.
    Guvernele postdecembriste au fost mereu conduse de prim-miniştri masoni
    Din cele opt guverne care s-au succedat în România după evenimentele din decembrie 1989 (fără a le lua în calcul interimatele), cel puţin cinci au fost conduse în mod cert de prim-miniştri a căror apartenenţă la francmasonerie este confirmată.
    Petre Roman a condus primele două guverne postdecembriste. Mason de nivel înalt, intens susţinut de Marele Orient al Franţei şi de lojile italiene, Petre Roman participă activ în septembrie 1990 la întâlnirile cu Marele Suveran al masoneriei italiene, Elvio Schubba. Un document inedit, publicat în 1990, demonstrează apartenenţa sa la masonerie. Este vorba despre o scrisoare care îi poartă semnătura, alături de menţiunea strict secret, adresată ca de la frate la frate, ambasadorului României la Cairo, Ion Angelescu. „Sunteţi autorizat”, scrie Petre Roman, „ca imediat după primirea la preşedintele Mubarak, să îl asistaţi la ceremonia afilierii în loja Memphis-Misraim din Cairo pe trimisul nostru, fratele Gelu Voican, adept al Ordinului nostru cu gradul de Cavaler Kadosh, în Loja de Rit scoţian, rectificat şi acceptat în care aţi primit Lumina”. Fratele Gelu Voican la care face referire ordinul lui Roman este nimeni altul decât Gelu Voican Voiculescu. Acesta ocupa pe atunci funcţia de viceprim-ministru, adică era adjunctul lui Roman. Deputatul Vasile Matei a dezvăluit ulterior, în februarie 1998, că Petre Roman şi Adrian Năstase (ministru de externe în al doilea guvern Roman) nu fac parte din aceeaşi lojă masonică, dar sunt amândoi francmasoni.
    Din 1998 până în 1999, România are un alt prim-ministru mason, dar provenit de pe o altă filieră: Radu Vasile. După ce se converteşte peste noapte la catolicism şi intră în masoneria italiană, Radu Vasile are o ascensiune subită. Se remarcă prin mai multe „performanţe” în premieră în România. Spre exemplu, este primul român care ocupă o poziţie de conducere în organismele europene, devenind vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. O altă premieră a premierului Radu Vasile este vizita Papei în România. Relaţiile sale cu lojile italiene şi cu Opus Dei (sectă teroristă din interiorul Bisericii Catolice) îl fac să susţină curentul masonic ecumenist din cadrul Bisericii şi să intermedieze, în mai 1999, prima vizită realizată de un Suveran pontif într-o ţară ortodoxă, după schisma religioasă din anul 1054. Cu această ocazie, Patriarhia Română primeşte de la Opus Dei o donaţie în valoare de 200.000 de dolari pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Relaţiile sale de înalt nivel cu masoneria italiană fac să fie şi primul român primit în audienţă privată de Papa Ioan Paul al II-lea (care şi el a fost mason), nu o dată, ci chiar de patru ori. De altfel, Radu Vasile este cel care a tradus în limba română Biografia Papei Ioan Paul al II-lea.
    Între 1999 şi 2000 Guvernul României este condus de un alt mason recunoscut, Mugur Isărescu. Într-un mod inexplicabil pentru cei care nu cunosc apartenenţa sa la masonerie, Mugur Isărescu este de 17 lungi ani guvernator al Băncii Naţionale a României, poziţie pe care a rămas în ciuda schimbărilor de pe scena politică românească. Puţini ştiu faptul că Mugur Isărescu a fost menţinut pe această poziţie la presiunile unor organisme financiare mondiale, care au ameninţat că îşi retrag împrumuturile acordate României, de fiecare dată când s-a pus problema schimbării din funcţie a lui Isărescu. Explicaţia acestei susţineri trebuie căutată în perioada cât acesta a lucrat la Institutul de Economie Mondială din Bucureşti. Datorită acestei poziţii, Isărescu mergea deseori în SUA încă dinainte de 1989. Acolo a fost racolat de Consiliul pentru Relaţii Externe (Council of Foreign Relations) care avea nevoie să-şi implanteze în România un om pe care să se poată baza. După evenimentele din decembrie 1989 Isărescu a fost imediat activat. A petrecut o scurtă perioadă ca reprezentant comercial al României la Ambasada din Washington, apoi a devenit guvernator pe viaţă al Băncii Naţionale. Misiunea sa era să se asigure că România va face împrumuturi înrobitoare, care să o facă dependentă de organismele financiare internaţionale: Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional. Şi-o îndeplineşte peste aşteptările stăpânilor săi. Dintr-o ţară care în decembrie 1989 nu avea deloc datorii, România are în iulie 2008 datorii externe declarate de 45,364 miliarde de euro. Puţini ştiu şi că Mugur Isărescu este membru al grupării masonice care face jocurile în economia mondială – Comisia Trilaterală. De altfel, Isărescu a avut grijă să se înconjoare la BNR de mulţi masoni. Cel mai evident exemplu este cel al lui George Virgil Stoenescu, membru în Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale, dar şi Mare Secretar General al Consiliului de grad 33 al Ritului Scoţian din România.
    Este deja de notorietate faptul că Adrian Năstase, prim-ministru al României între 2000 şi 2004 este mason de grad 33, cavaler de Malta şi face parte din Clubul Rotary. Într-un interviu din anii ’90, Adrian Năstase vorbeşte despre faptul că este cavaler de Malta, lucru pe care îl menţionează şi în CV-ul postat pe site-ul Parlamentului. Eugen Ovidiu Chirovici, actualul Mare Maestru al Marii Loji Naţionale, a fost consilier pe probleme economice în cabinetul lui Adrian Năstase.
    La fel stau lucrurile şi cu actualul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu. Se ştie că acesta este fiul adoptiv al masonului Dan Amedeo Lăzărescu, desemnat în 1990 Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de Rit Scoţian Antic şi Acceptat al României. Teoria neimplicării masoneriei în politică este un basm de adormit copiii, dacă ţinem cont doar de faptul că Dan Amedeo Lăzărescu este unul dintre cei care au reînfiinţat Partidului Naţional Liberal după 1989 şi a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PNL timp de şapte ani. Pe vremea când Tăriceanu era ministru al industriei şi comerţului în guvernul Ciorbea, l-a ales ca PR pe un coleg de masonerie, Corneliu Vişoianu, conducătorul Marii Loji a României. La rândul lui, Corneliu Vişoianu este foarte bun prieten şi partener de afaceri cu Bogdan Buzoianu, mason în Loja Alpina din Elveţia şi Pro Mare Maestru în Marea Lojă a României, unul dintre „băieţii deştepţi” din afacerile cu energie electrică, patron la Energy Holding şi protejat al premierului Tăriceanu. Valeriu Stoica, vicepreşedinte al PNL până în 2001 şi preşedinte PNL în perioada 2001-2002, a declarat, de altfel, că Tăriceanu este membru al Marii Loji a României şi că a încercat să îi racoleze pe toţi liderii PNL în această grupare.
    Iată deci că cinci din cei opt prim-miniştri ai României fac în mod cert parte din francmasonerie. Cât despre ceilalţi trei, nu s-a afirmat până acum explicit că sunt masoni. Fotografiile-semnal îl dau însă de gol pe Nicolae Văcăroiu, prim-ministru între 1992 şi 1996. În 2007, el va fi utilizat de fraţii de lojă pentru a-l înlocui pe Traian Băsescu, suspendat temporar din funcţia de preşedinte al ţării de 322 (numărul lojei Skull&Bones) de parlamentari. Înainte de numirea sa ca preşedinte interimar, ziarul masonic Ziua publica o poză-semnal. Imaginea înfăţişa un Văcăroiu diabolic, în ai cărui ochelari se reflecta un cerc alcătuit din mâini reunite – simbol al frăţiei malefice masonice.

    Theodor Stolojan, premier al României în perioada 1991-1992, povesteşte că a fost curtat de Marea Lojă a României, din care face parte Tăriceanu: „Îmi amintesc că acest domn Vişoianu a venit la mine şi mi-a propus să intru într-o lojă masonică. I-am zis să mă lase în pace cu prostiile”. Puţin probabil ca Stolojan să fi refuzat totuşi pactul cu masoneria, fie ea a lui Chirovici, fie a lui Vişoianu. Cert este că în perioada cât a fost prim-ministru s-a remarcat prin eforturile de a distruge economia românească alături de guvernatorul Băncii Naţionale, masonul Mugur Isărescu. De altfel, Stolojan a fost ulterior angajat la Banca Mondială.

    Un mason, doi masoni, trei masoni… un guvern
    Francmasoneria nu şi-a plasat degeaba oamenii în această poziţie cheie. Primul-ministru are privilegiul de a alege membrii guvernului. Consecinţa imediată a acestei manevre a fost că prim-miniştrii masoni şi-au ales echipa din rândul propriilor colegi de lojă. Aceasta a făcut ca în toate guvernele să existe cel puţin doi, trei sau chiar mai mulţi miniştri, despre care se ştie cu certitudine că sunt masoni.
    La o privire de ansamblu asupra guvernelor româneşti de după ‘89 se observă chiar că anumite nume se repetă. Lipsă de persoane pregătite şi dispuse să conducă un minister? Nicidecum. Deloc întâmplător, cei care apar în mod repetat pe posturile de miniştri sunt exact cei care fac parte din francmasonerie.
    Unul dintre „veterani” este Sorin Frunzăverde. Într-o emisiune difuzată de Realitatea TV, el a recunoscut că este mason. Aceasta l-a făcut de nelipsit în majoritatea guvernelor masonice de după ‘89: ministru al Mediului în Guvernul Ciorbea, ministru al Turismului în Guvernul Radu Vasile şi de două ori ministru al Apărării în Guvernele Isărescu şi Tăriceanu. Apoi, când nu a mai fost ministru, Sorin Frunzăverde a primit o călduţă poziţie de deputat în Parlamentul României şi mai nou este europarlamentar.
    Masonul Victor Babiuc apare şi el constant în guvernele postdecembriste, când la un minister, când la altul. Ministru de Justiţie în al doilea guvern Roman, ministru de Interne în Guvernul Stolojan, ministru al Reformei în 1998, de trei ori ministru al Apărării în Guvernele Ciorbea, Isărescu şi Radu Vasile. Ca şi Frunzăverde, cât nu a fost ministru a fost deputat, iar din 2005 a fost numit preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, poziţie pe care a ocupat-o până în 2007. Despre apartenenţa lui la masonerie s-a discutat şi în Camera Deputaţilor în 1998. Deputatul Petre Ţurlea afirma atunci, contestând ridicarea colonelului Nicolae Alexandru, senator de Prahova, la rangul de general de brigadă: „Domnul Nicolae Alexandru intră în PD în 1992. În perioada 1992-1996, este deputat din partea PD; din 1996, senator din partea PD. Domnul Nicolae Alexandru intră în masonerie în 1997. Tot domnul Nicolae Alexandru este ridicat la gradul de general, în 1998, în timp ce ministru al apărării naţionale este domnul Victor Babiuc, şi el membru al PD, şi el membru al masoneriei.”
    În unele ministere apartenenţa la masonerie a devenit o tradiţie
    Din cei nouă miniştrii de externe care au activat până în prezent se ştie cu certitudine că şapte sunt masoni. Adrian Năstase a fost ministru de externe atât în guvernul Roman, cât şi în guvernul Stolojan. I-a urmat, în guvernul Văcăroiu (1992-1996), Teodor Meleşcanu, coleg de lojă cu Dinu Patriciu şi Călin Popescu Tăriceanu. I-a urmat Andrei Pleşu, care a rămas în această funcţie preţ de două guvernări. Guvernul Ciorbea (1996-1997) l-a avut ca ministru de externe pe Adrian Severin şi el membru al francmasoneriei. În guvernul lui Isărescu, i-a urmat masonul Petre Roman. Un alt mason, Mircea Geoană a devenit apoi ministru de externe în guvernul Năstase. Mihai Răzvan Ungureanu, ministru de externe între 2004 şi 2007 aparţine tinerei generaţii şi a fost format din familie în spiritul masonic. Tatăl său, prof. dr. Ştefan Ungureanu este şi el mason şi a ocupat poziţia de viceprimar al municipiului Iaşi. Şi cum masoneria nu îşi uită oamenii în care investeşte, în noiembrie 2007, când nu a mai fost ministru, Mihai Răzvan Ungureanu a fost propus ca director al Serviciului de Informaţii Externe, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.
    La fel stau lucrurile la Ministerul de interne: Victor Babiuc (Guvernul Stolojan), Doru Ioan Tărăcilă (Guvernul Văcăroiu), Ioan Rus (Guvernul Năstase) apar toţi trei pe listele de membri ai Marii Loji Naţionale.
    Un alt mason declarat, Ion Caramitru a fost Ministru al Culturii timp de trei guverne: Ciorbea , Radu Vasile şi Mugur Isărescu.
    Ministrul justiţiei din guvernul Văcăroiu, Gavril Iosif Chiuzbaian este şi el mason. A fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a Supremului Consiliu al Ordinului Masonic Român, „Al.I. Cuza Princeps”. Ioan Talpeş, fost ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile apărării naţionale, integrării europene şi justiţiei este şi el mason. La fel Dan Ioan Popescu, ministrul industriei, economiei şi comerţului din guvernul Năstase.
    Lista poate continua, întrucât subiectul nu a fost epuizat. Aceste câteva exemple sunt însă suficiente pentru a demonstra că masoneria minte cu neruşinare când susţine că nu se implică în politică.
    0 comentarii:

    Apreciază

    • Alexandru said, on septembrie 3, 2017 at 10:55 am

      Doresc sa apara si sa cumpar cartea. Doresc sa fie in primul rand carte tiparita pe pe suport hartie . Cartile electronice sunt greu de urmarit si obositoare la citit in cazul meu. E buna si ideea in varianta electronica dar eu sunt mai de moda veche.
      Inainte cu Doamne ajuta la aparitia acestei carti!

      Apreciază

  43. […] tradus, dar nu am timp, tinand cont ca in afara de munca pe acest blog ma ocup si de scrierea unei carti. Sper totusi sa fie folositor si asa. Dupa ce voi publica acea lucrare voi traduce insa si textul […]

    Apreciază

  44. Dan said, on aprilie 9, 2018 at 12:07 pm

    Ce se mai aude despre carte? A fost publicata? Sunt interesat de ea!

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.