Text din Grecia: identitatea digitală și moneda digitală au mai puțin de-a face cu efortul de a ne monitoriza și controla, întrucât sistemul ar putea, într-adevăr, să realizeze acest lucru și îl realizează în multe și diverse alte moduri, ci cu faptul că diavolul vrea să arate și să se laude că i te-ai supus de bunăvoie și acum îi aparții complet, lucrând de bunăvoie pentru taina fărădelegii

Am primit pe e-mail de la fratele Felix:

Tentativa de înrobire totală a omului și semnul Antihristului (Partea B)

Semnificația multiplă a numărului fiarei – antihristul

Partea 1 AICI

Scris de

Christos Kelaidonis

Am evitat în mod deliberat până acum să abordăm întreaga problemă din punct de vedere teologic, pentru a atrage atenția chiar și a celor care nu sunt interesați de teologie, pentru a-i face să se îngrijoreze, fie și puțin, de tot ce se întâmplă și tot ce pare că va urma să se întâmple.
De fapt, am subliniat în mod deliberat multe dintre aspectele lor sumbre, pentru ca cel care nu are credința, speranța, mângâierea, bucuria și puterea pe care Harul lui Dumnezeu le dăruiește pentru a putea îndura necazurile și greutățile, să simtă că se îneacă din toate părțile, în întuneric și disperare absolută.

Și am făcut aceasta în așa fel, ca să nu simtă nevoia să caute o adiere de speranță spirituală, lumină, curaj și optimism, îndreptându-se către Însuși Dumnezeu, care este și este Singurul care i le poate da.

Fie că ne place sau nu, vedem că toate cele de mai sus converg cu ceea ce ne spun Sfinții Bisericii noastre și Sfânta Scriptură despre timpul sfârșitului și pecetluirea Antihristului și, din acest motiv, nu le putem respinge ca fiind conspirationism extrem.
De fapt, Sfântul Paisie Aghioritul spunea în mod caracteristic:

Numai diavolul a putut să se gândească la o astfel de dictatură pe care se gândesc să o facă”
Acum pare clar că un subiect este direct legat de celălalt și, din acest motiv, trebuie să spunem două cuvinte care privesc și partea teologică/spirituală, arătând că nu suntem ignoranți în ceea ce privește intențiile diavolului:
să nu fim înșelați de Satana;  căci nu suntem în ignoranță în ceea ce privește intențiile lui. ”

Mai exact, Sfânta Scriptură ne spune profetic că nu veți putea cumpăra sau vinde nimic dacă nu aveți pe mâna dreaptă sau pe frunte semnul care va purta numele Antihristului sau numărul numelui său:

„și face ca toți, mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte  și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât cel ce are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui ei .”

Nu pare oare excesivă această referire specifică la întreaga excludere economică ce va fi impusă acelui cetățean care nu va accepta să i se aplice pe corp dispozitivul final descris mai sus?
Nu ar trebui să ne îngrijorăm că Textul Sfânt ne spune ceva ce oamenii care nici nu cunosc chestiuni teologice, nici nu au în minte cuvintele Sfinților Părinți și ale Sfintei Biblii, nici nu sunt interesați de ele, pot cunoaste că se vor însela?

Desigur, există și multe diferențe, deoarece Antihristul nu va fi doar liderul politic al unei mișcări de salvare, ci cineva care va susține din când în când că este și zeu, săvârșind multe minuni false cu puterea diavolului și cu ajutorul tehnologiei avansate a timpului său (de exemplu, cu sateliți, lasere, holograme etc.).
Și cu toate acestea va reuși să intre în Templul lui Dumnezeu, adică în lacasurile de cult ale Trupului Bisericii lui Hristos, spunându-le creștinilor că el este Însuși Hristos Cel pe care trebuie să-L venereze în ele:

care se împotrivește și se înalță mai presus de tot ce se numește Dumnezeu sau se închină, încât șade în templul lui Dumnezeu și se arată pe sine ca Dumnezeu”

2 Tesaloniceni 2:4.
Simultan, desigur, cu întronarea sa în cadrul a ceea ce va fi construit pe locul unde a fost construit odinioară Templul lui Solomon.
Totuși, ce semnificație specială are numărul specific al fiarei – Antihristul, care va indica în așa-numitul său semn?

În primul rând ,
trebuie să clarificăm faptul că textul afirmă clar că 666 este într-adevăr un număr și nu inițialele a trei cuvinte separate (de exemplu,  Hristos  răstignit etc.  ): „Aici este înțelepciunea: cine are pricepere să socotească numărul fiarei, căci este numărul unui om,  iar numărul ei este 666”

Și subliniem acest lucru în special, deoarece astfel de interpretări care îl consideră un fel de cuvânt arcan, deși sunt bune și utile pentru discuțiile spirituale și importante și benefice pentru extinderile teologice, ne pot dezorienta cu ușurință de la instrucțiunea clară pe care ne-o dă textul sfânt însuși.

Trebuie să ținem întotdeauna cont de faptul că sintagma de mai sus oferă o instrucțiune specifică credincioșilor vremurilor din urmă, care vor trebui să o urmeze cu o precizie absolută pentru a putea distinge cine este Antihristul prin numărul numelui său

De asemenea, trebuie să clarificăm faptul că acest număr se referă la o persoană specifică (căci este numărul unei persoane), astfel încât să înțelegem că în sens strict Antihristul va fi o persoană reală și nu diavolul sau sistemul în sine.

Numărul 666 rezultă direct din numerotarea numelui său, într-un mod special (pecete) care va deveni evident și pe deplin înțeles în cele din urmă, doar de către cei care se vor trezi duhovniceste

Cu ajutorul harului, adevărații oameni ai lui Hristos din acele vremuri vor putea înțelege că omul care va fi prezentat de sistem ca un mântuitor/salvator va fi într-adevăr Antihristul.
Aceasta înseamnă că acest număr, în același timp, va fi pentru credincioșii vremurilor din urmă elementul fundamental al identității biometrice a acestora din urmă, care îi va ajuta să-l identifice și să înțeleagă că el nu este Hristosul/Mesia , așa cum va pretinde că este față de creștini, și astfel nu vor accepta ca 666 să devină parte a propriei lor identități, atunci când el va încerca să intre în pecetluire – identitatea tuturor oamenilor.
Există, însă, multe alte dimensiuni ale problemei

Cu toate acestea, simbolul economiei nu mai este folosit exclusiv de un popor anume, ca în antichitate, ci de întregul sistem internațional, care este construit și condus de taina fărădelegii.
Astfel, o introducere a numărului specific în identitatea digitală (eventual, nu de la început sau nu deschis explicit, astfel încât să nu existe reacții), care va preceda pecetluirea finală, declară automat că pentru sistemul specific încetați să mai fiți persoană și deveniți… un număr un produs comercial!!!
Și asta tocmai pentru că atât codul de bare, care conține numărul specific într-un mod vizual perceput direct de mintea umană ^[1] , cât și codul de răspuns rapid (QR – Quick Response) al produselor comerciale, sunt considerate a constitui identitatea digitală a fiecăruia dintre ele.
Prin urmare, acceptarea cu voința de a primi o identitate electronică, care va conține și ea, codificat deasupra, în orice mod, evident sau ascuns, codul fiscal clasic specific, astfel încât să vă puteți identifica cu acesta, înseamnă că acceptați în mod voluntar pecetluirea!!!
Acceptați astfel intrarea dvs. ca produs comercial în sistemul lor!!!
Nu este cam grav? Ce ziceți?

Este însă, și o declarație a servituții voastre conștiente față de sistemul lor.
Așa cum acei oameni din vremea lui Solomon au acceptat să-i fie supuși și pentru aceasta i-au oferit șase sute șaizeci și șase de talanți de aur ca taxă în fiecare an…
Prin urmare, vă accepți benevol sclavia!
Și aceasta, se pare, este însoțită de acordarea obligatorie a unui număr personal tuturor oamenilor, exact așa cum era cazul în lagărele de concentrare.
Pentru că tot ceea ce ne fac, vor întotdeauna să fie însoțit de un gest simbolic care să-l declare deliberat de către noi nu forțat.
Numărul numelui fiarei, desigur, are și alte semnificații, multe dintre ele vor deveni evidente și de înțeles abia în momentul în care va apărea Antihristul însuși, deoarece este direct legat de numele său și de titlurile – atributile/funcțiile mondiale pe care le va avea.
Cu toate acestea, are și o semnificație spirituală mai profundă și mai atemporală, care poate fi pe deplin înțeleasă de aproape toți oamenii, din toate timpurile, cu condiția, desigur, să fie interesați de întregul subiect al pecetluirii.
Aceasta, de fapt, dezvăluie și adevăratul motiv duhovnicesc pentru care se întâmplă toate acestea.
Pentru a-l putea înțelege însă, vom încerca să legăm acest număr specific cu un alt număr misterios pe care îl întâlnim în Sfânta Biblie, care ne va oferi și cheia abordării interpretative pe care vom încerca să o adoptăm.
Și acesta nu este altul decât numărul de pești pe care ucenicii lui Hristos

i-au prins în Lacul Tiberiadei după Învierea Sa, adică nu este altul decât numărul 153:
„Simon Petru s-a suit în mare și a tras mreaja la uscat, în care erau  o sută cincizeci și trei de pești mari; și cu toate acestea, mreaja nu s-a rupt”

Ioan 21:11.
Ce au însă în comun aceste două numere, adică 153 și 666?
Ambele par să fi fost alese în mod deliberat dintr-un motiv anume din setul așa-numitelor numere triunghiulare, adică din setul acelor numere care sunt egale cu suma unui anumit interval de numere întregi, care are ca prim termen numărul 1.
Mai exact, numărul 153 este al 17-lea număr triunghiular, adică 153 = 1+2+3+…+17, iar 666 este al 36-lea, adică 666 = 1+2+3+…+36.
Coincidență?
Probabil că nu!
Nu putem spune așa ceva, mai ales dacă vedem și stabilim imediat mai jos că aceste două numere simbolizează două tabere spirituale exact opuse.
(Nu vă mirați că legăm aritmetica simplă și interpretarea.
Nu uitați că același text îi îndeamnă pe credincioșii vremurilor din urmă să numeroteze (să primească semnul) într-un mod care va deveni apoi evident).
Să facem acest lucru, așadar, fără teama de a ne încurca în calcule matematice complexe și/sau numerologii ciudate, deoarece lucrurile sunt mult mai simple decât par și se mișcă în domeniul simbolismului simplu.
Înainte, însă, de a spune ceva, trebuie să clarificăm aici că numerele specifice, întrucât nu sunt folosite ca simboluri, trebuie tratate doar ca numere simple și nimic mai mult.
Și spunem acest lucru pentru a evita demonizarea numărului 666 și panica pe care o poate provoca, de fiecare dată când îl vedem în lucruri simple de zi cu zi și în diverse cazuri simple, cum ar fi, de exemplu, în numărul unei plăcuțe de înmatriculare sau al permisului de circulație al unei mașini, într-un calcul matematic și așa mai departe.
În Sfânta Biblie însă, ambele numere sunt folosite ca simboluri și, din acest motiv, trebuie să fim întotdeauna foarte atenți la semnificația lor specifică, așa cum ar trebui să facem atunci când vedem 666 folosit în mod conștient ca simbol de către toți cei care îl plasează în mod deliberat pe obiecte, poziții, coduri, identități etc.
Iar cele două numere corespund la două sume, în care observați că termenii care se adună nu sunt egali între ei, ci prezintă o gradație în valorile lor: (1, 2, 3, …, 17) și respectiv (1, 2, 3, …, 36).
Ce mulțime, însă, se înțelege prin fiecare dintre ele și ce înseamnă această escaladare?
Aici se poate înțelege foarte ușor că cei 153 de pești prinși de apostoli în Lacul Tiberiada simbolizează totalitatea oamenilor care alcătuiesc adevărata Biserică a lui Hristos, adică totalitatea credincioșilor pe care Dumnezeu Însuși îi socotește și îi consideră cu adevărat ai Săi și îi distinge de toți ceilalți, deoarece ei constituie adevărata Sa rămășiță:
„Și mi s-a dat o trestie ca o prăjină, zicând: «Ridică și măsoară Templul lui Dumnezeu și altarul și pe cei ce se închină în el!»”  Apocalipsa 11:1
„Tot așa și în vremea de acum este o rămășiță, după alegerea harului.

S a întâmplat”  Romani 11:2-5
Și aceasta, pentru că Însuși Iisus Hristos le-a spus odată ucenicilor Săi că vor deveni pescari de oameni:
„Și Iisus le-a zis: «Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni»”  Conform Marcu 1:17
Spațiul adevăratei Sale Biserici constituie irezistibilul Său har de necontestat, un tip al căruia este plasa ucenicilor Săi care nu s-a rupt, în ciuda numărului mare și a mărimii peștilor.
Fiecare membru al acestui grup particular poate aparține unei națiuni diferite și/sau unui nivel social, economic, teologic, spiritual, educațional etc. și/sau poate avea un număr diferit de fapte bune și virtuți și/sau poate fi primit de la Dumnezeu un tip sau număr diferit de talanți, adică daruri, fie că este vorba de unul, două, trei etc. sau poate fi chemat la creștinism sau la slujirea Lui în primul, al doilea, al unsprezecelea ceas etc.
Din acest motiv, tocmai, vedem și escaladarea specifică a valorilor numerelor întregi (1, 2, 3, …, 17), care, adunate, ne dau 153.
Deci, acest număr pare să simbolizeze întregul popor adevărat al lui Dumnezeu, fiecare strat social și economic, epocă, rang, rasă, limbă, națiune, tip de virtute, fapte bune, abilități și daruri etc., care este scris în cartea vieții, adică care constituie adevărata Lui Biserică și care participă la taina evlaviei:
„După acestea m-am uitat și iată o mare mulțime pe care n-o puteai număra… «nimeni nu este în stare, din fiecare»” „neam, seminție, popor și limbă, stând înaintea tronului și înaintea Mielului, îmbrăcați în haine albe și cu palmieri în mâini”  Apocalipsa 7:9
În ciuda tuturor diferențelor membrilor Ei, toți sunt considerați de El ca persoane de aceeași mărime și de aceeași mare valoare, lucru care ne este declarat prin faptul că peștii prinși de Apostoli în mrejele lor erau toți de aceeași mărime.
Pe de altă parte, oricine acceptă să se închine Antihristului și să primească semnul fiarei nu va fi inclus în cartea vieții:
„și toți locuitorii pământului se vor închina Lui, ale căror nume n-au fost scrise în cartea vieții Mielului junghiat de la întemeierea lumii”  Apocalipsa 13:8
Aceasta înseamnă că oricine primește semnul cu numele fiarei sau numărul numelui ei este considerat că se leapădă de Hristos Însuși și este considerat imediat că nu aparține întregului Trup al oamenilor care alcătuiesc adevărata Lui Biserică, ci unui altei grupari.
Ce este aceasta?
Urmând logica interpretării numărului 153, care este destul de evidentă, putem spune că 666 simbolizează întreaga gamă, fiecare rău, de oameni care vor accepta să fie de partea Antihristului, a diavolului și a sistemului lor, de la cel foarte mic la cel foarte mare, de la cel foarte sărac la cel foarte bogat, de la rob la cel liber:
„și face ca toți, mici și mari, bogați și săraci, liberi și robi, să le dea un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte…  Apocalipsa 13, 16
Gradarea diversă a răutății pe care o va avea această „adunare a celor răi” (Psalmul 21:17) este simbolizată prin escaladarea numerelor întregi specifice (1, 2, 3, …, 36), care, adunate, ne dau 666.
Prin urmare, numărul fiarei simbolizează toți oamenii, de orice limbă, etnie, naționalitate, religie, statut spiritual, economic și social, grad de răutate etc., care au o participare voluntară la taina fărădelegii.
De fapt, toate cele de mai sus nu se referă doar la vremurile din urmă, ci au o semnificație atemporală, deoarece în fiecare epocă avem tipuri ale Antihristului și oameni care acceptă să slujească tainei fărădelegii, fiecare punându-și propria piatră în structura sistemului său final:
„Copiilor, este ceasul de apoi și, după cum ați auzit că vine Antihristul, chiar acum s-au arătat mulți antihriști” ( 1 Ioan 2:18).
Diferența fundamentală, însă, este că, în timp ce în secolele care precedă vremurile sfârșitului, numărul fiarei este considerat în mod simbolic menționat mai sus în lumea spirituală vizibilă și invizibilă doar intelectual pentru a declara tot acest grup divers de oameni care aparțin diavolului și îi slujesc de bunăvoie, în cele din urmă vom avea și prezența tangibilă a acestui număr într-un mod tangibil asupra celor care aleg să accepte semnul și să ia parte în mod conștient la sistemul său.
Să nu ne surprindă prezența și semnificația atemporală a acestui număr specific, deoarece întreaga taină a fărădelegii lucrează pentru venirea Antihristului și pentru numele său:
„și să ne facem un nume”

Facerea 11:4
Căci el va aduce și punctul culminant al acestei taine a faradelegii specifice în istoria omenirii.
Se pare că acesta este și motivul pentru care acest nume specific și numărul său au fost alese profetic ca simboluri pentru a caracteriza taina fărădelegii în întregime.
Pe de altă parte, toți Sfinții lui Dumnezeu neagă veșnic semnul cu numărul fiarei, deoarece nu acceptă că aparțin întregului grup de oameni care acceptă și care slujesc acestei taine:
„Și am văzut niște tronuri și au șezut pe ele și li s-a dat judecata și sufletele celor ce au fost decapitați pentru mărturia lui Iisus și pentru cuvântul lui Dumnezeu și care nu s-au închinat fiarei sau icoanei ei și nu au primit semnul ei pe frunte și pe mâna; și au trăit și au împărățit cu Hristos o mie de ani.”

Apocalipsa 20, 4
Spunem aceasta pentru a preveni o posibilă interpretare milenară a pasajului de mai sus, care ar necesita o împărăție pământească de o mie de ani a lui Hristos exact după era Antihristului și nu o a Doua Venire, o renaștere a întregii lumi, o înviere a tuturor morților, o Judecată finală, o Împărăție veșnică a lui Dumnezeu pentru cei drepți și un iad veșnic pentru cei nedrepți, așa cum este potrivit.
Mai mult, același text sfânt ne vorbește despre o stare specială de viață – prima înviere pe care o experimentează sfinții care domnesc cu Hristos în timpul acestor o mie de ani
„aceasta este prima înviere”

Apocalipsa 20:5
Aceasta nu este identică cu învierea tuturor morților care va avea loc în timpul celei de-a Doua Veniri a Lui, deoarece cartea Sfintei Apocalipse subliniază că în această perioadă specifică, restul morților vor rămâne morți:
„și ceilalți morți n-au trăit până nu s-au împlinit cei o mie de ani”

Apocalipsa 20:5
Cei o mie de ani, așa cum spune Părintele… Athanasie Mytileneos, este pur și simplu un număr schematic folosit pentru a indica lunga perioadă de timp care va trece între Înălțarea lui Hristos și apariția Antihristului în lume, tocmai atunci când puterea diavolului, pe care Hristos a legat-o prin moartea și Învierea Sa, va fi pe deplin eliberată:

„Și când se vor sfârși cei o mie de ani ^[2] , Satana va fi eliberat din temnița lui”
Și noi înșine trecem acum prin această perioadă cu prezența vie – prima înviere și împreună-domnie cu Hristos (ei au trăit și au domnit) a Sfinților Bisericii triumfătoare (de exemplu, Sfântul Andrei, Sfântul Gherasim etc.), care au tăgăduit odată cu martiriul (și sufletele celor decapitați) sângelui și/sau al conștiinței, în vremea fiecăruia dintre ei, această însemnare mentală pe frunte sau pe mâna dreaptă.
(Lobul frontal al creierului uman este responsabil pentru funcțiile sale spirituale superioare.
Prin urmare, semnul de pe fruntea omului indică dominația diavolului asupra lui.
Mâna dreaptă, din nou, pare a fi legată simbolic de lucrările sau scrierile omului sau de o formă de autoritate sau putere.
Prin urmare, semnul de pe mâna dreaptă indică faptul că acestea au fost puse în mod voluntar în slujba diavolului.)
În cele din urmă, însă, sfinții Bisericii luptatoare de atunci vor respinge și semnul tangibil pe care Antihristul va încerca să-l pună pe fruntea sau mâna dreaptă a tuturor oamenilor ca o indicație clară a înrobirii lor duhovnicesti și materiale absolute.
Acum, ceea ce pot simboliza în mod specific numerele 17 și 36 nu ne este cunoscut, deși primul pare a fi asociat cu cel mai mare grad de sfințenie, fapte evlavioase, virtuți și daruri spirituale pe care le poate atinge un om simplu, iar al doilea, cu cel mai mare grad de putere lumească prost concepută, răutate, patimi și păcat.
Noi, fără a intra în alte interpretări numerologice dubioase și fără a deduce analogii arbitrare între cei mântuiți și cei condamnați (de exemplu, 17:36, 153:666 și altele asemenea), le vom considera pur și simplu numere schematice, așa cum sunt numerele 7, 10, 12, 1000 etc., pe care le întâlnim adesea în Sfânta Biblie.
Cu siguranță, însă, atât marcarea mentală, cât și cea fizică cu numele sau numărul fiarei declară nu numai că ai luat partasia fiarei, ci și că ți-ai cedat de bunăvoie drepturile față de ea și îi aparții.
Este demn de remarcat aici faptul că cuvântul „insemnare” este ceva ce conține în sine sensul de violență și dăunător, spre deosebire de cuvântul „pecetluire”, care este folosit pentru poporul lui Dumnezeu pentru a indica acoperire, ascundere și protecție.
Expresia „semnul fiarei” (Apocalipsa 16:2), adică „semnul/rana/rana pe care o face fiara cu ghearele ei”, se referă direct la imaginea unui animal sălbatic – o fiară care lovește pe cineva cu ghearele ei, pentru că vrea tocmai să ne arate într-un mod vizual că acest semn va fi o rană mortală a esenței spirituale a omului.
Și aceasta, pentru că duce în afara cărții vieții, la a doua moarte, adică la moartea spirituală și despărțirea veșnică de Dumnezeu.
Acesta este încă un motiv pentru care ar trebui, în pasajul spinos de mai sus, 20.4, din Cartea Apocalipsei, să acordăm semnului o semnificație atemporală și să-l considerăm de conceput, deoarece toți sfinții, din toate veacurile, nu au fost doar răniți mortal de diavol pentru a muri spiritual, ci trăiesc și domnesc cu Hristos.

Dumnezeu pecetluiește, adică aprobă și protejează, în timp ce diavolul marchează, insemnează adică atacă, jignește și rănește.
În general, pecetluirea unei persoane de către Dumnezeu indică faptul că persoana respectivă este considerată de El ca aparținând adevăratei Sale Biserici.

Dumnezeu Însuși Își pecetluiește în taina poporul în fiecare epocă, și mai ales înainte de pedepse, pentru a declara că cel pecetluit se află în purtarea de grija inepuizabila a Bisericii Sale și va primi protecția Sa:
„Și i-a zis: «Treci prin mijlocul Ierusalimului și pune un semn pe frunțile oamenilor asupriți și asupriți în mijlocul lui, pentru toate fărădelegile care se săvârșesc în mijlocul lui.»” Și a zis, în auzul meu: „Duceți-vă după el în cetate și ucideți! Nu vă cruțați ochii și nu aveți milă; ucideți cu desăvârșire pe bătrâni și tineri, fecioare, copii și femei. Dar acesta este semnul: să nu vă atingeți de toți.”

Și am văzut un alt înger suindu-se de la răsăritul soarelui, având pecetea Dumnezeului celui viu. Și a strigat cu glas tare către cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pământul și marea, zicând: „Nu vătămați pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pecetlui pe frunțile slujitorilor Dumnezeului nostru.”  Apocalipsa 7:2-3
În mod corespunzător, marcajul senzual cu numele sau numărul numelui fiarei va fi ultima ștampilă vizibilă pe care diavolul o va pune, imprimând greșit pecetluirea tainica a adevăratului popor al lui Dumnezeu, asupra tuturor acelor oameni care acceptă de bunăvoie sistemul Antihristului.
Și aceasta pentru ca diavolul să poată arăta ostentativ și cu mândrie lui Dumnezeu Însuși, dar și întregii lumi, nevăzute și spirituale în general, că cei care l-au primit și-au cedat de bunăvoie drepturile față de el și îi aparțin complet, intrând cu voința lor în propria sa seducție, care este simbolizată prin numele și numărul fiarei.
Pentru că, într-adevăr, el obișnuiește să pună un „steag” asupra oamenilor, pentru a arăta că a luat în stăpânire unele dintre cetățile sufletului lor, lucru pe care îl poți desluși doar atunci când începi să vezi lucrurile spiritual, dacă nu cumva îl auzi deja strigat batjocoritor de demonii care se află în interiorul cuiva posedat, așa cum s-a observat că se întâmplă de multe ori.
Realitatea…
Și acest „steag”, vrei să fie cercelul la modă, lanțul ciudat și modul excentric în care sunt purtate?
Ai vrea să fie tatuajul, care este interzis, atât în ​​epoca Vechiului Testament prin porunca lui Dumnezeu Însuși (Levitic 19:28), cât și în epoca Noului Testament, pe baza hotărârii celui de-al Șaptelea Sinod Ecumenic?
Ți-ar plăcea să fie țigara, pe care de multe ori am auzit-o, prin intermediul unor oameni demonizați, pe însuși diavolul numindu-și cu mândrie tămâia?
Ți-ar plăcea să fie nudul sau seminudul sau hainele provocatoare ale ultimei mode sau, în general, modul de viață modern?
Ți-ar plăcea să fie tot ce se termină cu fraze de genul: „Ei bine, bine, acum! Să nu o luăm razna! Exagerări! Ce e rău în asta?” „Nici măcar nu am comis o crimă!”
Indiferent dacă ceea ce pare mic și nesemnificativ în ochii noștri, poate avea în realitate o mare greutate în lumea spirituală și un impact teribil asupra vieții noastre ulterioare, până într-atâta punct încât ne face să rămânem în cele din urmă inconștienți de magnitudinea incredibilă a răului pe care îl va fi cauzat, atât nouă, cât și altora…
Pentru că, așa cum a subliniat fericitul Predicator Dimitrios Panagopoulos, Batșeba credea că ceea ce făcea era mic și nesemnificativ atunci când se îmbăia neglijent, iar David credea că ceea ce făcea era mic și nesemnificativ atunci când nu-și păzea ochii și privea din curiozitate.
Ambele aceste lucruri, însă, mici și nesemnificative, au dus la adulter, la uciderea soțului primei femei după ordinul perfid al lui David, prin care a fost trimis în luptă, într-un loc unde cu siguranță avea să fie ucis, la moartea copilului născut din acest adulter și la faptul că, după Solomon, regatul lui Israel nu numai că a fost împărțit în două, dar nu și-a mai găsit niciodată pacea.
Și de câte ori cuvintele și insinuările nepăsătoare și detaliile nesemnificative în îmbrăcăminte și mișcări, însoțite de gândul „Ei bine! Nu comit nicio crimă”, au dus la o dorință arzătoare, care, la rândul ei, i-a împins pe mulți în adulter, crimă, prostituție, sinucidere, nebunie, înșelăciune, avort, divorț, exploatare, intrigi, durere, tristețe, minciuni, invidie, gelozie, calomnie, teatralitate, certuri, dezastre etc.?
Ce spui?
Mintea ta se abate undeva?
Vrei să fie și un fel de manifestare a „registrului” tainic invizibil cu păcatele noastre, pe care demonii îl etalează batjocoritor pentru a râde de acele lucruri pe care ne fac să ne lăudăm că le-am dobândit ca „experiențe”?
Pentru că, într-adevăr, există ceva asemănător unei biografii spirituale care ne însoțește pe toți în mod invizibil:
„Orice lăcomie este scrisă împotriva ta ,  orice desfrânare  este scrisă împotriva ta, orice înjurătură și blasfemie și adulter și furt și crimă sunt scrise împotriva ta. Întotdeauna este scris așa … trâmbița îngerească este invitată la noi toți,  purtând faptele noastre”  Sfântul Chiril al Ierusalimului, Catehisme 15, 23-24
Cele de mai sus, observate și verificate cu teroare, mai ales când într-o „criză” a unei persoane demonizate auzi aceleași duhuri rele citindu-ți în detaliu ceva din acest „caiet” secret al „experiențelor” tale, pe care credeai că ai reușit să-l păstrezi secret ^[3] …
Și să știm că atunci urmează opinii și teorii teologice personale, și nu numai, despre atitudinea de viață pe care o dorește fiecare, pentru că în acel moment percepi lucrul corect și înveți teologie din lucruri!
(Dacă nici măcar nu implori ca pământul să se deschidă ca să te înghită sau dacă nu cauți să găsești ușa de evadare …
Asta, însă, chiar dacă e „experiență”! Nu-i așa?)
Vrei ca acest „steag” al lui să fie altceva ce poate fi considerat drept pregătire și/sau tip al gravurii finale?
Vedem, așadar, că identitatea digitală, moneda digitală și, pe termen lung, amprenta în sine, au mai puțin de-a face cu efortul de a ne monitoriza și controla, întrucât sistemul ar putea, într-adevăr, să realizeze acest lucru și îl realizează în multe și diverse alte moduri, ci cu faptul că diavolul vrea să arate și să se laude în lumea spirituală că i te-ai supus de bunăvoie și acum îi aparții complet, lucrând de bunăvoie pentru taina fărădelegii.
Însuși efortul de a monitoriza, controla și evalua cetățenii, împreună cu orice consecințe ale neacceptării sistemului, ne va împinge pur și simplu până la capăt, pentru că acesta este tocmai motivul spiritual pentru care se întâmplă totul.
Pentru că diavolul caută să ne cucerească judecata și voința și, în consecință, chiar sufletul nostru, pentru a ne face să participăm de bunăvoie la taina fărădelegii.
Așadar, identitatea digitală, care pregătește terenul și este un tip pentru marcare, poate că nu este marcarea în sine, dar este și un astfel de „steag” al diavolului, pe care vrea să-l purtăm asupra noastră în mod voluntar, pe de o parte, pentru a arăta că, chiar și acum, a dominat lumea într-o mare măsură și, pe de altă parte, pentru a declara că vor mai urma…
De fapt, în raport cu celelalte „steaguri”, este de o importanță și o gravitate incomparabil mai mare, deoarece identitatea nu privește doar un anumit domeniu – o patimă a sufletului uman și/sau un păcat specific, ci este în întregime a lui, deoarece este ceva ce accepți în mod conștient pentru a te defini ca persoană.
Acesta este și motivul spiritual pentru care ar trebui să ne opunem acesteia.
Nu este aceasta, așadar, o problemă spirituală excepțional de gravă?
Ce spuneți?
Poate fi într-adevăr judecată doar ca o problemă politică sau parareligioasă sau nesemnificativă și non-spirituală, care nu are legătură cu problemele mântuirii?
Este demn de remarcat aici că în Sfânta Scriptură numele nu este pur și simplu un cuvânt convențional, ci ceva care dezvăluie unele dintre calitățile fundamentale ale persoanei, locului sau prototipului, pe care le reprezintă un tip.
De exemplu, cuvântul „Iisus” este etimologic legat de mântuire, deoarece El este Mântuitorul lumii, cuvântul „Yahweh” este etimologic legat de viață și/sau existență, deoarece El este sursa vieții și/sau a existenței ființelor, dar și Ființa, adică Singurul Sine-Existent, cuvântul „Betel” (= Casa lui Dumnezeu și, prin extensie, Templul lui Dumnezeu): (בֵּית אֵל), care a fost numele – tip pe care Iacov l-a dat locului unde a văzut visul cu scara (=scara) care ajungea la Cer, este profetic legat de persoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care a devenit Casa/Templul viu al lui Dumnezeu etc.
Astfel, toate titlurile – atributele/funcțiile pe care le va dobândi Antihristul pot fi considerate, de asemenea, în întregime, într-un fel, ca numele său.
În acest sens, putem spune că cuprinde în sine întreaga gamă gradată de răutate, înșelăciune, blasfemie, lăcomie, magie, minciuni și înșelăciune, energie demonică, fărădelegi, păcat, putere malefică etc.
Aceasta dă și numărului fiarei, dincolo de semnificația tuturor oamenilor care vor aparține tainei fărădelegii, pe care am văzut-o mai sus, un sens care este legat de toate acestea, plinătatea treptată a răutății, nedreptății, putregaiului spiritual, fărădelegii și păcatului, la care va participa, cu propria contribuție mică sau mare, oricine vrea să aparțină în mod conștient sistemului Antihristului și acceptă să poarte semnul său.
Poate că acest lucru este sugerat și de sintagma:
„Cine voieste să arunce numărul fiarei”.
Se pare că aici Sfânta Apocalipsa, prin cuvântul „aruncă”, ne închide profetic ochii față de sistemul viitor al Antihristului, care este caracterizat tocmai prin numele său sau prin numărul numelui său, pentru a declara atât totalitatea oamenilor care îl vor fi acceptat cu voința lor, cât și această întreagă gradație a răului, care va ajunge apoi la punctul culminant în istoria omenirii și se va exprima în plenitudinea sa cu acel sistem insidios al său.
Și spunem asta pentru că însăși alegerea cuvântului „a determina”, care este sinonim cu cuvântul „digital”, nu poate fi o coincidență și nici, totuși, nu poate fi considerată complet lipsită de legătură cu cuvântul „semnul fiarei”, care înseamnă rană/afecțiune.
Pentru că scopul Antihristului va fi să domine lumea, „digitalizând”, adică mutilând și fragmentând în esență, atât omul însuși ca entitate spirituală, cât și propria sa viață, în multe domenii diferite și în multe moduri diferite, ceea ce include și digitalizarea completă a mass-media și a serviciilor.
Pentru că el, împreună cu alții, va folosi tehnologia digitală a epocii sale, nu pentru a da libertate omului, ci dimpotrivă pentru a-l priva de ea în punctele sale cele mai elementare, paralizându-i autodeterminarea într-un mod inimaginabil de josnic și malefic.
Într-adevăr, pentru că dacă ne gândim bine, digitalizarea unui semnal analogic (continuu în timp) include procesele preliminare de eșantionare, prin care rămâne doar o parte discretă în timp din semnalul analogic original, și cuantizare, prin care valorile – amplitudinile acestei părți rămase sunt rotunjite la niveluri – amplitudini – predeterminate specifice, astfel încât rezultatul (după ce a fost codificat mai întâi) să poată fi stocat, controlat și gestionat

Exact în același mod, „digitalizarea” caracteristicilor spirituale, a opiniilor și chiar a personalității persoanei de către sistem (prin, de exemplu, propagandă), include metodele procustiene de „eșantionare” și „cuantizare” socială, economică, politică, etică, conceptuală, ideologică, filosofică, teologică, religioasă, spirituală etc.
Aceasta înseamnă nu numai că acceptă de la persoană conceptele, ideologiile etc. și viața umană însăși orice li se potrivește la un moment dat și resping tot restul, ci și că ceea ce dețin, adaptează propriilor niveluri de corectitudine socială, economică, politică, etică, conceptuală, ideologică, filosofică, teologică, religioasă, spirituală etc., astfel încât să poată menține constant controlată și gestionabilă în cadrul unui sistem de aservire, care va funcționa, într-un fel, ca un spațiu de depozitare – o închisoare.
A crea un semnal digital, un dispozitiv digital, un sistem de operare digital, nu este în sine un lucru rău.
De asemenea, este adesea extrem de util.
Este atât rău, cât și pervers să folosești toate acestea pentru a limita libertatea celorlalți și pentru a „digitaliza” imaginea lui Dumnezeu în om.
Și spunem a doua variantă, deoarece, așa cum imaginea digitală este mult inferioară în comparație cu cea analogică (de exemplu, în spațiul de culoare RGB ai doar 256x256x256 combinații de culori, spre deosebire de lumea analogică unde ai nenumărate), tot așa și rezultatul care rezultă din „digitalizarea” imaginii lui Dumnezeu pe care fiecare dintre noi o poartă, este mult inferioară în comparație cu imaginea lui Dumnezeu însuși, deoarece, odată cu această „digitalizare”, aceasta din urmă este degradată, sărăcită, trunchiată și profanată în cea mai mare măsură.
Să nu ne lăsăm înșelați, așadar, de toți cei care vor să ne prezinte această fragmentare ca vindecare și ca progres.
În realitate, ei vor să ne „digitalizeze”, adică să ne mutileze spiritual, fragmentând acest dar specific al lui Dumnezeu

Și vor să realizeze acest lucru prin digitalizarea identității, a banilor, a serviciilor etc. pe care o promovează…
În principal, însă, prin exculparea, promovarea și acceptarea păcatului, ceea ce constituie „digitalizarea” fundamentală a ființei interioare a omului ^[4] .
Pentru că, într-adevăr, păcatul perturbă unitatea tuturor forțelor sufletului uman și le face să se întoarcă unele împotriva altora.
Dimpotrivă, Harul lui Dumnezeu îi reunește, îi împăcă și îi face să coopereze pașnic unii cu alții:
„Cel ce vindecă pe cei cu inima zdrobită și le leagă (= cel ce unește) rănile lor”  Psalmul 146:3
Păcatul, însă, duce și la înrobirea absolută a persoanei, pentru că, într-adevăr, prin el și prin patimi, întreaga persoană este înrobită:
„Iisus le-a răspuns: «Adevărat, adevărat vă spun că oricine păcătuiește este rob al păcatului»”  Ioan 8:34
În ciuda a ceea ce mulți cred că este liber, pentru că pot urma liber păcatul, în realitate, sunt complet învinși și înrobiți de el și se târăsc morți spiritual în spatele carului său.
Căci, de fapt, diavolul îi leagă în spatele lui și îi face să se târască oriunde vrea pentru a dezonora și rușina creaturile care poartă chipul lui Dumnezeu, așa cum, tocmai Ahile l-a legat pe Hector mort de carul său și l-a târât încoace și încolo pentru a-l umili.
Ei pot crede că sunt protagoniști, învingători și liberi, când, în realitate, sunt simple marionete ale diavolului, învinși și înrobiți de corupție:
„Proclamându-și libertatea, ei înșiși sunt robi ai stricăciunii; căci pe cine-l biruieste, sunt și robi ai aceluia”

Cu cât mai probabil se vor întâmpla toate acestea în epoca sfârșitului, când păcatul își va fi atins apogeul și oamenii vor dori să-și schimbe cu bucurie libertatea reală pentru libertatea contrafăcută a patimilor pe care acesta le va fabrica și le va oferi pur și simplu sistemul.
Desigur, cu o singură condiție!
Numai dacă acceptă să-și pună semnul fiarei…
Pentru că toate acestea vor fi declarate deschis prin primirea semnului senzorial ce va conține numele fiarei sau numărul numelui ei, ceea ce va rezuma, în toate sectoarele, „digitalizarea” oamenilor care o vor fi acceptat: „pecetea – numărul”.
Pentru că tot ceea ce fac răul diavolul și sistemul în existența noastră, vor să fie însoțit de o mișcare simbolică și/sau de un „semn”, care va declara vizual acest lucru rău…
Astfel, „semnul fiarei” se referă și la această „digitalizare” absolută – ruperea chipului lui Dumnezeu pe care o poartă omul și, în consecință, la dezintegrarea unității tuturor puterilor sufletului său.
Pentru că, într-adevăr, semnul senzual va constitui rana muritoare finală a fiarei – antihrist față de ipostasul spiritual al omului, după care acesta din urmă va fi lăsat, rănit și fragmentat, pentru a fi condus de propria sa voință (!) în sclavie absolută și moartea a doua, adică să moară spiritual și să fie separat veșnic de Dumnezeu, rămânând doar cu impresia că este liber și viu spiritual…
Ce putem zice?
La urma urmei, chipul lui Dumnezeu și adevărata libertate a persoanei umane nu sunt probleme atât de importante pentru ca corectitudinea teologică să le trateze?
Poate fi, într-adevăr, judecată doar ca o problemă politică sau extremă sau parareligioasă sau nesemnificativă și non-spirituală, care nu are legătură cu problemele mântuirii și nu afectează doctrinele?
Suntem, de fapt, atât de siguri că cunoaștem bine întreaga doctrină a credinței creștine ortodoxe (care nu este una și două) încât să spunem că nu sunt afectate?
Cu siguranță, modul în care definim ca adevăruri dogmatice termenii „libertate” și „esență intrinsecă” a persoanei umane nu este afectat?
Poate că ar trebui să luăm foarte în serios în considerare faptul că una este să spui „Sunt liber de patimi și păcat”, ceea ce înseamnă că sunt cu adevărat liber cu demnitate și onoare, și alta este să spui „Sunt liber să urmez, fără remușcări și intuiții și limitări spirituale, patimile și păcatul”, ceea ce este eroare absolută, sclavie și degradare?
De ce ar trebui să se preocupe teologia, la urma urmei?
Poate doar de probleme care privesc lumea ingerilor invizibilă, cum ar fi, de exemplu, ce culoare au aripile îngerilor?
Ar trebui ca conținutul său să fie determinat de fiecare dată exclusiv pe baza tot felul de beneficii și/sau șantaje, cu care unii încearcă să ne obțină tăcerea și/sau consimțământul?
Nu ar trebui să se ocupe oare de libertatea reală a persoanei umane, care este libertatea de patimi și păcat, pentru care Cineva Și-a vărsat odată sângele pe Cruce, tocmai pentru că El Însuși o consideră excepțional de importantă și valoroasă?
Este oare posibil, din nou, ca impunerea identității digitale de către unii, dar și tăcerea și/sau consimțământul și/sau indiferența noastră în acest caz specific, să fie de fapt considerată de Dumnezeu ca o participare activă la taina fărădelegii, ceea ce înseamnă că prin aceste acțiuni purtăm deja amprenta mentală?
Oare unii, ca de obicei, încearcă să ne convingă cu viclenie, dacă nu ne-au convins deja, că un anumit scop al creștinismului va fi servit dacă suntem de acord să facem ceea ce vor ei să facem, astfel încât, în realitate, propriile lor interese și planuri nelegitime să poată fi servite?
Sau a devenit expresia „act politic” prea periculos de îngustă ca sens în lumea modernă, până la punctul în care amenință chiar și libertatea cetățeanului și distorsionează conceptul de democrație?
Poate că, în cele din urmă, această problemă nu numai că nu se limitează la sensul îngust pe care unii îl dau cuvântului „politician”, făcând în esență o „digitalizare conceptuală” procustiană cu acesta, ci privește direct și probleme spirituale?
Poate că problemele politice, care nu ar trebui confundate cu problemele de partid sau politice în general, sunt mult mai interconectate cu cele spirituale decât proclamă unii?
Pentru că chiar și o simplă mișcare a mea ca cetățean, cum ar fi, de exemplu, salutul sau servirea concetățeanului meu în cel mai mic fel, este la fel de mult o alegere și o acțiune politică, pe cât este o alegere și o acțiune spirituală.
Este oare posibil să nu existe întotdeauna o distincție clară între chestiunile spirituale și cele politice?

Încheind întregul nostru subiect, trebuie să subliniem că, atunci când în cele din urmă se va încerca impune întregul sistem al Antihristului asupra lumii, adevăratul popor al lui Dumnezeu va fi lovit de război și persecuție în cea mai mare măsură:
„Și i s-a dat să facă război cu sfinții și să-i biruiască”  Apocalipsa 13:7
„Și șarpele a aruncat din gura lui apă ca un râu după femeie, ca s-o ia potopul.” Și pământul a ajutat femeii; pământul și-a deschis gura și a înghițit râul pe care îl aruncase balaurul din gura lui. „Și balaurul s-a mâniat pe femeie și s-a dus să facă război cu restul seminței ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și au mărturia lui Iisus.”  Apocalipsa 12:15-17
Și aceasta se va întâmpla tocmai pentru că el nu va dori să devină părtaș la taina fărădelegii, care își va găsi expresia perfectă în sistemul specific și va fi rezumat în numele și numărul numelui fiarei care va fi conținut în semn.
Atunci, tocmai, va veni cel mai mare necaz pentru cei credincioși din istoria omenirii:
„Căci atunci va fi un necaz mare, cum n-a mai fost de la începutul lumii până acum, și nici nu va mai fi. Și dacă nu s-ar scurta zilele acelea, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleși, zilele acelea vor fi scurtate.”  Conform lui Matei 24:21-22
„Și va fi un timp de strâmtorare, cum n-a mai fost de când este un neam pe pământ până în vremea aceea.”  Daniel 12:
În ciuda tuturor acestora, ei vor primi protecția lui Dumnezeu, care se va îngriji de ei într-un mod miraculos special, pe parcursul celor trei ani și jumătate cât va dura acest necaz:
„Și femeia a fugit în pustie, unde are un loc pregătit de Dumnezeu, ca s-o hrănească acolo o mie două sute șaizeci de zile”  Apocalipsa 12:6
„ca să le izbăvească sufletele de la moarte și să-i hrănească în foamete”  Psalmul 32:19
Totuși, de dragul istoriei, toți cei care vor primi semnul vor avea la un moment dat o surpriză foarte mare, pe care nici nu o poți descrie. plăcută:
„Și cel dintâi s-a dus și și-a vărsat potirul pe pământ;  și o rană rea și cumplită a căzut peste oamenii care aveau semnul fiarei  și peste cei care se închinau icoanei ei”  Apocalipsa 16:2
Cine știe cum!
Poate, printr-o simplă furtună solară, capabilă să scurtcircuiteze dispozitivul care le va fi fost plasat în corpurile lor, provocând daune ireparabile întregii lor infrastructuri digitale, de la sateliți până la ultimul său cip, și umilind întregul sistem infam de atunci pe care unii încearcă să-l realizeze de secole încoace:
„Și al cincilea a vărsat potirul lui peste tronul fiarei; și împărăția lui s-a întunecat (=întunecat și, prin extensie, umilit, umilit), și și-au ros limbile de durere.”  Apocalipsa 16:10
Dacă așa ceva se va întâmpla cu adevărat, va fi ca un mare cataclism solar (și nu numai) care îi va lovi pe toți cei care vor avea semnul senzual asupra lor și nu vor fi considerați de adevăratul Dumnezeu ca fiind în interiorul marii Chivote Spirituale numită adevărata Biserică a lui Hristos, în care, de secole încoace, El ne cheamă să intrăm pentru a fi mântuiți…
Atunci acel sistem mult dorit al lor va începe să se prăbușească ca un turn de hârtie în fața ochilor lor, ducându-i la o confuzie și o disperare absolute…
De ce oamenii ar trebui să-și amintească întotdeauna că sunt pur și simplu… oameni și să fie atenți să nu-și ridice niciodată statura înaintea lui Dumnezeu în blasfemie, așa cum au făcut cei care au ridicat-o odată și au încercat să ajungă la El pentru a-și crea un nume glorios, construind Turnul Babel:
„Și au zis: Veniți, să ne zidim o cetate și un turn al cărui vârf să ajungă până la cer și să ne facem un nume , ca să nu ne împrăștiem pe fața întregului pământ.”  Geneza 11:4
Căci, atât potopul din zilele lui Noe, cât și pedeapsa tuturor celor care au construit neobosit Turnul Babel, sunt tipuri pentru pedepsele lumii apostate din vremurile de sfârșit de la Dumnezeu Însuși…
https://tasthyras.wordpress.com/2025/06/03/%cf%87%cf%81%e1%bf%86%cf%83%cf%84%ce%bf%cf%82-%ce%ba%ce%b5%ce%bb%ce%b1%cf%8a%ce%b4%cf%8e%ce%bd%ce%b7%cf%82-%e1%bc%a1-%cf%80%cf%81%ce%bf%cf%83%cf%80%ce%ac%ce%b8%ce%b5%ce%b9%ce%b1-%e1%bd%81%ce%bb-2/#more-116734

 

Comentariu saccsiv:

Textul de mai sus poate fi rezumat in urmatoarele doua paragrafe:

Vedem, așadar, că identitatea digitală, moneda digitală și, pe termen lung, amprenta în sine, au mai puțin de-a face cu efortul de a ne monitoriza și controla, întrucât sistemul ar putea, într-adevăr, să realizeze acest lucru și îl realizează în multe și diverse alte moduri, ci cu faptul că diavolul vrea să arate și să se laude în lumea spirituală că i te-ai supus de bunăvoie și acum îi aparții complet, lucrând de bunăvoie pentru taina fărădelegii.
[…]

Poate fi, într-adevăr, judecată doar ca o problemă politică sau extremă sau parareligioasă sau nesemnificativă și non-spirituală, care nu are legătură cu problemele mântuirii și nu afectează doctrinele?

Si din pacate, majoritatea celor ce se opun buletinului biometric si disparitiei banilor cash, taman pe strada asta au apucat-o atunci cand combat, in loc sa sublinieze ca totul are legatura cu Antihristul si vremurile apocaliptice…

Referitor la cei 1 000 de ani, cititi va rog si:

Milenarismul sau hiliasmul, o ratacire cu caracter eshatologic a unor culte neoprotestante

HILIASM – EREZIA despre Imparatia de 1 000 de ani a lui Iisus Hristos pe Pamant, dintre a doua Sa venire si sfarsitul lumii