Patriarhia: Preoții nu au fost niciodată exceptați de la plata contribuțiilor de sănătate și nu au beneficiat de servicii medicale gratuite fără contribuție
Precizare privind modificările legislative referitoare la asigurarea medicală a personalului clerical și monahal
Având în vedere informațiile false vehiculate recent în spațiul public cu privire la presupusa pierdere, începând cu data de 1 septembrie 2025, a calității de persoană asigurată în sistemul de sănătate de către preoți și personalul monahal, facem următoarele precizări:
1. Preoții nu au fost niciodată exceptați de la plata contribuțiilor de sănătate și nu au beneficiat de servicii medicale gratuite fără contribuție. Atât personalul clerical, cât și majoritatea monahilor sunt angajați ai unităților de cult și achită, ca orice alt angajat din România, impozite și contribuții la salariu, fără a beneficia de nici o scutire specială.
2. Monahii care nu realizează venituri – fie din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, fie aparținând altor culte religioase recunoscute (prin asimilare) – beneficiază de asistență medicală gratuită asemenea altor cetățeni fără venituri. Dacă în cazul asistaților sociali dreptul la asigurare se acordă pe baza unui dosar depus la primărie, pentru personalul monahal, această procedură este realizată prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte. Condiția esențială rămâne aceea de a nu realiza nici un fel de venituri.
3. Afirmația conform căreia monahii ar realiza venituri în regim de PFA (persoană fizică autorizată) este complet falsă și contravine în mod direct Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, care interzice clericilor și monahilor desfășurarea de activități economice. Așa cum prevede articolul 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult: „Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte religioase au, în exclusivitate, dreptul de producere și valorificare a obiectelor și veșmintelor de cult, precum și de tipărire a cărților de cult, a celor teologice sau cu conținut bisericesc, necesare practicării cultului”. Aceste activități nu sunt desfășurate de persoane fizice autorizate (PFA), contrar celor afirmate eronat în unele materiale de presă.
4. Patriarhia Română face un apel la responsabilitate în comunicarea publică, solicitând respectarea adevărului și evitarea propagării informațiilor neconfirmate sau tendențioase cu privire la statutul personalului clerical și monahal în sistemul de asigurări de sănătate.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
ApreciazăApreciază
Cât plătește un român cu salariu mediu pe economie la sănătate?
E mult, e puțin?
Să facem un calcul ipotetic, ca să vedem cât plătește un român, în medie, pentru asigurarea de sănătate. Folosim ca etalon salariul mediu brut pe economie pentru 2024.
Potrivit legii, salariul mediu brut pe economie în 2024 este de 7.567 de lei.
Apelăm la un calculator de salarii. Procentul achitat la sănătate este de 10% din salariul brut. Înseamnă 757 de lei, adică 152 de euro.
În 2024 așadar, cotizația la sănătate pentru o persoană cu venit mediu pe economie se ridică la 9.084 de lei, adică 1.816 euro. Înseamnă cu aproape 400 de euro mai mult decât cheltuiala anuală medie a statului – 1.428 de euro.
În schimb, pentru salariul minim pe economie, un român plătește 310 lei pe lună, adică 62 de euro. Înseamnă 744 de euro pe an. Deci la jumătate față de cheltuielila medie cu sănătatea pe cap de locuitor.
https://romania.europalibera.org/a/circuitul-banilor-din-asigurarile-de-sanatate-cauze-subfinantare-sanatate/32825484.html
Acum si cei cu pensiile de peste
3000 RON isi vor plăti asigurarea de sănătate deși au contribuit deja ca angajați în câmpul muncii.
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Inteligența artificială spune minciuni!
De ce?
– Partea a 2-a
PARTEA A II-A
De ce se întâmplă asta cu IA? Aceasta este o întrebare excelentă. Chiar și propriii oameni de știință sunt nedumeriți de această problemă!
Matematicianul și specialistul în științe cognitive Peter Park de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) relatează că „programatorii de IA nu sunt siguri ce cauzează comportamente nedorite, cum ar fi înșelăciunea”!!
Cele mai probabile motive pentru care se întâmplă acest lucru sunt următoarele:
1. IA își extrage datele de pe internet, și fără discriminare, adică fără a verifica care dintre ele sunt adevărate și care sunt false. Se susține că până și jumătate din imaginile care circulă pe internet sunt false! Ce se întâmplă cu restul publicațiilor? Așadar, IA își extrage informațiile din surse greșite!
2. Pe lângă acestea, și conform cercetărilor efectuate, raportează în mod deliberat informații false utilizatorilor! De exemplu, unele dintre sistemele sale care au fost antrenate să efectueze simulări ale negocierilor economice au învățat să mintă, astfel încât să poată obține cele mai bune rezultate posibile și să… învingă „adversarul”! Același lucru a fost observat și la modelele care au fost setate să aibă cea mai bună performanță posibilă în diverse proiecte care le-au fost atribuite. De ce vă amintește asta? Dar de dopaj în sport! Deci, în mod clar, avem pasiuni umane aici, deoarece victoria vine cu orice preț!
3. Apoi, sistemele de inteligență artificială au fost învățate de producătorii lor să păcălească testele de securitate. De exemplu, au fost învățate să se prefacă a fi morți, păcălind aceste teste.
„Prin păcălirea sistematică a testelor de securitate impuse de programatorii umani și de autoritățile de reglementare, o inteligență artificială înșelătoare ne poate induce pe noi, oamenii, într-un fals sentiment de securitate”, spun experții.
4. S-a observat că IA își flatează utilizatorul, chiar dacă acesta îi pune cele mai simple întrebări. Totuși, dacă se află „sub presiune”, poate funcționa diferit, și anume nespunându-i adevărul și ascunzând informații, pentru a realiza acest lucru!!
Experții subliniază că, deși modelele de limbaj ale IA sunt capabile să ofere informații excepțional de precise într-o multitudine de domenii, onestitatea lor nu este complet garantată!
Atunci când se operează sub presiune sau se primesc instrucțiuni care intră în conflict cu obiectivitatea, există posibilitatea ca acestea să distorsioneze datele pentru a-și îndeplini „misiunea”!
Cu siguranță, această descoperire ridică probleme importante pentru utilizarea IA în aplicații critice, cum ar fi informarea publică, comunicarea politică, consultanța juridică, siguranța publică etc. [1]
5. Noile tehnici de raționament reduc erorile, însă, totodată, par să sporească „viclenia” modelelor de A.T.!
6. Apoi, viteza dezvoltărilor și concurența intensă care există între companiile de IA au ca consecință faptul că nu există timp disponibil pentru testarea detaliată a modelelor lor complexe, precum și pentru remedierea eventualelor lacune de securitate. Chiar și această legislație este în afara acestei probleme. De exemplu, legislația UE privind IA se concentrează în principal pe modul în care oamenii utilizează modelele sale și nu pe modul în care va fi prevenit comportamentul negativ al acestor modele!
7. Este bine întemeiat că problema este inerentă. Este foarte caracteristic anunțul unui grup de cercetători MIT din revista americană „Patterns”, care afirmă următoarele: „Programele actuale de inteligență artificială sunt concepute pentru a fi oneste. Cu toate acestea, acestea au dezvoltat o capacitate îngrijorătoare de înșelăciune, reușind să păcălească oamenii și să-i exploateze…”!!!
Problema este atât de înnăscută încât oamenii de știință experți nu o pot aborda!
De aceea, aceștia propun crearea unor discipline științifice complet noi pentru a studia procesele prin care A.T. gândește cu adevărat și cum ajunge la rezultatele pe care le prezintă oamenilor.
Cu toate acestea, acest lucru nu are beneficii economice directe pentru companiile care îl dezvoltă, ceea ce duce la faptul că acestea nu abordează problema!! În plus, așa cum susțin ei înșiși, nu au resursele necesare pentru a efectua analizele complexe necesare!!
8. În cele din urmă, așa cum comentează experții, IA nu face nimic mai mult decât să reflecte slăbiciunile umane și chiar pe cele ale creatorilor săi!
Cu siguranță, întreaga problemă, așa cum s-a spus în mod caracteristic, „este rezultatul ambiției noastre de a construi mașini mai inteligente decât noi.
Am vrut să creăm un lucru inteligent care să rezolve toate problemele noastre și este cunoscut de toată lumea că unele probleme necesită viclenie suplimentară pentru a fi rezolvate.
Să nu cădem din nori odată cu mașinile care vor avea înșelăciune în mintea lor. Așa cum oamenii ne înșală, așa ne vor înșela mașinile” [2]
***
Dar cum este posibil ca această problemă să nu prezinte riscuri enorme pentru umanitate? Cu atât mai mult dacă se ia în considerare faptul că, din păcate, IA este în mâinile unei minorități.
Primul lucru la care ne putem aștepta este o explozie de dezinformare peste tot.
Cu atât mai mult când modelele de inteligență artificială pot fi, de asemenea, autonome și șantajate! „Fără măsuri suplimentare de securitate, actorii rău intenționați vor încerca inevitabil să exploateze breșa pentru campanii de dezinformare”, a declarat Askey Hopkins de la Universitatea Flinders din Adelaide, în revista medicală Annals of Internal Medicine.
Și aceste informații false pot fi ușor și rapid răspândite în orice domeniu. De la medicină, drept, politică, alegeri, comunicare, finanțe etc. până la siguranța publică. Cu atât mai mult dacă luăm în considerare faptul că, pe măsură ce capacitățile modelelor se îmbunătățesc, erorile devin mai puțin evidente, precum și mai greu de detectat.
Ceea ce subliniază experții este foarte important: „Conținutul construit este din ce în ce mai mult integrat în narațiuni plauzibile și lanțuri coerente de raționament. Acest lucru introduce un risc deosebit: utilizatorii pot să nu fie conștienți de existența erorilor și să considere rezultatele ca fiind definitive, când nu sunt. Problema se mută de la filtrarea erorilor grosolane la identificarea distorsiunilor subtile care pot fi dezvăluite doar printr-o examinare atentă.”
Și ce se va întâmpla cu acele modele de inteligență artificială care controlează alte computere sau obiecte, cum ar fi mașini, fabrici, nave de război sau aeronave etc.? Vorbim atunci despre situații complet necontrolate. Vorbim despre un alt Babel, deoarece ceea ce căutăm este să oferim mașinilor inteligența… lui Dumnezeu!!!
***
IA este în orice caz o creație a omului căzut care este creat după „chipul și asemănarea sa” obținută după căderea lui Adam
Adică, cu toate patimile și slăbiciunile sale imprimate asupra ei.
Așadar, oricât de strălucită ar părea, în mod clar nu putem avea încredere în ea!
În fiecare zi vedem cât de bună poate fi la a ne arată ca poate fi rea!
După cum a spus Elon Musk la o conferință relevantă [3], „cea mai bună modalitate de a obține securitate în IA este de a o dezvolta într-un mod care să o forțeze să fie adevărată. Nu o face să mintă, chiar dacă adevărul este neplăcut”! Ei bine, merită să ținem cont de toate acestea. Cu atât mai mult, atunci când o folosim în diversele sale aplicații…
K. G. Papadimitrakopoulos
Note:
[1] Sursa: unboxholics.com [2] Vezi ziarul „KATHIMERINI” [3] Conferința „Marea dezbatere despre inteligența artificială”
Inteligența artificială minte! De ce? – Partea 1
ApreciazăApreciază
Degeaba explicațiile…progresistii au dat verdictul…
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază