Organoizi – trupuri umane crescute în laborator, concepute fără creier, pentru a servi drept bănci de organe

Israel 365 News: Scientists Set Out to Make Lab-Grown “Bodyoids” for Spare Parts

Oamenii de știință și-au propus să producă ‘organoizi’ crescuți în laborator pentru ‘piese de schimb’

De Adam Eliyahu Berkowitz, 07 Mai 2025, Israel365News

Un articol recent din MIT Technology Review a evidențiat cercetările efectuate de trei oameni de știință de la Universitatea Stanford care analizează crearea de „organoizi” – trupuri umane crescute în laborator, dezvoltate din celule stem pluripotente, concepute fără creier, pentru a preveni conștiința și durerea. Acești organoizi ar putea servi drept bănci de organe, putând rezolva problema lipsei critice de țesuturi și organe umane transplantabile. Cercetătorii susțin că, fără componente neuronale, aceste creații nu au capacitatea de a gândi, de a simți sau de a suferi, oferind un potențial avantaj etic față de modelele actuale de cercetare bazate pe animale.

Organoizii reprezintă un progres promițător, dar încă teoretic. Acestea sunt corpuri umane dezvoltate în întregime în afara uterului, folosind celule stem și tehnologii de gestație artificială, dar fără componente neuronale. Această abordare ar putea oferi o rezervă nelimitată și personalizată de organe și țesuturi pentru transplant, cu potențialul de a elimina necesitatea testării pe animale, de a reduce listele de așteptare pentru transplanturi de organe și de a permite un depistaj precis al medicamentelor cu riscuri minime de respingere.

Progresele în biotehnologie, precum uterul artificial și cercetarea celulelor stem, au adus acest concept mai aproape de realitate. De exemplu, oamenii de știință au recreat recent primele etape ale dezvoltării embrionului uman folosind celule stem. Aceste progrese sugerează posibilitatea de a produce corpuri umane vii fără structurile neuronale care permit conștiința.

Cu toate acestea, cercetătorii recunosc existența unor provocări semnificative. Reglementările actuale din SUA, cum ar fi „regula celor 14 zile”, restricționează cercetarea embrionilor umani dincolo de 14 zile, împiedicând dezvoltarea corpurilor adulte. A 15-a zi marchează începutul gastrulării, când se formează filonul primitiv și se diferențiază straturile germinale – o etapă crucială în dezvoltarea embrionară naturală.

Micrografie electronică de transmisie a unei celule stem mezenchimale care prezintă caracteristici ultrastructurale tipice. (Wikipedia)

Pe măsură ce această cercetare avansează, provocările etice și sociale vor fi probabil la fel de semnificative ca și cele tehnice. Chiar dacă crearea organoizilor devine fezabilă din punct de vedere științific, va fi necesară o analiză atentă pentru a determina dacă ar trebui continuată, atât pentru formele non-umane, cât și pentru cele umane.

Rabinul Moshe Avraham Halperin de la Machon Mada’i Technology Al Pi Halacha (Institutul pentru Știință și Tehnologie Conform Legii Evreiești) a speculat că oamenii de știință nu ar putea reuși să „creeze un om cu conștiință”.

„Oamenii de știință pot rearanja, dar nu pot crea ceva din nimic, așa cum a făcut Dumnezeu în Geneză”, a spus rabinul Halperin.

„Oamenii de știință nu fac decât să combine și să manipuleze materialul existent. Știm că Biblia interzice Crearea efectivă. Iar Biblia afirmă că oamenii nu pot crea o viață nouă în niciun caz, deoarece numai Dumnezeu are această capacitate. Chiar și cei mai mari atei au fost incapabili să infirme acest lucru.”

„Dacă oamenii de știință vor dezvolta vreodată capacitatea de a crea viață, legea Torei interzice în mod explicit acest lucru”, a spus el.

„Dar asta ar necesita crearea unei ființe care să poată gândi și vorbi. Viața nu este suficientă pentru a clasifica o ființă drept Om. Rabinul a explicat că o astfel de creatură, vie, dar fără gândire independentă sau capacitatea de a comunica, ar fi clasificată drept golem; o ființă animată, antropomorfă în folclorul evreiesc, care este creată în întregime din materie inanimată, de obicei lut sau noroi.”

Rabinul Halperin a observat că oamenii de știință lucrează pe baza presupunerii de bază că sufletul, sau conștiința, se află exclusiv în creier.

„Ei pot să crească trupuri într-un laborator și să pretindă că se abțin de la cultivarea unui creier din motive etice, dar este clar că pur și simplu nu pot crea ceva într-un laborator care să aibă conștiință, conștientizare sau care ar fi capabil să exprime gânduri independente.”

„În Cabala, înțelegem că cel mai de bază nivel de conștiință și suflet, ceea ce numim nefesh, se găsește chiar și la animale, chiar și la un țânțar”, a explicat rabinul Halperin. „Oamenii de știință pot crește organe, dar nu pot face în laborator nimic care să aibă un nivel de suflet sau de conștiință. Ei pot să crească sau să cloneze, doar că nu pot face acest lucru decât folosind celule de bază.”

„La om, nefesh reprezintă instinctele și impulsurile noastre de bază. Acesta se regăsește în fizicalitatea noastră, în biologia noastră. Ceea ce numim neshama, „sufletul”, este transcendent, nu se limitează la creier sau la fizicalitatea noastră. Acesta este impulsul nostru și capacitatea noastră de a acționa în această lume la un nivel superior. Aceasta ne dă capacitatea de a vorbi într-un mod coerent, de a exprima gânduri. Aceasta este conectată întotdeauna la Dumnezeu.”

În ciuda acestor obstacole, potențialele beneficii sunt semnificative. Organoizii ar putea permite testarea personalizată a medicamentelor, eliminarea riscurilor de respingere a organelor și reducerea dependenței de testarea pe animale, acoperind lacunele critice din cercetarea medicală. Cu toate acestea, această tehnologie ridică și probleme etice. Aceste creații ar putea pune în discuție concepția noastră despre personalitate? Ar putea ele să diminueze respectul pentru persoanele cu handicap sau să estompeze granița dintre viața umană și cea non-umană?

Este recomandabil ca autorii să analizeze cu atenție aceste întrebări, sugerând că primele eforturi ar trebui să se concentreze asupra organoizilor non-umani pentru a rafina tehnicile și a aborda implicațiile etice înainte de începerea testelor pe oameni. Ei subliniază importanța dialogului public pentru a naviga în peisajul etic pe măsură ce această tehnologie se dezvoltă.

Deși organoizii rămân o perspectivă îndepărtată, cercetătorii susțin că potențialul de a salva vieți și de a reduce suferința face ca această idee să merite a fi aprofundată, în ciuda problemelor etice majore pe care le ridică.

 

Comentariu saccsiv:

Mai sus este parerea unui rabin.

Noi ortodocsii ce parere avem?

Interesante sunt si „reglementările actuale din SUA, cum ar fi „regula celor 14 zile”, ce restricționează cercetarea embrionilor umani dincolo de 14 zile”, ceea ce este bine, insa atunci cum de se permite avortul?