Rusia a predat trupurile neînsuflețite a 1 000 de soldați ucraineni și a primit în schimb trupurile a 19 soldați ruși
Ziare com: Ucraina și Rusia fac schimb de morți. Câte corpuri neînsuflețite a primit fiecare parte
Rusia și Ucraina au făcut, joi, un schimb de trupuri neînsuflețite ale soldaților căzuți în război, în cadrul unui acord încheiat în acest sens în iunie, în a doua rundă de negocieri de pace de la Istanbul, a anunțat un consilier al Kremlinului, relatează Reuters.
Vladimir Medinski, șeful delegației ruse la negocierile de pace, a anunțat pe Telegram că Moscova a predat trupurile neînsuflețite a 1.000 de soldați ucraineni și a primit în schimb trupurile a 19 soldați căzuți la datorie.
Rusia intenționează să returneze corpurile neînsuflețite a 3.000 de soldați ucraineni, iar schimbul de joi a fost începutul acestui proces. Părțile beligerante au efectuat o serie de schimburi de soldați capturați și de rămășițe ale soldaților morți de la reluarea negocierilor de pace la Istanbul în mai, după o pauză de peste trei ani.
Ce se întâmplă pe frontul din Ucraina
Între timp, războiul continuă pe mai multe fronturi. Rusia a obținut avansuri notabile în estul Ucrainei, în special în zona Donbas. În ultimele luni, trupele ruse au avansat considerabil.
Ucraina se confruntă cu un deficit de resurse militare și cu presiuni internaționale pentru a începe negocieri, pe fondul pierderii de teritorii și a unui număr mare de victime. Situația pe front este descrisă ca fiind în favoarea Rusiei, iar experții vorbesc despre „un punct de inflexiune”, cu Ucraina în defensivă pe majoritatea segmentelor frontului.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
Catedrala Națională va fi sfințită în data de 26 octombrie
Vine timpul, şi nu e departe, când foarte multe biserici şi mănăstiri se vor deschide în slujba Domnului şi se vor repara, le vor reface nu numai pe dinăuntru ci şi pe dinafară. Vor auri şi acoperişurile atât ale bisericilor, cât şi ale clopotniţelor, dar preoţimea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la cărămizile lui Faraon. Preotul nu va mai face şi misiune. Când vor termina lucrările nu se vor putea bucura de slujbe duhovniceşti în ele că va veni vremea împărăţiei lui antihrist şi el va fi pus împărat.
https://cristortodox.blogspot.com/2018/02/profetia-sfantului-lavrentie-de.html?m=1
ApreciazăApreciază
https://www.cuvantul-ortodox.ro/despre-vremurile-din-urma-si-caderea-crestineasca-a-moldovei/
ApreciazăApreciază
Asta este raportul real ca numar de morti.
ApreciazăApreciază
Premieră în medicina britanică. Opt bebeluși s-au născut sănătoși, printr-o tehnică revoluționară cu ADN de la trei persoane !!! – Știrile ProTV https://share.google/7s2xTrYTxBoeuB0W2
ApreciazăApreciază
Arhim Varnava Iangos:
Ce este în esență erosul?
Este în esență atunci când mă simt atras de cineva, mă entuziasmez, mă simt important.
Cred că în zilele noastre, din acest motiv Biserica nu îi atrage pe oameni, pentru că propune o Biserică lipsită de eros, împământenită în canoanele și convingerile ei, netrăind relația vie cu Dumnezeu
Sfânta Liturghie spune altceva: „Vino să Mă mănânci, ca să trăiești… Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu…”.
Considerăm că omul care merge la biserică regulat și se împărtășește trăiește erosul dumnezeiesc în cea mai mare măsură.
Hristos este iubitul care a venit în lume, s-a logodit cu desfrânată, s-a unit cu ea și a făcut din ea fecioară. Desfrânată este firea noastră.
Fecioria se restaurează nu pentru virtutea noastră, ci datorită iubirii lui Dumnezeu.
https://atitudini.com/2024/12/pr-varnava-iangos-fericirile-aparitie-editoriala/
************” ” ” ” ” ‘***’ ” ” ” ” ******
Cuvântul S a întrupat din Fecioara Maria luând firea omenească, deci faptul ca Hristos S-ar fi logodit cu o desfranata, după Varnava Iangos, frizeaza faptul ca Maica Domnului
n ar fi de fapt Pururea Fecioara și ca înainte de naștere n ar fi fost Fecioara!
👇
Împăratul universului a dorit frumuseţea tainică a acestei Pururea Fecioare, precum a prezis David [Ps 45, 12] şi, plecând cerurile [Ps 18, 10; 144,5], S-a pogorât şi a adumbrit-o [Lc 1, 35] sau, mai bine zis, S-a sălăşluit în ea Puterea enipostatică a Celui Preaînalt.
Sfântul Grigorie Palama (1296 – 1359)
******
Așa cum nimeni nu poate să vină la Tatăl decât numai prin Fiul (Ioan 14, 6), tot așa nici la Fiul, Care e Izvorul natural al Duhului Sfânt, din Care vine toată procurarea celor bune, nimeni nu poate să vină decât prin Maica Lui, care e partea dinăuntrul catapetesmei, sfânta sfintelor, din care Dumnezeu vorbește cu toată firea creată.
Căci nimeni din cei care după Hristos au vieţuit potrivit lui Hristos şi au străbătut în chip diferit calea Evangheliei n-ar fi ajuns la scopul şi sfârşitul fericit căutat fără conlucrarea ei [Maicii Domnului], precum nici fără ajutorul Duhului. Căci de unde altundeva ar fi avut parte de acesta decât prin Cea care este izvorul apei pururea vii şi al harului, aşa cum nici de luminările soarelui nu s-ar putea face părtaş cineva decât de la discul soarelui?”
Numai Maica Domnului poate să-i facă fericiți cu adevărat pe toți prin împărtășirea din rodul ei, fie ea firea îngerească, fie omenească. Prin urmare, Ea este cu adevărat „pământul făgăduinței”, moștenirea îngerilor, care purtând drept rod Pâinea Vieții adevărate, îi va hrăni în veci nesfârșiți pe toți moștenitorii făgăduinței…
Sfântul Teofan al Niceei (1300 – 1380)
****
Deci avem pulverizata în invatatura arhim. Varnava Iangos sinergia sau împreună lucrarea harului cu voința omului ceea ce ne plasează în inima protestantismului: „fecioria nu se restaureaza pentru virtutea noastră” …!
Ce înseamnă împreună lucrarea harului cu voința omului (care lucrează virtuțile) sau sinergia:
Sfântul Ioan Gură de Aur:
Dumnezeu ne-a proniat pe noi nu mai din iubire ci și din faptele noastre bune, căci dacă aceasta purtare de grijă, pronie, ar depinde numai de iubire atunci înseamnă că automat toți oamenii ar trebui să se mântuiască, pentru că Dumnezeu pe toți ii iubește și tuturor le voiește mântuirea.
Iar dacă mântuirea ar depinde numai de faptele noastre bune, atunci venirea Mântuitorului nostru ar fi de prisos.
Sfântul Teofan Zavoratul:
Duhul Sfânt care viețuieste în creștini de la Botez nu lucrează singur, ci cu voința liberă a creștinului.
Sfântul Iustin Popovici:
Sfântul Apostol se luptă cu toată fiinţa lui şi lucrarea lui Hristos „lucrează în el în putere”.
Omului îi revine să lupte, iar lui Hristos să dea puterile trebuitoare.
Numai în acest fel se săvârşeşte lucrarea desăvârşirii evanghelice divino-umane a omului. Lucrul acesta se face întotdeauna după o simetrie divino-umană, ca să nu se întâmple una din două: nici omul să nu devină robot, nici Dumnezeu să ajungă de prisos.
Într-adevăr, omul ar deveni un automat dacă puterile harului lui Hristos ar lucra desăvârşirea şi mântuirea lui fără participarea voinţei lui şi fără luptă; iar Dumnezeu ar fi de prisos, dacă omul ar urmări desăvârşirea şi mântuirea lui numai prin ostenelile proprii, fără participarea puterilor harului lui Hristos.
Dar, fiindcă desăvârşirea şi mântuirea sunt un lucru divino-uman, de aceea este nevoie de amândouă, adică de echilibrul divino-uman în conlucrarea divino-umană.
Această asceză divino-umană a desăvârşirii omului este o luptă continuă împotriva păcatului, împotriva ispitelor şi a patimilor, împotriva duhurilor celor necurate. In lupta aceasta creştinul învinge întotdeauna, dacă se luptă folosind puterile pe care i le procură Iisus.
Şi el se luptă aducând în această luptă tot sufletul lui şi toată voinţa lui. El se oferă pe sine ca luptător, iar armele le ia de la Hristos.
În lupta aceasta se osteneşte şi se chinuieşte sufletul său, conştiinţa sa, voinţa sa şi potrivit ostenelii, primeşte de la Domnul energia necreata a harului „care lucrează în el în putere”.
Apoi chestiunea cu erosul la Varnava Iangos, este dubioasa.
Harul este prezent indeosebi în Liturghie, și prin Har este prezent Ipostasul lui Hristos nu erosul.
Deci în Liturghie avem Teofanie, arătarea Trupului lui Hristos Dumnezeul-Om!
Sfântul Sofronie Saharov:
În cuvântările pe care le ţinem nu trebuie sa ne referim la nuntă, la mire, la dumnezeiasca dragoste, deoarece, mai ales la femei, într-un fel sunt distorsionate aceste înţelesuri duhovniceşti.
Una este dragostea omeneasca, alta este erosul platonic si alta este erosul dumnezeiesc.
Exista unii care talcuiesc fraza Sfantului Ignatie: «Dragostea mea rastignita» in mod gresit, caci o asociaza dragostei omenești.
In general, trebuie sa spunem faptul ca erosul este rodul cunoasterii lui Hristos, prin vederea dumnezeiestii lumini, adica omul Il cunoaste Hristos prin vederea Luminii si Il iubeste.
Prin urmare erosul catre Hristos este de alta natura decat cel omenesc (decat erosul catre oameni).
ApreciazăApreciază
Sfântul Iustin Popovici despre sinergie sau împreună lucrarea harului cu voința credinciosului ortodox:
Rămâneți în Mine și Eu voi fi în voi. După cum mlădița nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viță, tot așa nici voi nu puteți aduce rod, dacă nu rămâneți în Mine.” ( Ioan 15:4 )
Unirea organică dintre Dumnezeul-Om și urmașii Săi nu este altceva decât o simbioză divino-umană: El, Dumnezeu, trăiește în ei și cu ei; iar ei, oamenii, trăiesc în El și cu El. Aceasta este o întrupare spirituală reciprocă, în niciun caz o înrobire: El se întrupează cu ei; ei se întrupează cu El. Toate acestea conform principiului evanghelic fundamental, divino-uman, al întrupării: Dumnezeu Logosul se întrupează în om, pentru ca omul să se întrupeze în Dumnezeu.
Căci în Evanghelia Dumnezeului-Om, adevărul – pivotul – este acesta: Dumnezeu Logosul s-a făcut om, pentru ca omul să devină Dumnezeu prin har.
Acest adevăr – principiul este revelat de Mântuitorul la Cina cea de Taină ca un adevăr sfânt: „Rămâneți în Mine și Eu în voi” (= rămâneți în Mine și Eu în voi). Trăind cu Dumnezeu și în Dumnezeu, omul se îndumnezeește și devine „dumnezeu prin har” – conform zicerii preferate a celor trei sfinți teologi ortodocși, singurii teologi adevărați, și în special a Sfântului Simeon Noul Teolog.
Omul nu poate face nimic evanghelic fără ajutorul milostiv al Mântuitorului; nu poate „da naștere” la nimic evanghelic de unul singur; prin urmare, ajutorul Dumnezeului-Om este întotdeauna necesar, deoarece tot ceea ce este evanghelic este întotdeauna sinergic Dumnezeu-Omenesc: Dumnezeu și omul lucrează întotdeauna împreună, cooperând unul cu celălalt.
Iată ce ne spun cuvintele Mântuitorului: „Precum mladița nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viță, tot așa nici voi, dacă nu rămâneți în Mine
Ca Om cu adevărat fără păcat, Dumnezeul-Om este cu adevărat „vița adevărată”. Și El le-a dat oamenilor toate mijloacele prin care pot fi altoiți pe El – vița adevărată, și să trăiască prin El și să aducă roade divino-umane: gânduri nemuritoare, sentimente nemuritoare, fapte nemuritoare; și asta înseamnă: gânduri evanghelice, sentimente evanghelice, fapte evanghelice.
Aceste mijloace sunt: Sfintele Taine și sfintele virtuți și în ele toate puterile divino-umane.
Prin Sfânta Taină a Botezului, omul este altoit pe Hristos – Vița.
Dar este întărit în El și unit organic cu El tot mai puternic cu ajutorul altor Sfinte Taine și sfinte virtuți evanghelice.
Fără acestea, deși botezat, el se îndepărtează încet de Viță, nu se hrănește în mod deliberat din sadurile Sale dătătoare de viață și astfel rămâne neroditor.
Tatăl – „viticultorul” veghează fiecare viță de pe Vița Sa cu ochiul Său atotvăzător, iar mladița leneșă – o taie și o aruncă.
Acest lucru este exprimat atât de frumos prin exemplul smochinului care nu aduce rod trei ani, iar stăpânul (adică Dumnezeu) vrea să-l taie, iar slujitorul (adică Fiul) cere să-l mai lase un an, iar dacă nici atunci nu aduce rod, îl va tăia ( Luca 13:7-9 ).
Și vița care aduce rod, adică omul care înmulțește în sine gânduri, sentimente și fapte evanghelice, primește de la Tatăl și mai multe puteri pline de har, cu ajutorul cărora biruiește și distruge mai radical păcatele și ispitele din sine.
Și cu cât este mai curățit de păcat, cu atât mai mult se revarsă în el puterile pline de har ale lui Dumnezeu, care fac ca sufletul său să devină tot mai roditor și să aducă mai multe roade evanghelice.
Întreaga Sfântă Treime este angajată în mântuirea omului – atât de mare este dragostea Ei pentru om și atât de important și valoros este omul pentru Ea.
https://azbyka.ru/otechnik/Iustin_Popovich/tumachene-svetog-evandela-po-jovanu/#0_21
ApreciazăApreciază
Sfântul Iustin Popovici
Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncați trupul Fiului omului și nu beți sângele Lui, nu aveți viață în voi înșivă. Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică, și Eu îl voi învia în ziua de apoi.” ( Ioan 6:53-54 )
Nimeni nu și-ar fi putut imagina un mijloc mai concret pentru mântuirea lumii de moarte și pentru viața lumii, decât ceea ce a făcut Domnul Hristos.
Dumnezeu și viața lui Dumnezeu nu pot fi date mai adevărat decât prin sângele lui Dumnezeu și trupul lui Dumnezeu.
Și tocmai asta dăruiește Dumnezeul-Om oamenilor, pentru ca aceștia să învingă moartea și să dobândească viața veșnică. Ce este viața umană?
A se hrăni cu Dumnezeu, cu trupul lui Dumnezeu și cu sângele lui Dumnezeu. Fără aceasta, nu există viață pentru oameni; în ei este moartea, moartea și numai moartea.
Trupul și sângele lui Hristos sunt trupul și sângele Fiului Omului, Dumnezeul întrupat Logosul, și astfel sunt trupul și sângele lui Dumnezeu Logosul Însuși, pentru că El a devenit om tocmai din acest motiv pentru a-Și însuși atât trupul, cât și sângele, și sufletul omenesc.
Astfel, trupul Său este trupul lui Dumnezeu, sângele Său este sângele lui Dumnezeu, sufletul Său este sufletul lui Dumnezeu.
Dar, în același timp, atât trupul, cât și sângele și sufletul rămân în limitele și natura umană, sunt doar îndumnezeite.
Mântuitorul ne spune clar aceasta: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncați trupul Fiului Omului și nu beți sângele Lui, nu aveți viață în voi înșivă.”
Și cu adevărat, dacă omul nu se hrănește cu Domnul Hristos, dacă nu trăiește prin El, să intre în sine și să se cerceteze și peste tot în sine va întâlni moartea, atât cea vesnica, cât și cea trecătoare.
Dar dacă începe să se hrănească cu Domnul Hristos, cu sfântul Lui trup și sânge, cu sfintele puteri și virtuți, va simți cum curge viața în el și acea viață veșnică, în care nu este nimic muritor și care alungă orice moarte din om și tot ce este muritor și trecător. „Cuvântul S-a făcut trup” ( Ioan 1:14 ), pentru ca oamenii să se hrănească cu El și cu trupul și, în acest fel, să dobândească viața veșnică.
Logosul S-a întrupat pentru ca oamenii, împărtășindu-se din acel trup al lui Dumnezeu Logosul, să devină ei înșiși trupuri ale Sale ( Efeseni 3:6 ), tovarăși de comuniune cu El, părtași Lui ( Efeseni 3:6 ): și astfel să primească toată viața de la El; și de la El se primește doar viața veșnică.
Aceasta este, în același timp, o garanție a învierii noastre, adică ultima și definitivă victorie a trupului nostru asupra morții. Mântuitorul este clar în aceasta:
„Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua de apoi.”
Și în aceasta constă sensul și scopul divin al ființei umane, al tuturor oamenilor în general.
Prin urmare, această hrană divino-umană este de fapt singura hrană adevărată pentru om, iar sângele Lui – singura băutură adevărată pentru om. Dacă nu, atunci care este hrana și băutura care îl vor face pe om o ființă veșnică și un biruitor al morții?
„Căci trupul Meu este adevărată hrană și sângele Meu este adevărată băutură. Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne în Mine, și Eu rămân în el.” ( Ioan 6:55-56 )
De aceea, Mântuitorul se află în legea divină: „Căci trupul Meu este adevărată hrană și sângele Meu este adevărată băutură.
De fapt, orice altă mâncare este pseudo-hrană, iar băutura pseudo-băutură, surogate înșelătoare.
Oamenii se hrănesc cu ele, și se hrănesc cu umbre.
Trupul și sângele lui Hristos unesc omul cu Însuși Dumnezeu-omul atât de intim și complet: încât Dumnezeul-Om trăiește în om, iar omul în Dumnezeul-Om. Personalitatea omului nu numai că nu se pierde, ci primește în Hristos deplinătatea și independența sa desăvârșită, nemurirea și veșnicia sa, doar că toate acestea sunt pătrunse, sfințite, îndumnezeite de puterile Dumnezeu-Omenești ale lui Hristos.
De aceea, Mântuitorul spune:
«Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne în Mine și Eu în el».
Principiul coexistenței și cooperării Dumnezeului-Om este întotdeauna păstrat: simbioza și sinergismul.
https://azbyka.ru/otechnik/Iustin_Popovich/tumachene-svetog-evandela-po-jovanu/#0_21
ApreciazăApreciază
https://vocearomanului.ro/reinarmare-fara-luptatori-un-exercitiu-inutil-de-management-al-impresiei/
ApreciazăApreciază
https://x.com/OlgaBazova/status/1943252905848435022?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1943252905848435022%7Ctwgr%5E478abe45b54f7a5894aee5112c57743b9457581e%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.nakedcapitalism.com%2F2025%2F07%2Flinks-7-11-2025.html
Italia, de partea buna a Istoriei…
ApreciazăApreciază