România plateşte în fiecare săptămână un miliard de lei doar dobânzi
Kelemen Hunor:
„Salariile şi pensiile sunt pe primul loc, dar în fiecare săptămână plătim un miliard de lei doar dobânzi, 51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei doar dobânzi. Suntem într-o situaţie foarte dificilă, trebuie să găsim o reformă structurală că altfel nu o să meargă şi trebuie să punem lucrurile în ordine în această ţară. Ministerul de Finanţe are o responsabilitate în plus, dar deciziile sunt luate în Coaliţie, nu decide singur Tanczos, cum nu a decis singur Boloş”
Cititi va rog mai multe la:
Cititi va rog si:
Martin Armstrong despre anul 2025: criză majoră a datoriilor și incapacitate de plată
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!


Suveranitatea nu e doar un concept teoretic înscris în Constituțiile națiunilor.
de Vlad Stefan
Reformulez: izvorul suveranității nu este în legile fundamentale ale unui stat. Suveranitatea, ca instituție juridică înscrisă în Constituție, este mai mult o aspirație, o ficțiune juridică necesară a unei națiuni. La firul ierbii, deci în realitatea aia reală nu aia juridică, izvorul ei este capacitatea unui popor de a fi stăpân pe el, independent, concepte care nu țin de domeniul.juridic, ci de aptitudinea unei populații de a avea vocația suveranității. Adică degeaba scrie în Constituție că ești suveran, dacă oîn realitate nu ești pentru că pur și simplu nu ai vocație.
După mine, Indicatorul cel mai expresiv, adică expresia matematică a suveranității unui popor, este balanța comercială a acestuia. Dacă vreți să vedeți cât de suveran este un popor, uitați-vă la deficitul balanței comerciale. Noi avem minus 30 mld de euro. Nu mă refer la marile puteri, care funcționează după alte reguli, în alt univers. Mă refer la națiunile care nu-și aroga calitatea de mare putere. Ele sunt atât de suverane cât le permite propria lor structură „genetică’.
Pentru că a fi suveran înseamnă să ai capacitatea de a inova, de a produce bunuri și servicii de valoare, de a fi disciplinat, de a fi corect, de a fi riguros, de a suporta frustrări și riscuri, da, riscuri, pentru a construi.
In general până acum am dat vina pe politicieni pentru lipsa de suveranitate, fără să ne uităm însă în primul.rând la noi.
Avem vocație de suverani?
Greu de spus! Până una alta avem 6 milioane de cetățeni care, de îndată ce au avut prilejul, au plecat să trăiască în alte zări, mulți dintre ei lăsându-și aici copiii, și s-au dus acolo unde lucrurile erau deja aranjate, societățile deja construite, refuzând deci să participe si sa sufere aici pentru a construi. 6 milioane e un numar suficient pentru a ne permite să formulam concluzii.
A-ți dori să fii suveran nu echivalează cu a putea să fii suveran. A-ți dori demnitate nu este egal cu a putea să ai demnitate. Căci nici suveranitatea și nici corolarul ei (demnitatea) nu sunt doar rezultatul dorinței, ci în principal a putinței. Suveranitatea și demnitatea se câștigă cu sacrificii, cu riscuri, cu inteligență, disciplină.
Toate astea compun noțiunea de vocație.
Până acum am dat vina pe.politicieni, dar obiectiv vorbind, masa critică ce impune suveranitatea nu este formată din politicieni ci de popor. Politicienii au lucrat cu materialul clientului, carevasazică cu poporul pe care l-au avut la dispoziție. Și mi-e teamă că lipsa de vocație nu provine de la politicieni, chiar dacă ceea ce spun contravine tendinței idioate care se manifestă de câteva decenii, de a blama, tale quale, toți politicienii.
Iar atunci cand negociezi în numele statului pe care îl reprezinți, în realitate nimeni nu este impresionat de demnitatea cu care negociezi, ci de vocația poporului pe care îl reprezinti și ce poate să facă el.
Aceasta inseamna suveranitate.
Ici, ou tout est pris a la legere, oare avem noi o masă critică inzestrată nu doar cu dorința emoțională, viscerală, de a fi suverani ci cu capacitate și inteligența de a crea, de a inova, de a risca, de a rezista la frustrări, de a lupta si de a suferi pentru o luptă cu rezultat incert? Mi-aș dori foarte mult, dar nu pot să nu am îndoieli. Până una alta, majoritatea populației rurale nu are periuță de dinți.
Așadar suveranitatea nu vine de la politicieni, ci vine de la noi, și tare mi-e teamă că atunci când dăm vina pe politicieni, o facem pentru că refuzăm să ne asumăm propria condiție, găsind astfel un refugiu convenabil în a blama pe oricine altcineva dar nu pe noi. Polonezii nu sunt suverani pentru că au politicieni suveraniști, ci pentru ca poporul a știut să aleagă și apoi să-și construiască o economie puternica, ei înșișii. Noi am ales Iliescu, și apoi am continuat șirul alegerilor profund greșite, de multe ori acceptând să ne vindem votul pe doua sticle de ulei și o promisiune de ajutor social de la primarie. Eu personal, voi ști că avem vocația de suverani, atunci când cei suficient de mulți prieteni ai mei care au afaceri în domeniul restaurantului și al ospitalității, vor putea să-și permită să lipsească 7 zile de la locațiile pe care le administrează, fără ca salariații să fure. Până atunci, vocația de suveranitate se izbește de imaginea lui Constantin Brancoveanu, pentru care nici măcar un singur țăran nu s-a ridicat atunci când a fost condus din sat in sat de la Bucuresti la Giurgiu, de doar câțiva gealați turci.
Această postare nu este un rechizitoriu al poporului român, care, fără îndoială că are calitățile și punctele lui forte indiscutabile, între care cea mai remarcabilă este aceea de a supraviețui (și nu e deloc puțin lucru). Nu vreau decât sa aduc în spațiul public un subiect care până acum a fost considerat tabu.
Are aceasta națiune, înscrisă în gena ei, vocația de suveranitate?
ApreciazăApreciază
@ Radu Humor
Un text plin de ipocrizie, cu ziceri ale unor haules baules.
Din decembrie 89 am fost pentru cateva saptamani un stat suveran, pana prim martie 90.
Apoi, au venit unii si a spus sa ne punem pofta-n cui. Nu e cazul sa fim un pilon de baza al umanitatii.
Intreb: cum ar fi fost ca azi, sa platesti 1 leu pe litrul de benzina sau motorina, o factura lunara la gaz de 20-30 de lei, curentul electric in mod simbolic 4-5 lei lunar, zero factura de apa menajera, cosul lunar al hranei familieii undeva la 200-400 lei, ma opresc cu enumerarea, iar femeia casnica remunerata cu echivalentul unui salar mediu calculat aferent pentru 3 schimburi?
Sunt vise? Ba nu! E normalitate! Si ti-o spun in calitate de om in masura sa o faca, cu pregatire economica si o cultura generala bogata.
O societate impozitata si amendata la sange, nu poate fi suverana.
Mi-am data seama de niste chestii in ultimii 5 anii, de o profunzime colosala, despre traiul nostru in asa zisele societati „democratice si civilizate”. E cumplit si socant in acelasi timp.
ApreciazăApreciază
După o artimetică simplă, 50 mld pisoi dobândă la o rată medie impusă koloniei de 10%, împrumuturile ar fi la vreo 500 mld de pisoi sau 110 mld de coco. Așa-i că nu știe nimeni Cin’ a pus rahat pe clanță ?!
ApreciazăApreciază
https://www.g4media.ro/olaf-scholz-le-cere-germanilor-de-toate-varstele-si-originile-sa-isi-asume-responsabilitatea-pentru-holocaust.html
ăștia sunt pe invers: la noi, după Revoluție, copiilor comuniștilor și noua, le-a/ne-a fost inoculata ideea ca ei nu sunt vinovați de trecutul părinților comuniști…în Germania li se cere copiilor sa isi adume trecutul părinților???!!!…
ApreciazăApreciază
https://hotnews.ro/cifre-fara-precedent-prezentate-de-cel-mai-important-specialist-roman-in-demografie-pierderea-din-ultimii-5-ani-este-apropiata-de-cea-din-cei-10-ani-anteriori-mare-degradare-a-sta-1886469
ApreciazăApreciază
https://www.moonofalabama.org/2025/01/trumps-opener-to-russia-falls-flat.html#more
https://www.moonofalabama.org/2025/01/zelenski-having-failed-blaims-his-sponsors-.html#more
ApreciazăApreciază
https://www.incorectpolitic.com/johann-urwich-ferry-strigatul-golgotei-rasaritene-1987/
ApreciazăApreciază