Privatizarea Administrației Fluviale a Dunării de Jos? România ar putea pierde controlul Gurilor Dunării și navigației fluviale?

Sursa: https://www.puterea.ro/romania-ar-putea-pierde-controlul-gurilor-dunarii-si-navigatiei-fluviale-protest-la-galati-fata-de-privatizarea-administratiei-dunarii/

Marinarii de pe navele românești acostate în Portul Galați au declanșat miercuri un protest spontan după ce au aflat că la Ministerul Transporturilor se desfășoară o ședință la care s-ar discuta printre altele privatizarea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, regia autonomă prin care statul român administrează condițiile de navigație pe Canalul Sulina și pe Dunăre.

Sirenele navelor aflate în Portul Galați au sunat, miercuri, la fiecare sfert de oră, pe durata unei ședințe care se desfășura la Ministerului Transporturilor și pe a cărei agendă era discutarea situației mai multor regii autonome din subordinea ministerului, printre care ROMATSA și AFDJ Galați, dar și intenția de privatizare a AFDJ, regia prin care statul român administrează navigația pe Canalul Sulina și pe Dunăre.

Faptul că la Ministerul Transporturilor se încearcă despre privatizarea AFDJ Galați a fost anunțat de Ştefan Frunză, vicepreședinte al Federației Sindicale Trans-Conex, a lucrătorilor portuari și președinte al Sindicatului „Farul” de la AFDJ:

„Este o perioadă extrem de importantă, vitală, cel puțin pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos, dar și pentru statul român. Sunt interese ale unor oameni din afara țării, sprijiniți chiar de cei care fac parte din Guvern și din politicul României”. 

Se privatizează controlul României asupra Gurilor Dunării?

Privatizarea AFDJ pare o glumă proastă, deoarece prin această privatizare România ar pierde controlul la Gurile Dunării, administrarea navigației la Bara Sulina, pe Canalul Sulina și pe Brațul Sf Gheorghe și Brațul Chilia, pe Dunărea Maritimă și pe Dunărea Fluvială, până la Baziaș.

AFDJ a fost înființată în baza „Convenţiei cu privire la regimul navigaţiei pe Dunăre”, semnată în august 1948, la Belgrad și este regia prin care statul român asigură condițiile de navigație pe Dunăre și pilotajul pe Canalul Sulina, manevrele de intrare pe Canal și manevrele portuare în toate porturile de pe sectorul Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila. Tot AFDJ asigură adâncimile de navigație și semnalizarea navigației pe Dunăre, inclusiv harta electronică a Dunării, un instrument esențial în navigația modernă. Costurile sunt asigurate prin încasarea taxelor de navigație.

Spre exemplu, Canalul Sulina, administrat de AFDJ Galați, este una din principalele căi de navigație internațională din regiune, prin Convenția Internațională fiind stabilite aceleași taxe și tarife ca în cazul Canalului Suez. Navele plătesc taxe de tranzitare a Canalului, în funcție de cantitatea de marfă aflată bord. Sunt stabilite și taxe de pilotaj pentru navigația pe Dunărea Maritimă, de la Sulina la Brăila.

Aceste activități și implicit controlul asupra zonei Gurilor Dunării și a navigației pe Dunăre au și o importanță esențială pentru siguranța națională, de aceea pare o glumă proastă chiar și discutarea eventualității privatizării AFDJ, mai ales în aceste zile, când în dezbaterile despre tratativele de încheiere a războiului din Ucraina se discută și despre intențiile Rusiei de a obține o poziție de control în zona Odesa și la Gurile Dunării.

Se profilează o posibilă decizie la Guvernul României: „AFDJ-ul a fost în pierdere 25% anul trecut și trebuie privatizat”!

Potrivit liderului sindical, care a făcut mai multe demersuri la Guvern pentru a clarifica situația, decidenții nu țin cont de statutul special al regiei autonome a statului român, care nu poate fi nici în profit, nici pe pierderi, pentru că desfășoară o activitate de importanță strategică, în condiții stabilite prin „Convenția Internațională referitoare la navigația pe Dunăre”, monitorizate de Comisia Dunării, de la Budapesta, din care fac parte statele riverane.

În 2023, AFDJ Galați a realizat un profit de 2,6 milioane de lei, dar se pare că în 2024 a intrat pe pierderi, după ce, potrivit liderului sindical Ștefan Frunză, s-au făcut presiuni, prin Consiliul Concurenței, ca Ministerul Transporturilor să dispună scăderea cu 50% a tarifelor de navigație practicate de AFDJ.

„Ca dovadă că a fost gândit ca la șah, s-au făcut presiuni la sfârșitul anului 2023 ca Ministerul Transporturilor să aprobe reducerea tarifelor de navigație cu 50%. Urmare a acestui fapt, AFDJ-ul nu a mai realizat veniturile prognozate și stabilite prin bugetul de venituri și cheltuieli și regia a fost obligată să apeleze la subvenții de la bugetul de stat. 

În discuția pe care am avut-o pe data de 10 februarie la Cancelaria Primului Ministru, cu șeful cancelariei și în prezența celor trei miniștri secretari de stat de resort, de la Transporturi, Finanțe și Ministerul Muncii, ministrul secretar de stat Mihai Diaconu, de la Finanțe, mi-a precizat <<dom-le, sunt probleme. AFDJ-ul a fost în pierdere 25% anul trecut și trebuie privatizat>>.

 I-am răspuns: <<domnule ministru secretar de stat, sunteți dezinformat și într-o gravă eroare de interpretare a situației AFDJ-ului. Nu cunoașteți ce înseamnă. AFDJ-ul nu poate să aibă nici profit, nici pierdere. Rezultatul a fost influențat de cineva din Consiliul Concurenței, să reducă tarifele cu 50%>>. De ce? Ca să aducă o subvenție mascată patronilor care au interese în ce înseamnă silozuri, dane și pe șenalul navigabil și ca să scoată în relief dumneavoastră, Guvernului, faptul că AFDJ nu este rentabil și că trebuie privatizat”,

a declarat la o rtvgalati.ro Ștefan Frunză, președintele Sindicatului „Farul” de la AFDJ.

În 2023, înainte de reducerea tarifelor de navigație cu 50%, AFDJ a obținut un profit de 2,6 milioane de lei

Faptul că Ștefan Frunză are dreptate când acuză că prin manevra de pe filiera Consiliul Concurenței – Ministerul Transporturilor, cu scăderea tarifelor cu 50%, AFDJ a fost trecută de la statutul de regie profitabilă în 2023 la acela de „regie falimentară” în 2024, este demonstrat chiar de documentele Ministerului Transporturilor.

Mai precis, prin „Raportul de Evaluare a Performanțelor Regiilor Autonome 2023”, realizat la Ministerul Transporturilor, în care se precizează că în 2023 AFDJ Galați a realizat un profit brut  26.224.000 lei

„Din analiza veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul 2023 rezultă:

– venituri totale – 189.210,63 mii lei;

– cheltuieli totale – 162.985,72 mii lei. 

Din analiza veniturilor și cheltuielilor realizate în anul 2023 rezultă faptul că AFDJ la sfârșitul anului a înregistrat profit brut în valoare de 26.224,91 mii lei. După deducerea impozitului pe profit în sumă de 4.442,25 mii lei, rezultă că la finele anului 2023, Regia înregistrează un Profit net în sumă de 21.782,66 mii lei. 

La finele anului 2023, AFDJ nu înregistrează plăți restante către bugetul general consolidat sau către agenții economici cu capital de stat sau privat”,

se spune în documentul Ministrului Transporturilor.

În aceste condiții, se pune întrebarea ce calcule au stat la baza reducerii tarifelor cu 50%? De ce nu s-au redus cu 10% sau cu 25%?  O reducere a unui tarif cu 50% trebuie să aibă o justificare economică!

Demersurile la premierul Ciolacu și președintele Iohannis, la „Transporturi” și MAE, au rămas fără răspuns

Vicepreședintele Federației Sindicale Trans-Conex a lucrătorilor portuari, care e și președinte al Sindicatului „Farul”, de la AFDJ Galați, a adresat mai multe memorii primului ministru Marcel Ciolacu, fostului președinte Klaus Iohannis, ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, Corpului de Control al Primului Ministru, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Finanțelor și fostului ministru de Externe Luminița Odobescu, cu privire la „importanța strategică a AFDJ Galați, care nu poate face obiectul unei privatizări”.

„Ministerul de Externe ne-a comunicat că nu intră în atribuții să se ocupe ei de AFDJ Galați, deși eu am menționat clar în adresă că ambasadorul României la Budapesta este membru de drept al Comisiei Dunării (organismul internațional cu sediul la Budapesta – n red), iar un reprezentant al Ministerului Transporturilor este membru supleant al Comisiei Dunării. Cine știe, probabil că fosta ministră a dat unei funcționare să-mi dea un răspuns, așa, ca să mă trimită la plimbare. 

Ministerul Transporturilor nu ne-a răspuns, deși am probe că după adresa făcută de mine la Administrația Prezidențială, fostului președinte Klaus Iohannis, Admininstrația Prezidențială a răspuns că nu intră în competența lor dar vor dirija adresa noastră către Ministerul Transporturilor și că ministerul are obligația de a ne da un răspuns și nouă, dar și Administrației Prezidențiale. Ministerul Transporturilor a confirmat că a înregistrat adresa de la Președinție pe 10 septembrie 2024, că o să formuleze un răspuns după o analiză a situației, dar nici până în momentul de față un am primit răspunsul ministerului”, a mai precizat Ștefan Frunză.

Se pare că de preluarea AFDJ sunt interesate unele companii din „amonte”, adică din Austria și Ungaria și o pregătire a privatizării ar presupune o etapă intermediară, transformarea regiei în societate pe acțiuni.

Dar cu siguranță că de ceea ce se întâmplă cu navigația pe Dunăre este interesată și Comisia Europeană, care are în derulare „Strategia pentru Regiunea Dunării” și cum Dunărea și Canalul Rin-Main asigură legătura între Marea Neagră și Portul Rotterdam situația este chiar de interes maxim la Bruxelles.