SACCSIV – blog ortodox

Ortodoxia în Singapore

Posted in BOTEZ, IISUS HRISTOS, ORTODOXIE by saccsiv on ianuarie 28, 2025

Orthodox Christianity: SIX MEN BAPTIZED IN SINGAPORE

Șase bărbați au fost botezați în Singapore

Publicat pe 28 Ianuarie 2025, de Orthodox Christianity

Foto: Facebook

Șase bărbați au fost botezați în Sfânta Biserică Ortodoxă din Singapore în weekend.

Sfânta Taină a fost oficiată sâmbătă, 25 ianuarie, de părintele Philip Calington, preot al Bisericii Ortodoxe Ruse a Adormirii Maicii Domnului din Singapore.

„Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Vă rugăm să vă rugați pentru misiunea noastră în Asia de Sud-Est, pentru ca și mai mulți oameni să poată ajunge la cunoașterea Adevărului – Însuși Hristos”, a scris părintele Philip.

Foto: Facebook

Numele celor nou luminați sunt: Moise, Serafim, Constantin, Ioan, Antonie și Augustin.

Ortodoxia este reprezentată în Singapore de două jurisdicții: Biserica Ortodoxă Rusă și Patriarhia Constantinopolului, care își are aici Catedrala Sfânta Înviere.

Tagged with: , , ,

9 comments

9 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Avatarul lui geo geo said, on ianuarie 29, 2025 at 8:43 am

    https://www.prlib.ru/en/news/2020546

    Apreciază

    Răspunde
  3. Avatarul lui geo geo said, on ianuarie 29, 2025 at 12:44 pm

    Chinezii au dat drumul unei Inteligențe Artificiale intitulată DeepSeek, care are performanțe net superioare celor fabricate de ani de zile în SUA. Este ieftină și are și variantă open source gratis. Sute de milioane de oameni și zeci de mii de întreprinderi s-au înghesuit să descarce AI – ul chinezesc. Fără frica de guvernul comunist care le va culege toate datele și le va stoca și prelucra pentru a face ceea ce face și în cazul tik tok. Ori chiar mai multe.
    Acțiunile Nvidia au picat ieri la Bursa din New York cu 17%. În valoare nominală, pierderile celor care încă nu și-au vândut acțiunile (fondurile de pensii administrate de BlackRock, fondurile suverane, fondurile cu capital de risc, universitățile, municipalitățile) au pierdut într-o singură zi 589 de miliarde de dolari. După nebunia de anii trecuți, când Nvidia a fost umflată la o capitalizare bursieră de 3 mii de miliarde de dolari pe motiv că toată lumea spera să crească treaba cu chip – urile utilizabile pentru dezvoltarea IA, acum nebunia are sens invers.
    Nicolas Nassim Taleb (autorul cărții intitulate Lebăda Neagră) a spus că vor fi curând pierderi și de două ori mai mari, pe toată piața. De ce? Investitorii s-au lăsat vrăjiți de mirajul IA, care cică nu avea decât perspective de creștere.
    Avem noi un proverb din care acești capitaliști de supraveghere ar trebui să învețe ceva: dacă semeni vânt, vei culege furtună.
    Capitalismul de supraveghere, care își trăiește apogeul de la plandemie încoace, fie își va da obștescul sfârșit, fie va trece în patrimoniul partidului comunist chinez, cu consecințele de rigoare.
    Programul lui Trump de dezvoltare a IA de 500 de miliarde de dolari, denumit Stargate, e depășit de chinezi înainte de a se naște.
    Iar Uniunea Europeană încă muncește din greu la sute de directive și regulamente de normare și contingentare a IA și, mai ales, luptă până la ultima picătură de democrație și libertate contra dizidenților, opozanților și tehno-regilor americani, precum și contra … boților rusești. Ca să ce? Ca să “salveze” democrația și libertatea onorându-le. Ca nu cumva vreun nepoftit să fie ales de popor și să înlocuiască elitele nealese de nimeni care s-au lipit parazitar de Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg și Frankfurt…

    https://www.facebook.com/gheorghe.piperea/posts/pfbid0F1v9Mvok8Fh3aYNeaFN73T9CAFxwXjpzY9GNai7tRX85cMjWcq951V15g29VBceTl?locale=ro_RO

    Deep Seek, modelul chinez de inteligență artificială, ar putea fi lebăda neagră pentru economia mondială. În ultimul an, bursa de pe Wall Street, care demult a pierdut contactul cu lumea reală, a fost impulsionată de așteptările legate de potențialul pentru viitor al inteligenței artificiale.

    Liderul producătorilor de cipuri folosite în acest scop, NVidia, a ajuns astfel să fie evaluată la aproape 3,5 trilioane de dolari, depășind Apple ca firma cea mai valoroasă. Ritmurile sale de creștere au fost amețitoare: 239% în 2023 și 171%, anul trecut.

    O puzderie de companii mici și mari au încercat să se agațe de acest tren al viitorului și să se prezinte ca firme de tehnologie, care fie cercetează ceva legat de IA, fie măcar promit că o vor încorpora în viitoarele lor produse. Moda amintește deja de bula „dot com”, umflată în anii 90, când toate firmulițele se prezentau cu această terminație de internet și adunau fonduri de la investitori promițând că vor face senzație online. Bula respectivă s-a spart în anul 2.000, aducând după ea recesiunea.

    Politicienii nu puteau rata momentul și săptămâna trecută Donald Trump anunța că SUA investește 500 de miliarde în inteligența artificială, având între scopuri și realizarea unui vaccin pentru cancer. Dar luni a venit dezastrul, care era să spargă bula IA.

    Chinezii au lansat un model de inteligență artificială, denumit Deep Seek, care face lucruri similare cu Chat GPT sau Gemini. Poate purta conversații sintetizând informații, corectează cod informatic, face calcule matematice. Dar există câteva diferențe. Corporațiile americane specializate au investit miliarde de dolari în cercetarea și antrenarea sistemului lor, pentru care au avut cele mai tari procesoare, inclusiv unele interzise la vânzare către competitorul asiatic. Pe chinezi i-a costat mai puțin de 6 milioane de dolari să-l antreneze până în acest punct, folosind procesoare mai slabe.

    Și asta nu e tot. Firma care l-a creat pe Deep Seek nu e nici un gigant ca Google, nici o fundație a mai multor firme de tehnologie, care ulterior a fost transformată într-o corporație pentru profit, stăpână pe proprietatea rezultată, ca Open AI, creatoarea lui Chat GPT. Nu. Firma chineză e un mic fond speculativ, care are un departament de cercetare, în cadrul căruia produce algoritmi pentru tranzacționare și minează cripto-monede.

    Inteligența artificială nu e activitatea lor de bază, au creat „monstrul” cum ar veni, în pauză și pentru că aveau multă capacitate de calcul, adică procesoare, care era păcat să stea degeaba. Iar acum oferă produsul spre folosirea tuturor, ca sursă deschisă. Lucru care deschide perspective imposibil de evaluat, pentru că orice altă companie va putea porni de la acel produs și să-l dezvolte în altceva și mai bun.

    Firma producătoare a lui Deep Seek există de mai puțin de doi ani și, culmea, e deja profitabilă. Adică nu e încă în faza de promisiune pentru viitor, în care investitorii sunt bucuroși să contribuie fără dividende, cum a fost Tesla mult și bine. Totuși, cum au de gând să facă bani, dacă îl dau gratuit? Prin ceva ce poate fi descris ca închiriere a unor servicii de procesare, între două aplicații, conectate la internet.

    Fără a intra în detalii tehnice, nu doar că i-a costat o nimica toată să-l dezvolte, îl dau fără abonament și spre modificare oricui, dar serviciile suplimentare taxate firmelor interesate le oferă la 3% din prețul cerut de marii concurenți americani.

    De fapt, ei au folosit o variantă mai complexă a modelului, creată de Alibaba (varianta chineză a lui Amazon sau eMag). Și în mai anul trecut au lansat o versiune dedicată corectării codului informatic, care deja a răvășit piața locală. Celelalte firme au fost forțate să coboare prețurile pe piața IA, într-o competiție acerbă, din care nu lipsesc: Tencent (cei cu Weibo, platforma care combină plățile cu telefonul și socializarea), ByteDance (deținătorii TikTok), Alibaba, Baidu (motorul de căutare similar lui Google).

    Efectul a fost ca un tsunami luni, când bursa americană a pierdut 1 trilion de dolari, peste jumătate din ei marcați de acțiunile Nvidia. Totuși, bula IA încă n-a fost spartă de tot, pentru că azi și-a mai revenit. Nvidia a recuperat 9%, după ce pierduse 17% în ziua precedentă. Alte firme hi-tech, ca Microsoft, Google și Meta, au rezistat destul de bine șocului iar azi marchează ușoare creșteri.

    Cursa e abia la început. Pe magazinul Google Play, versiunea pentru mobil a lui Deep Seek are deocamdată 5 milioane de descărcări, față de cele 50 ale lui Gemini de la Google și cele 100 de milioane ale lui Chat GPT. Situația a fost sintetizată de fostul șef al Google, care a spus că „eram convinși că avem un avans de trei ani față de China în IA și iată că e mai mic”.

    Propaganda dă din colț în colț să arate că noul produs e cenzurat politic în privința tabu-urilor cu Tienanmen sau Taiwan. Nimic neașteptat. Doar că aceeași presă n-a remarcat vreodată partizanatul politic sau tabu-urile pe care le dovedesc și Google și Grok al lui Elon Musk.

    Între timp, în locurile unde inteligența naturală se chinuie să pătrundă, Ilie Bolojan anunță că România riscă să intre în incapacitate de plată, dacă mai continuă să cheltuiască mai mult decât își permite.

    https://www.facebook.com/reactiunea/posts/pfbid0E6d4Z2Vj5pqYLj7btF9pMPpveGozcmkgLPBDKvx7JgEkMjAt7kwpRtQHKQdXh7Upl

    După cum s-a văzut, am avut dreptate în ceea ce privește impactul DeepSeek. Piețele au reacționat amplu. E drept, nu atât de catastrofal pe cât se așteptau unii, dar adevărata mișcare e cea pe termen mediu. O să înțelegeți imediat care e miza însă, înainte de a ajunge acolo, trebuie explicat de ce avem toată această nebunie.
    După cum s-a văzut până acum, dezvoltarea AI are nevoie de o fantastică putere de calcul. România, de exemplu, dacă ar vrea să-și dezvolte pe propriile picioare o asemenea tehnologie, nu ar fi capabilă dintr-un motiv banal: nu are putere de calcul. Pentru a face un AI autohton ești nevoit să închiriezi putere de calcul de la marii jucători. Și care-s marii jucători de pe piață? Ei bine, aici veți descoperi o treabă extrem de surprinzătoare.

    Cel mai mare jucător de pe piață este SUA, având controlul a aproximativ 70% din puterea de procesare pentru AI. Isteria dezvoltării a împins cerințele din ce în ce mai sus, iar acum SUA domină copios piața de procesare AI. După ei avem China cu aproximativ 15% din puterea globală de procesare AI, urmată de restul lumii. Cu siguranță, China ar fi fost mult mai sus dacă nu ar fi existat sancțiunile.

    Acum, cu siguranță, vă întrebați care-i miza. Fiecare dintre noi s-a jucat, mai mult sau mai puțin, cu un LLM și cam atât. De ce se investesc sume gigantice în AI? Răspunsul e simplu: datorită perspectivelor. Este vorba aici de cea de-a șasea iterație tehnologică. Cu toate că nu a fost definită foarte clar încă, aceasta constă în exploatarea tehnologiilor nano, bio și cognitive. Iar pentru a ajunge aici trebuie să stăpânești tehnologiile de vârf ale prezentului. Tehnologia AI este încă la început, saltul fiind estimat a se face atunci când va fi cu adevărat integrată în anumite procese.

    De exemplu, imaginați-vă ce înseamnă o integrare reușită a inteligenței artificiale în medicină. Din punct de vedere imagistic, asta ar însemna rezultate precise, date pe loc, de către echipamentele de investigare(ecograf, CT, RMN etc.). De multă vreme diverse companii interesate antrenează modele pentru analiza imaginilor medicale. Cu toate că mulți încă spun că „nimic nu se compară cu ochiul uman”, părerea mea e că în mai puțin de 2 ani analizele imagistice se vor face 100% computerizat și vor fi mai bune decât cele umane. Dar domeniul nu se oprește aici. AI-ul va fi capabil să analizeze mai bine simptomele pacienților, să le coreleze cu istoricul medical și să dea diagnostice mai bune, inclusiv scheme de tratament care să țină cont de TOATE eventualele efecte adverse. Mulți spun că medicii transpiră în fața unor asemenea prognoze, dar nu vă lăsați furați de particularizare: aceleași fenomene le vom vedea la nivelul întregii societăți. Doar job-urile de la bază și de la vârf sunt sigure pe termen mediu. Pe termen lung va fi o adevărată provocare.

    Având în vedere aceste capacități extraordinare, putem face oricând scenarii. Imaginați-vă că faceți o cercetare pentru descoperirea unui nou material care să îndeplinească anumite condiții. E o muncă istovitoare, în care cercetătorii pun cap la cap diverse ipoteze și experimentează. Așa se făcea până acum. Chiar și în stadiul de început în care se află AI-ul, există zone în care munca istovitoare și repetitivă de experimentare a fost preluată de AI. Astfel, cercetarea se desfășoară 24×7 fără probleme!

    Pornind de la cele expuse, înțelegeți că există nenumnărate aplicabilități ale tehnologiei AI pentru momentul în care va deveni fiabilă, astfel încât e explicabilă nebunia care a cuprins lumea. Rămânând în urmă cu AI-ul, riști să-ți ratezi viitorul ca țară sau să fii nevoit să stai remorcat de alții. Iată de ce statele care trag la statutul de mare putere a viitorului aruncă sume „fără număr” în joc.

    Interacțiunea SUA-China e deosebit de complexă. SUA a pus sancțiuni deoarece China stă mult mai bine la cercetarea fundamentală și risca să depășească SUA pe TOATE teritoriile strategice. Oricum chinezii sunt nr. 1 mondial în mult mai multe domenii-cheie decât și-au propus prin intermediul programului „Made in China”. Isteria lui Trump a venit în momentul în care a observat că, efectiv, chinezii nu pot fi opriți și de aceea a schimbat regulile jocului. Motivul deglobalizării este dat, așadar, nu de patriotismul lui Trump, ci de pericolul ca SUA să devină irelevantă la nivel mondial. De aceea Trump a impus sancțiuni drastice, care, probabil, vor crește.

    Ce se întâmplă acum? China aleargă nebunește pentru egalarea SUA, dar este în continuare dependentă(în AI) de chip-urile americane de la Nvidia. Pentru a-și asigura independența merge în două direcții: pe de o parte imitând SUA și, de celalată parte, căutând calea proprie. Așadar, o groază de companii chinezești merg pe tentativa de a imita Nvidia. Aici sunt, de asemenea, două dezvoltări: cei care caută să ajungă la performanțele companiei americane și, de cealată parte, cei care caută să obțină performanțe mai slabe, dar din chip-uri dezvoltate ieftin, astfel încât să combată calitatea prin cantitate. Fiecare dintre cele două căi are drumul său. În ceea ce privește performanța, din nou discuția e lungă. Nvidia a reușit o desprindere tehnologică remarcabilă în 2023, îndepărtându-se și mai mult de competitori. În plus, compania pare a fi găsit calea către o teribilă creativitate, inovând permanent. Ceea ce o desprinde și mai mult de competitorii chinezi. Conform unor calcule, China ar mai avea nevoie de 2 ani pentru a prinde din urmă Nvidia. 2 ani reprezintă enorm în microelectronică. E un efort uriaș, mai ales dacă ne gândim la faptul că în acești 2 ani e foarte probabil ca Nvidia să facă o nouă iterație, a cărei acoperire să dureze și mai mult. Meciul, de aceea, e extrem de greu! De altfel aici este paradoxul celui care caută să ajungă la lider urmărindu-i mișcările. De cele mai multe ori efortul său e sortit eșecului.

    Iată de ce China a ales să joace și cartea proprie. Dezvoltând și inovând în zona RISC, care e open source, China își dezvoltă o cale computațională proprie. Într-adevăr, e greu, dar de aici se așteaptă creșteri exponențiale la maturizare, care să compenseze întârzierea tehnologică a urmăritorilor. Cert este că avem de-a face cu o cursă nebunească. Și n-am vorbit despre ecosistemele proprii ale chinezilor care se află, ele între ele, într-o competiție enormă.

    În tot haosul pe care-l vedem, apare o companie necunoscută din China care aruncă pe piață, în regim open source, un LLM suprinzător de bun: DeepSeek. Principala caracteristică a sa este puterea redusă pentru antrenare, funcționarea pe un hardware sărăcuț, la performanțe extraordinare. De ce să facă o asemenea mișcare China? Eu nu cred că a făcut-o gratuit. Mișcarea a transmis deja granzilor AI că o arhitectură inteligentă poate conduce la economii substanțiale la puterea de procesare. Brusc, capacitățile de procesare AI devin excedentare în SUA, ceea ce înseamnă că Nvidia va vinde mai puțin. Vânzând mai puțin, nu va mai avea un asemenea imbold la inovare, dând o gură de oxigen urmăritorilor din China. Oricum am da-o, eu în acești termeni văd apariția DeepSeek, acela de a faulta Nvidia în vederea recuperării mai rapide a hăului care-i desparte de chinezi de microelectronica de vârf.

    Mai avem însă un jucător: Rusia. Din punct de vedere tehnologie e scoasă din jocul AI, chiar dacă are specialiști remarcabili. Ca efect al sancțiunilor, Rusia e incapabilă să-și dezvolte propriile centre de procesare. De aceea Putin a împins AI-ul local la o alianță cu China. Despre care nu se știe prea mult, dar care pare a se face.

    Dacă în ceea ce-i privește pe chinezi, rămânerea în urmă este de aproximativ 2 ani, rușii sunt în urmă în microelectronică cu aproximativ 12 ani. E drept, gropile mari se astupă mai repede la început, dar oricum rușii mai au până să intre în cursă! Probabil pot spera ca prin 2030 să însemne ceva, dar asta cu un efort susținut. Cu siguranță, un element cheie ar fi dezvoltarea și perfecționarea tehnologiei litografice proprii, care ar împinge-o mult mai sus în alianța sa cu China. Dar sunt chestiuni care se joacă.

    După cum am spus la începutul anului, un domeniu cu posibilități de erupție în 2025 va fi procesarea și stocarea biologică. Procesoarele biologice deja funcționează, iar utilizarea lor în AI este, de departe, cea mai potrivită, aducând un teribil beneficiu pe partea de consum energetic.

    Fără doar și poate, avem în față o cursă nebună. Azi ne-am ocupat doar de microelectronică și AI, dar sunt numeroase alte zone în care cursa întrece imaginația! Despre acestea, vom vorbi în alte articole. Pe moment rețineți elementul cheie: DeepSeek nu a apărut deloc întâmplător și nu e atât de gratuit pe cât pare. De fapt prețul zero cu care a fost livrat se dorește a fi recuperat din apropierea Chinei de vârful tehnologic reprezentat de Nvidia.

    https://trenduri.blogspot.com/2025/01/a-sasea-iteratie-tehnologica.html

    De foarte mult timp spun că cercetarea chineză este cu mult înaintea celei occidentale în ceea ce privește inteligența artificială. „Dacă ar fi așa, de ce nu aruncă și chinezii pe piață ceva gen Open AI?” – mi se răspundea deseori. Degeaba explicam că există echivalente(Qwen, de exemplu) și că nu obligatoriu chinezii vor urma o cale similară celei occidentale în AI. De asemenea, argumentam cu faptul că întotdeauna China are o substanțială rezervă în zona subterană față de ceea ce se vede la suprafață. „Aiurea, n-au nimic!” – era replica seacă pe care o primeam.
    Iată că treburile s-au precipitat cu o palmă gravă pe care chinezii au dat-o industriei AI americane. Peste noapte, un startup necunoscut din China a aruncat pe piață un model care depășește cele mai importante LLM-uri ale momentului: GPT-4 de la Open AI, Claude aparținând Anthropic, Llama de la Meta sau conaționalul Qwen, dezvoltat de Alibaba. Este o lovitură cu barosul întrucât în China se reușește lansarea unui model care efectiv rupe totul, schimbând regulile în industrie. Marea provocare este dată de costurile infime de dezvoltare ale chinezilor și necesităților hardware mult reduse față de cele ale competitorilor occidentali.

    Fără doar și poate, după apariția lui Deepseek sunt extrem de multe întrebări și, din nou, se transmite o undă de șoc bulei AI din SUA. Startup-ul chinezesc a construit modelul său cu doar 5.6 milioane de dolari, ceea ce este o firimitură față de zecile de miliardele aruncate în aer de competitorii americani. Toată lumea se întreabă cum a fost posibil așa ceva, în ciuda sancțiunilor americane. Desigur, au apărut pe piață și zvonacii care, instantaneu „au găsit răspunsul”: fondul finanțator al DeepSeek ar fi avut acces la exporturi ilegale de hardware din SUA. Știți cum e asta? Exact ca aia cu rușii care au furat coiful nostru din muzeul olandez.

    Evoluția reală a fenomenului este însă alta, explicată de specialiștii din domeniu. Chinezii au mers pe tehnologii open source pe care le-au optimizat la extrem. Inclusiv fondatorul companiei, Liang Wenfeng, în numeroasele interviuri pe care le-a acordat mediei chineze, a arătat modul cât se poate de logic pe care a mers. Ideea e că DeepSeek nu este un fenomen doar pentru Occident, ci și pentru chinezi, apariția sa „de nicăieri” șocând inclusiv publicul și specialiștii Imperiului Celest. Chiar și acolo prețul de dezvoltare reușit de DeepSeek e considerat infim!

    Aveți însă idee care a fost rețeta genială a lui Liang Wenfeng? Nu procesoarele complexe sau oamenii de top ai industriei au făcut posibil succesul, ci o genială strategie de … resurse umane. Fondatorul DeepSeek nu a atras oameni scumpi din industrie, ci a recrutat strict tineri doctoranzi din universitățile de top din China, oameni care câștigaseră premii științifice importante și care erau dornici să dovedească ceea ce știu. Așa a reușit să combine prospețimea cunoștințelor din domeniu cu un cost redus al personalului. Este cumva invers față de cum procedează americanii.

    Și, pentru că tot i-am adus în discuție pe americani, uitați-vă puțin la Stargate, „alianța” pe care a anunțat-o Trump cu surle și trâmbițe. Jumătate de trilion la prima strigare pentru „dominarea AI-ului” mondial. De fapt ce fac băieții ăia mânați de la spate de Trump? Pun la bătaie tehnologiile lor ultra-costisitoare încercând să facă ceva gigantic. De câte ori a ieșit ceva din proiecte de acest gen? Vă cer doar să priviți obiectiv la muntele de bani cheltuiți de SUA față de rezultatele lor. Și apoi să vă uitați puțin la rivali.

    M-am jucat cu Kandinsky 3.1 al rușilor de la Sberbank. De altfel, imaginea care însoțește articolul de față este generată cu modelul rușilor. Nu mi se pare că atinge puterea Dall-e, dar nu este departe. Dacă însă facem comparația între banii păpați de Sam Altman și cei investiți de ruși, ajungem din nou la o prăpastie. Ceea ce ar trebui înțeles este că, în ciuda statutului pe care și-l alocă americanii, AI-ul a reușit să se democratizeze suficient de mult și de rapid, fără a le mai rezerva avantaje absolute, așa cum au avut în microelectronică și IT.

    Vreau să vă spun că și noi ne jucăm cu diverse modele AI. Am folosit intens Llama de la Meta. Pentru anumite proiecte, modelele mai sărăcuțe în parametri s-au dovedit mult mai potrivite din punctul de vedere al rezultatelor. Important în domeniul AI nu este doar capacitatea de a obține rezultatul dorit ci, mai degrabă, obținerea rezultatului dorit cu un cost rezonabil.

    Șocant în ceea ce privește DeepSeek este punerea la dispoziție a LLM-ului lor în regim open source. Întrebat de abordarea de-a dreptul șocantă pentru industrie, Liang Wenfeng a declarat că investiția companiei sale este una pe termen lung, că nu urmărește obligatoriu monetizarea acestui LLM după modelul urmat de companiile americane și că – aici m-a lăsat mască – oricum LLM-ul respectiv este un proiect marginal al companiei sale, altele fiind țintele urmărite. Luați-o p-asta!

    https://trenduri.blogspot.com/2025/01/ai-report.html

    Apreciază

    Răspunde
  7. Avatarul lui Geo Geo said, on ianuarie 29, 2025 at 9:17 pm

    https://www.g4media.ro/cum-sarbatoresc-asiaticii-din-timisoara-anul-nou-chinezesc-facem-o-petrecere-cu-mancare-cu-bautura-vietnamezii-obisnuiesc-sa-faca-karaoke-petrecere-si-in-famila-primarului-dominic-fritz.html
    …ce bucurie…încă un articol în fițuici neomarxiste care pregătesc mentalul colectiv pentru ce va sa fie…

    Apreciază

    Răspunde
  8. Avatarul lui geo geo said, on ianuarie 30, 2025 at 7:44 am

    Apreciază

    Răspunde

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.