SACCSIV – blog ortodox

Mihai Eminescu: Mărturie despre mine însumi

Posted in MIHAI EMINESCU by saccsiv on ianuarie 15, 2025

 

Tagged with:

2 comments

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Avatarul lui emi cotco emi cotco said, on ianuarie 15, 2025 at 6:56 pm

    Îl iubesc pe Eminescu!

    M-am îndrăgostit de el,de pe vremea când eram o copilă,de la prima citire.

    ,,Mai am singur dor

    În liniștea serii

    Sa ma lăsați să mor

    La marginea marii…,,

    ,,..Tu esti Mircea?

    Da-mparate.

    Am venit sa mi te-nchini

    De nu,schimb a ta coroana într-o ramura de spini…

    Orice gand ai împărate si oricum vei fi sosit

    Eu iti spun bine-ai venit

    Despre partea inchinarii,însă Doamne sa ma ierți…

    ..raul,ramul mi-e prieten numai mie,însă tie dușman este.

    Dusmanit vei fi de toate,fără a prinde chiar de veste..

    N-avem osti,dara iubirea de moșie este un zid

    Care nu se-fricoseaza de-a ta faima,Baiazid!,,

    Eminescu este roman,este al nostru,iar iubirea de tara si de neam impregnată cu geniul lui unic in tot ce a scris a băgat spaima în toți mai marii străini,dușmani țărișoarei noastre si infricosarea este si azi si va fi cât va îngădui Dumnezeu sa fim,noi,neamul românesc.

    Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihnească în rândul dreptilor LUI.

    Apreciază

    Răspunde
  2. Avatarul lui Monica Monica said, on ianuarie 15, 2025 at 8:30 pm

    În arhivele gimnaziului din Cernăuți, data nașterii lui Mihai Eminovici a fost trecută ziua de 14 decembrie 1849.
    În registrele Junimii din Iași, adolescentul Mihai Eminovici și-a trecut drept dată a nașterii 20 decembrie 1849. Această dată a fost menționată, mai târziu, de fratele său, ofițerul Matei Eminovici. El a declarat că ar fi văzut într-o psaltire, o însemnare a tatălui său, Gheorghe Eminovici, care arăta că data nașterii poetului ar fi fost 20 decembrie 1849. În schimb, în urma unei cercetări de arhive, Nicolae Giurescu a lansat ipoteza potrivit căreia Mihai Eminovici s-ar fi născut în 15 ianuarie 1850. Această ipoteză a fost susținută și de sora poetului, Aglae. Ea a fost preluată și de criticul literar și călăul Titu Maiorescu, în lucrarea sa, „Eminescu și poeziile lui”.
    Datorită prestigiului de care se bucura Titu Maiorescu, în istoria literaturii române a rămas ziua de 15 ianuarie drept dată oficială a nașterii lui Eminescu.

    Există o singură dată certă legată de primele zile ale lui Mihai Eminovici: certificatul său de botez, din 21 ianuarie 1850. Certificatul este semnat de preotul Ioan Stamate din Botoșani, de nașul copilului, stolnicul Vasile Iurașcu, cel care îi era și bunic matern, precum și de părinții copilului.

    „Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
    Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
    Şi în două temniţi large, cu de-a sila să-i aduni,
    Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni.”
    (Mihai Eminescu, Scrisoarea III)

    Există și o parte din „Doină”, care a fost eliminată oficial, din cauză că li se adresa evreilor cu apelativul care nu este aprobat nici aici.

    De ce să fi stat comoara lui Eminescu în obscură eclipsă? De ce să fi fost Eminescu un ins abandonat, „ein aufgegeben Mensch”, cum însuși spunea?

    Dacă Eminescu ar fi fost nebun, tot scrisul său nu ar fi putut grăi nimic despre realitate.

    Asta e imaginea care ar trebui să ne cutremure neîncetat: Eminescu dezbrăcat, băgat forțat în cămașa de forță și dus la spitalul de nebuni, la Caritatea, la Șuțu.

    „Eroare. Eminescu n-a avut sifilis.” După o scrisoare aflată-n Arhiva A.C. Cuza, în care S.B. spune că a stat în ultimele șapte nopți cu Eminescu cel din izolator (adică între 8-15 iunie 1889), Eminescu a murit în cămașă de forță, cu capul zdrobit. („Creerii lui Eminescu”, de dr. Al. Tălășescu – cel care a avut în mână, la propriu, creierii lui Eminescu)

    Doctorul Tălășescu, ținând creierul lui Eminescu în mână văzuse, „așchiile țestei capului zdrobită de o mână criminală” și creierul „ucis de o violență crudă.”

    Inculpații crimei: Regele Carol I, Titu Maiorescu, D.A. Sturdza, Doctorul Șuțu și complicii: Mite Kremnitz, P.P. Carp, I.C. Brătianu, Ocășanu, Secășanu, Siderescu, Simțion.

    Ce bine ar fi (fost) ca noi să fim demni de moștenirea pe care ne-a lăsat-o Eminescu…

    Apreciază

    Răspunde

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.