Vladimir Putin a anunțat că Rusia au lovit, joi, Ucraina cu cea mai recentă rachetă hipersonică cu rază medie de acțiune, numită Oreșnik, cu focos non-nuclear
Antena 3 CNN: Putin spune că racheta folosită pentru a lovi Ucraina a fost o rachetă hipersonică
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Forțele Armate ale Rusiei au lovit, joi, Ucraina cu o rachetă hipersonică cu rază medie de acțiune. Dictatorul rus a spus că este vorba despre cea mai recentă rachetă a rușilor numită Oreșnik.
Acesta a vorbit și despre atacurile ucrainene cu arme occidentale și a dat de înțeles că folosirea rachetei hipersonice este o răzbunare.
Rusia dezvoltă rachete cu rază medie și mai scurtă de acțiune ca răspuns la planurile SUA de a produce și disloca rachete cu rază medie și mai mică de acțiune în Europa și regiunea Asia-Pacific, a adăugat Putin.
Lovitura asupra regiunii Dnipropetrovsk din Ucraina a fost efectuată cu o rachetă balistică cu un focos hipersonic non-nuclear, a spus Putin.
„Cred ca Parintele Calciu este unic in lume prin ceea ce a facut”
Fratele Mircea:
Ioan Ianolide despre Parintele Calciu, in „Intoarcerea la Hristos”. Parintele Calciu are dedicat un intreg capitol in aceasta carte. Iar Ioan Ianolide scrie aceste cuvinte cand Parintele era inca in inchisoare.
„Resorturi interioare pe care nu le poate realiza omul obişnuit – şi care nu există descrise nici în literatura lumii, decât poate în prezentările apocaliptice ale infernului – îi fac pe cei ce au cunoscut „reeducarea” să se cutremure de forţa sufletească a omului care a cutezat să înfrunte din nou fiara ce-l robise. El a ieşit din iad şi a avut curajul să înfrunte din nou iadul. Deşi ştia că îl aşteaptă caznele, şi-a pus nădejdea în Hristos. Chinul, durerea, groaza au pătruns în oase, în minte şi în suflet prin reeducare dar preotul Gheorghe Calciu le-a smuls din el însuşi, conştient de perspectiva de a le înfrunta din nou. Omul fuge de a repeta o mică suferinţă iar el a înfruntat din nou teroarea nesfârşită a iadului, căci acolo teroarea căpăta întindere eternă şi profunzime abisală.”
Cred ca Parintele Calciu este unic in lume prin ceea ce a facut.
Cititi va rog mai multe la:
Comentariu saccsiv:
21 de ani de temniţă: prima dată a executat 16 ani, dintre care un an de domiciliu forţat în Bărăgan (1948-1964), ca „duşman al orânduirii”, iar a doua oară cinci ani (1979-1984), pentru că s-a opus public dărâmării bisericilor şi a cerut scoaterea propagandei ateiste din şcoli.
Cititi va rog si:
Viața Părintelui Gheorghe Calciu
Citat parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa (23 noiembrie 1925 – 21 noiembrie 2006):
Prin toate sistemele ei de legi, prin toate obiceiurile lumeşti, prin toată tradiţia aceasta materială, lumea ne leagă, ne subordonează, ne face sclavi. Iar dacă nu devii sclavul acestor concepţii eşti un corp străin, un element străin în lumea aceasta. De aceea spune Iisus: „Fericiţi cei săraci cu duhul!”. Sunt fericiţi cei care nu s-au legat de lumea aceasta, nu şi-au făcut un idol din lume, nici din învăţătura lumească, nici din gloria lumească, nici din bogăţia lumească. Ei trăiesc ca o fiinţă străină într-o lume plină de păcate.
Cititi va rog mai multe la:
Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa: Fericirile
Alt citat:
„Miscarea ecumenica este o actiune pe care au initiat-o, ca sa spun asa, curentele care incearca nivelarea religiilor, nivelarea popoarelor, o actiune pe care masoneria o incearca de multa vreme. Eu sunt impotriva masoneriei, impotriva ecumenismului, il socot cea mai mare erezie a secolului nostru! Cred ca cel mai bine este sa fim foarte prudenti cu ecumenismul, care incearca nivelarea credintelor, nivelarea spirituala la nivelul cel mai de jos si distrugerea specificului ortodoxiei!„
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului:
Intrarea în Templul legii a Doamnei de Dumnezeu Nascatoarei a pricinuit ortodocsilor crestini praznic minunat si a toata lumea. Fiindca s-a facut aceasta într-nu chip minunat si este înainte-mergatoare a marii si minunatei taine a întruparii Cuvântului lui Dumnezeu, care avea a se face în lume prin mijlocirea Nascatoarei de Dumnezeu. Deci praznicul Intrarii s-a început din pricina aceasta: Ana cea pururea pomenita, fiindca mai toata viata a petrecut-o stearpa fara sa nasca prunc, ruga împreuna cu barbatul sau Ioachim pe Stapânul firii, ca sa le daruiasca lor prunc, si fagaduindu-se ca, daca vor câstiga dorirea, îndata vor afierosi lui Dumnezeu pe pruncul cel nascut. Si asa a nascut pe ceea ce s-a facut pricina mântuirii neamului omenesc, pe împacatoarea si împrietenitoarea lui Dumnezeu cu oamenii, pe pricina înnoirii de a doua oara a lui Adam cel cazut si a scularii si a îndumnezeirii lui, pe Preasfânta Stapâna de Dumnezeu Nascatoare Maria.
Când a fost de trei ani, au luat-o parintii ei si au adus-o pe ea în ziua de astazi în Templu. Si plinindu-si fagaduinta au afierosit pe fiica lor lui Dumnezeu celui ce le-a daruit-o; si au dat-o pe ea preotilor si mai ales lui Zaharia, arhiereului celui de atunci. Acesta luând-o pe ea, a adus-o în cele mai dinauntru ale Templului, unde numai singur arhiereul o data pe an intra. Si aceasta a facut-o dupa vointa lui Dumnezeu Celui ce dupa putin avea a Se naste dintr-însa spre îndreptarea si mântuirea lumii. Deci acolo a ramas Fecioara doisprezece ani, cu rara cuviinta, hranindu-se cu hrana cereasca de catre Arhanghelul Gavriil. Învrednicindu-se si dumnezeiestii aratari, pâna ce s-a apropiat vremea dumnezeiestii Bunei Vestiri si a descoperirilor celor ceresti si mai presus de fire care i s-au aratat ei. Ca a binevoit Dumnezeu a Se întrupa dintr-însa pentru iubirea de oameni, ca sa înnoiasca de a doua oara lumea cea stricata prin pacat. Atunci Nascatoarea de Dumnezeu, iesind din Sfintele Sfintelor, a fost data lui Iosif logodnicului, ca acela sa-i fie pazitor si martor al fecioriei ei si ca sa slujeasca, atât la nasterea ei cea mai presus de fire, cât si la fuga ei cea în Egipt si la întoarcerea cea de acolo în pamântul lui Israel.
The Jewish Chronicle (4 aprilie 1919): Peace, War and Bolshevism
PACE, RĂZBOI ȘI BOLȘEVISM
De MENTOR, 04 Aprilie 1919, THE JEWISH CHRONICLE
Ceea ce este scris aici este legat de ceea ce a apărut în această rubrica de săptămâna trecută. Așa cum am precizat, îmi propun să revin la subiectul la care m-am referit atunci.
BOLȘEVISMUL este în același timp cea mai gravă amenințare și cea mai cea mai bună speranță a civilizației. Oricât de paradoxal ar părea acest lucru, dacă stăm să ne gândim puțin la asta, se va dovedi a fi foarte adevărat. Amenințarea bolșevismului este evidentă. Acesta dărâmă ceea ce, până acum, s-a dovedit a fi greu de înlocuit.
În numele libertății, este impusă o sclavie dureroasă. În numele umanității, este aplicat răul cel mai cumplit asupra bărbaților, femeilor și copiilor subjugați.
Protestează împotriva dominației de clasă și impune acesta însuși dominația de clasă oriunde își poate impune puterea. Nu cunoaște limite nici când vine vorba despre justiție sau libertate. Ucide, întemnițează și torturează cu cruzimea unor autocrați îmbătați de noua autoritate. Este nemilos, implacabil, atotcuprinzător. Se abate asupra țării pe care o infectează ca o molimă cumplită care pune oamenii la pământ. Este o boală politică, o catastrofă economică, un dezastru social.
Cu toate acestea, fără îndoială, în bolșevism stă, astăzi, speranța umanității.
Pentru că, în esență, acesta este revolta popoarelor împotriva statului social, împotriva răului; a nelegiuirilor și inechităților – care au fost încununate de cataclismul războiului sub care lumea a gemut mai bine de patru ani. Este o revoluție împotriva unui stat social care a permis țarismului să existe în Rusia și militarismului în Prusia și care încă permite, vai, atâtea greșeli strigătoare la cer, o manifestare a răului în țările care se mândresc și se laudă cu libertatea lor. Bolșevismul este un semnal adresat omenirii în a se opri din vechile sale obiceiuri sociale, politice și economice; de a sta și de a le examina în lumina sacrificiului milioanelor de tineri care au coborât în întunericul veșnic, a milioanelor de comori pe care războiul le-a irosit și de a le medita în lumina poverii incalculabile, inefabile pe care anii de luptă au pus-o asupra societății și, cel mai greu dintre toate, asupra celor săraci – în lumina războiului care a fost dovada certă că vechea ordine era condamnată dacă civilizația urma să supraviețuiască. Faptul că bolșevismul a izbucnit mai întâi în țara cea mai oprimată nu este nimic de mirare; este pur și simplu firesc. Timp de secole, Rusia a fost locul unde s-au produs toate infamiile impuse de către putere și a tuturor ticăloșiilor făcute în numele guvernului. Faptul că acest crez s-a răspândit într-o țară ale cărei aspirații naționale au fost timp de generații zdrobite de mai multe generații și unde a domnit autocrația, nu este de mirare. Iar protestul bolșevismului nu este doar o problemă pentru Rusia și Ungaria sau doar o amenințare pentru Germania cea condusă la baionetă. Este un apel către lume – în primul rând adresat națiunilor drepturilor și a libertății. Este o provocare pentru toate națiunile, inclusiv pentru popoarele care nutresc drepturile și libertatea ca fiind principii prețioase, dar care au permis pasiv starea de lucruri să se dezvolte și să putrezească în infamia țarismului rus, în nelegiuirea Ungariei și ticăloșia militarismului german; lumii care a permis Societății să putrezească în acestea și să izbucnească în prurit, tumoare agonizantă a unui război care nu s-a încheiat, ci doar suspendat. Iar faptul că acest protest a fost făcut este cea mai bună speranță a lumii. Este o cerere pentru o altă ordine a lucrurilor, pentru un statut social care va face umanitatea imună la nebunia și răul care au dus la cel mai mare război pe care omenirea l-a cunoscut vreodată. Acesta cere o garanție împotriva unui sistem care a târât oameni nevinovați, lipsiți de orice intenție de a ucide, ucide și măcelări în vârtejul războiului – popoare cu intenții pașnice care detestau și urau războiul (cum a fost Anglia înainte de acea zi fatidică din august 1914) – din care chiar și cel mai nevinovat dintre beligeranți, ba chiar și cei care s-au dat la o parte din luptă suferă astăzi, deși niciunul nu a fost complet nevinovat, deoarece timp de generații, toți au participat pasiv la sistem. Dacă lumea, ca urmare a războiului, nu ar fi primit niciun avertisment din partea bolșevismului, răul ar fi continuat, cel mai probabil, adâncindu-se și devenind din ce în ce mai negru.
Bolșevismul este o febră socială, care indică o temperatură ridicată a sângelui. Care semnalează o boală ce poate fi fatală. Un doctor înțelept ia aminte la febră și încearcă să înlăture cauza acesteia. El nu pune febrei tot felul de nume urâte nici nu o denunță și nici nu este atât de prost încât să confunde delirul consecvent al pacientului cu starea sa normală, așa cum mulți confundă delirul bolșevismului cu starea normală a țărilor în care acesta este în vogă. TOATE acestea sunt semnale ale corpului politic că are o boală care trebuie înlăturată, altfel pacientul va trebui să sufere consecințele bolii.
Revoluția franceză a înecat Parisul în sânge. Excesele sale au fost mult mai mari decât tot ceea ce chiar și cel mai răutăcios a atribuit bolșevismului. Aceasta a instituit un Regat al Terorii. A masacrat regalitatea. A condamnat bărbați și femei zi de zi la temniță; atât de des, într-adevăr, încât bărbații și femeile care mergeau pe străzile Parisului abia aruncau o privire în jur atunci când vreo victimă a iacobinilor era dusă la ghilotină. Nimeni și nimic nu era în siguranță în fața febrei furibunde și sfâșietoare a Revoluției. Timp de ani de zile aceasta a provocat Franței o serie de infamii, de torturi, de orori, de vărsări de sânge aproape de neegalat în istorie. Cu toate acestea, la urma urmei, și nu cu reacția sa în Napoleonism, un mare scriitor englez a declarat că nu a existat nimic mai mare și mai glorios în întreaga istorie decât Revoluția Franceză. De comun acord, atunci când vine vorba despre ce înseamnă libertate, egalitatea și fraternitate – libertate, egalitate și fraternitate pe care Revoluția nu le-a obținut niciodată, și pe care le-a dezonorat – iar restul lumii se află în situația de astăzi, în mare măsură datorită zilelor în care Franța a fost lovită de anarhia revoltei.
Asta se datorează faptului că motivul care a declanșat Revoluția Franceză a fost un ideal de îmbunătățire a stării omenirii, un protest împotriva infamiei sociale, politice și economice care va fi asociată pentru totdeauna cu regimul Burbonilor, o luptă pentru un statut social care nu va permite luxul fără limite, extravaganța egoistă, neglijența inumană să prospere la Curte și să meargă alături de sărăcie, foamete, o viață a gemetelor. Și, chiar și acum, în timp ce teroarea bolșevismului stă să se dezlănțuie, un scriitor dintr-un cotidian englez ajunge să declare, așa cum a făcut unul zilele trecute, că idealismul bolșevist mai poate fi comparabil doar cu învățăturile pe care Iisus din Nazareth le-a dat lumii. Scriitorul și-a amintit, fără îndoială, parabola bogatului, sfâșiat de suferință în iad, care îl implora pe Lazăr, cerșetorul ale cărui răni erau linse de câini, odihnindu-se în sânul lui Avraam în Rai. Este parabola idealurilor bolșevismului.
Nu este greu de înțeles de ce un popor care a reușit să supraviețuiască prin țarism, datorită idealurilor și ideilor religioase pe care le-a nutrit în toate clasele sale, și nu în ultimul rând în rândul țărănimii sale, a fost atins de idealurile bolșevismului, și de ce, eliberat de țarism, a pendulat direct în brațele lui Lenin, uitându-se la idealurile crezului său și nu la ticăloșia sau excesele sale. Același lucru este valabil și pentru numărul evreilor care se găsesc în rândurile bolșevicilor. Evreul este un idealist. El ar da mult pentru un ideal. Este însetat de idealism ca scop al vieții sale. Acest lucru poate părea ciudat pentru cei care asociază evreul cu materialismul. Dar capacitatea evreului de a idealiza este atât de mare încât el idealizează în mod notoriu chiar și materialul. Faptul că există atât de mulți dintre oamenii noștri care s-au asociat cu idealurile bolșevismului, chiar dacă, în calitate de evrei, excesele sale trebuie să le repugne, trebuie să fie pus în legătură cu un alt fapt. Acești oameni vor fi găsiți în cea mai mare parte neasociați sau disociați de Sinagogă. În modul obișnuit de a vorbi, ei nu sunt evrei observanți. Nu este evident că Sinagoga, nereușind să îi atragă prin idealismul său, și niciun alt ideal, nici măcar un ideal material – pentru că ei nu sunt oameni ai bogățiilor, așa cum sunt de obicei burghezii – ei s-au aliniat de partea bolșevismului pentru că nu li s-a oferit un ideal evreiesc căruia acești evrei să îi poată dedica sentimentele și energiile lor?
Nu pot să înțeleg cum oameni care, timp de generații, au permis ca evreii, în special în Europa de Est, în Rusia, să sufere pogromuri, să fie masacrați și maltratați, torturați și uciși, și timp de două mii de ani au ținut poporul nostru în afara sferei celei mai puternice surse de idealism – cea asociată cu ființa națională – cum au acum ipocrizia, impertinența să se plângă că atât de mulți dintre ei sunt bolșevici! Faptul că evreii au fost aleși în măsura în care trebuie să preia conducerea în mișcarea din Rusia și Ungaria, este doar pentru că ei sunt puternic înzestrați cu intelect și capacitate, în comparație cu restul populației. Dar lumea nu trebuie să fie surprinsă că evreul, care este un idealist sau nimic, s-a îndreptat spre idealismul bolșevismului, pe care un scriitor britanic a declarat că este comparabil cu idealismul predicat de fondatorul creștinismului. Ar fi surprinzător, într-adevăr, dacă ar fi altfel. Nu poți ține un popor din locul care i se cuvine printre națiunile lumii, și apoi să te plângi pentru că ei iau rolul principal pe care abilitățile lor îl îndreptățesc în rândul națiunilor printre care i-ai împrăștiat. Faptul că un timorat milionar se teme, fără îndoială pe bună dreptate, de bolșevism, pe care, probabil, nu și-a dat niciodată osteneala să-l înțeleagă, sau poate ca nu are capacitatea de a-l aprecia pe deplin, pune o interdicție religioasă asupra evreilor bolșevici, este ceva de râsul zeilor!
Există multe în faptul bolșevismului în sine, în faptul că atât de mulți evrei sunt bolșevici, în faptul că idealurile bolșevismului multe puncte sunt în concordanță cu cele mai bune idealuri ale iudaismului, dintre care unele la baza celor mai bune învățături ale fondatorului creștinismului – acestea sunt lucruri pe care evreul grijuliu le va examina cu atenție. Doar cel nepăsător va privi bolșevismul doar în aspectele sale urâte și respingătoare pe care le iau toate revoluțiile sociale și care îl fac atât de urât pentru evreul iubitor de libertate – atunci când i se permite să fie liber. Nepăsătorul este cel care examinează parțial cea mai mare problemă care a fost pusă lumii moderne, și ca o contribuție a sa la soluție, o respinge cu o exclamație făcută în respect ascultător față de propria sa poziție socială și față de ceea ce pentru moment se întâmplă a fi convențional popular.
Comentariul traducatorului:
Iertare, este tot ce am putut să fac… 😑
Pentru comparație pun și textul în engleză așa cum am reușit să-l deslușesc. Poate reușește cineva să facă o traducere mai bună.☺️
Doamne ajută!
Nu exista real partid de dreapta in spectrul politic romanesc prezentat la tv
Conform https://en.wikipedia.org/wiki/Political_spectrum
Termenii dreapta și stânga se referă la afilieri politice care au apărut la începutul erei revoluționare franceze din 1789–1799 și s-au referit inițial la aranjamentele scaunelor din diferitele organisme legislative ale Franței. Privind dinspre scaunul Președintelui din fața Adunării, aristocrația s-a așezat la dreapta sa iar plebea s-a așezat la stânga, de unde și termenii politici de dreapta și de stânga.

Si asa au ramas lucrurile pana in ziua de astazi. Revolutia Franceza a creat un sistem politic dreapta-stanga iar masele voteaza pe unii sau pe altii. In dreapta ar fi traditionalistii iar in stanga ar fi cei ce doresc distrugerea traditiei, proprietate la comun, casatorii intre homosexuali, parinte 1 si parinte 2, trans, avort, anti nationalism, destrabalare, vaccinare si masca obligatorie, lockdown, cipuire, disparitia banilor cash, etc.
Deci stanga ar fi usor de identificat. Dar, de fapt, ce o mana in lupta? Raspuns:
Tel care este al intregii stangi, nu doar al bolsevismului.
Cititi va rog si:
STANGA POLITICA si DIAVOLUL (episodul pilot)
Video: RADACINILE SATANISTE ale miscarii PRO AVORT
Mai greu este insa a identifica dreapta, desi teoretic n-ar trebui sa fie.
Si este greu deoarece reala dreapta nu prea exista. E un fake, ca sa folosim un termen la moda. E o stanga peste care s-a pus o masca.
Ca daca cineva e anti vaccinare, te trezesti ca e activist new age. Sau daca e anti ecumenism, te trezesti ca e pro cip. Sau daca e anti avort, este insa ecumenist. Si tot din astea.
Iar daca zice ca e cu Dumnezeu, de fapt ne baga in gura lupului. Ca de exemplu, Donald Trump:
Cum sta treaba actualmente in Romania?
La noi „dreapta” nici nu se oboseste sa mimeze macar ca la americani. La noi autodeclarata dreapta PNL-USR-Forta Dreptei nu e nici anti LGBT, nici anti vaccinare obligatorie, nici anti avort. Ba mai rau, este aceeasi pe care am descris-o in foarte ampla analiza:
Dar ceilalti cum sunt? Ca sa fie de dreapta, ar trebui sa fie din randurile celor despre care vorbea Mugur Vasiliu:
Daca va era dor de fratele Mugur Vasiliu. O inregistrare inedita din 2011 despre nationalism
E deci Diana Sosoaca? Nu:
Dar AUR? Nu:
George Simion (AUR): Suntem de acord cu digitalizarea
Presedintele fondator al AUR este Marius Dorin Lulea, un om de afaceri catolic
Ce declara in trecut Claudiu Tarziu. Ca sa intelegem mai bine…
Masonul Adrian Ragnar Thiess este șeful campaniei prezidențiale AUR din 2024
George Simion s-a întâlnit cu ambasadorul Israelului
AUR a votat transformarea SRI în organ de cercetare penală specială
Pentru a intelege si mai bine cum stau lucrurile, cititi va rog si:
Titlul prezentului articol este „Nu exista real partid de dreapta in spectrul politic romanesc prezentat de mass-media”. De ce am specificat „prezentat de mass-media”? Pentru ca poate exista in Romania, insa nu este vizibil…
Pana nu demult erai catalogat „teoretician al conspiratiei” doar daca pronuntai cuvantul Bilderberg. Acum mass-media ne anunta ca noul co-presedinte al Bilderber este fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg
Sub impulsul lui David Rockefeller, Grupul Bilderberg se intruneste pentru prima data la Hotel de Bilderberg, de unde si denumirea, langa Arnhem, intre 29 si 31 mai 1954.
Pana nu demult erai catalogat „teoretician al conspiratiei” doar daca pronuntai cuvantul Bilderberg. Ascultati, va rog, ce declara fostul ofiter SIE, Stelian Octavian Andronic, in emisiunea Zig-Zag cu Ion Cristoiu din 27 ianuarie 2008 de pe Antena3:
Deci in 1972 ofiterul SIE Stelian Octavian Andronic nu stia nimic despre Grupul Bilderberg. Apoi a aflat ca acesta doreste crearea unui guvern mondial, a unei armate mondiale si a unei religii mondiale, new age. A trimis nota in Romania si raspunsul venit de la “centrala“ a fost ca nu prezinta interes. Lucru ce l-a suparat si ca urmare i-a pregatit lui Ceausescu o nota pe doua pagini pe care i-a inmanat-o aghiotantului acestuia la sosirea in Olanda, cu ocazia vizitei oficiale de atunci.
A doua zi i s-a dat nota inapoi cu specificatia ca “tovarasul a ordonat sa fie distrusa, impreuna cu toate materialele referitoare la acest subiect“. Nu-si explica motivul dar precizeaza ca ulterior s-a intalnit cu acel aghiotant ce i-a reamintit sa taca.
Interesant, nu-i asa? Cat secret. Si la ce nivel…
Dupa aproape 20 de ani, la 5 iunie 1991, acelasi David Rockefeller declara cu privire la prestatia presei fata de deciziile Bilderberg:
„Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala…”
Incepea deci deja sa se vorbeasca mai mult despre Bilderberg, dar departe fata de cat de mult se vorbeste acum. Abia cu 15 – 20 de ani in urma a inceput a afla publicul din presa despre diversele locatii in care se intalneau anual dar in rest nu mare lucru.
Acum aflam din mass-media pana si care-i noul co presedinte. Iata, de exemplu, ce putem citi in articolul Fostul sef al NATO, Stoltenberg, va prelua pozitia de co-presedinte al grupului exclusivist Bilderberg de pe AK-24:

NATO Secretary General Jens Stoltenberg
Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, va deveni noul copresedinte al Grupului Bilderberg, a declarat ziarul DN, relateaza Bloomberg.
Grupul Bilderberg este un forum anual neoficial infiintat in 1954 pentru a stimula dialogul intre Europa si America de Nord. Agenda grupului, initial pentru a preveni un alt razboi mondial, este acum definita ca sustinerea unui consens in jurul capitalismului occidental, axat pe piata libera, si a intereselor sale pe tot globul.
Intalnirile Bilderberg au loc anual si reunesc lideri din politica, guverne, finante, mediul academic, mass-media si din alte industrii.
Stoltenberg, in varsta de 65 de ani, si-a incheiat luna trecuta mandatul de sef al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord. A fost sef al NATO timp de 10 ani. El este, de asemenea, fost prim-ministru al Norvegiei, tara sa natala, reprezentand Partidul Laburist.
Jens Stoltenberg va fi si urmatorul presedinte al Conferintei de Securitate de la Munchen, rol pe care il va prelua in februarie 2025.
Site-ul oficial al reuniunilor Bilderberg se refera la Stoltenberg ca fiind co-presedinte.
Comentariu saccsiv:
In articolul de mai sus, Bilderberg nu este prezentat ca avand vreo legatura cu vreun guvern mondial sau religie mondiala, dar totusi, mare schimbare de abordare a subiectului, fata de acum zeci de ani…
De ce?
Probabil ca nu mai e mult pana cand vom fi anuntati ca grupul Bilderberg va organiza concerte cu premii, precum masoneria, ce si ea a suferit o transformare, caci din societate secreta a devenit discreta:
Gala Premiilor Marii Loji Naționale din România în parteneriat cu Ministerul Culturii
INCOTRO? Rusia a fost atacata cu rachete americane ATACMS / Vladimir Putin a semnat un decret care permite utilizarea armelor nucleare ca răspuns la lovituri cu rachete non-nucleare fabricate în Vest
Rusia a afirmat marți, 19 noiembrie, că resturile unei rachete ATACMS de fabricație americană au aterizat în regiunea Briansk. Agenția rusă de știri de stat Tass, citând Ministerul rus al Apărării, a raportat că resturile au căzut pe o instalație militară din regiunea Bryansk. Acesta a declarat că a existat un incendiu de mici proporții, potrivit The Guardian și Reuters.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a doborât cinci dintre rachete deasupra regiunii Briansk. Atacul nu s-a soldat cu victime sau pagube, a declarat acesta.
Ucraina nu a comentat rapoartele rusești și nu a existat nicio confirmare din partea SUA sau a altor puteri aliate.
Administrația Joe Biden a acordat Ucrainei permisiunea mult dorită de a utiliza rachetele cu rază mai lungă de acțiune asupra țintelor din regiunea învecinată Kursk, unde forțele ucrainene au organizat o incursiune și unde Rusia a desfășurat trupe aliate nord-coreene.
Peste noapte, forțele ucrainene au susținut că au țintit cu succes un centru logistic rusesc din apropierea orașului Karachev din regiunea Bryansk din Rusia, provocând mai multe explozii.
Mai devreme marți, președintele rus Vladimir Putin a aprobat o modificare a doctrinei nucleare care ar permite Rusiei să folosească arme nucleare în caz de orice atac asupra Rusiei efectuat de o țară fără arme nucleare, precum Ucraina, dar susținut de o putere cu arme nucleare – precum Statele Unite, Marea Britanie sau Franța.
Liderul de la Kremlin Vladimir Putin a semnat marți, în ziua în care se împlinesc 1.000 de zile de la invazia rusă în Ucraina, un decret care permite utilizarea mai largă a armelor nucleare ruse, măsura intervenind după ce Statele Unite au autorizat Kievul să lovească teritoriul rus cu rachetele sale cu rază lungă de acţiune.
Noua doctrină extinde circumstanţele în care Moscova poate recurge la arma nucleară.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că utilizarea rachetelor nenucleare occidentale de către forțele armate ucrainene împotriva Federației Ruse în conformitate cu noua doctrină ar putea duce la un răspuns nuclear, după ce președintele Vladimir Putin a aprobat marți o doctrină nucleară rusă actualizată.
Vorbind la conferința de presă zilnică obișnuită, Tass relatează că Peskov a spus că noua doctrină nucleară ar trebui să devină subiectul unei analize profunde atât în țară, cât și în străinătate.
Peskov a spus că Federația Rusă consideră că folosirea armelor nucleare este o măsură extremă, dar că actualizarea doctrinei este necesară pentru a alinia documentul la situația politică actuală.
Peskov a spus că „operațiunea specială” – termenul preferat de Moscova pentru invazia sa pe scară largă a Ucrainei – se desfășoară în contextul unui război declanșat de Occident împotriva Federației Ruse și că armata rusă monitorizează îndeaproape rapoartele despre planuri. să folosească rachete americane cu rază mai lungă de acțiune în regiunea Kursk din Rusia.
Vladimir Putin avertizase la sfârşitul lunii septembrie că ţara sa ar putea utiliza de acum înainte arme nucleare în cazul unei „lansări masive” de atacuri aeriene împotriva Rusiei şi că orice atac efectuat de o ţară fără arme nucleare, cum ar fi Ucraina, dar sprijinită de o putere cu arme nucleare, cum ar fi Statele Unite, ar putea fi considerat o agresiune „comună”, ce ar putea autoriza utilizarea de arme nucleare de către Rusia.
Potrivit agenţiei TASS, documentul, care se intitulează „Fundamentele politicii de stat în domeniul descurajării nucleare” pleacă de la principiul că armele nucleare sunt o ultimă soluţie pentru a proteja suveranitatea ţării. În acelaşi timp, din cauza apariţiei unor noi ameninţări şi riscuri militare, Rusia a trebuit să clarifice parametrii care permit utilizarea armelor nucleare, explică agenţia oficială de presă a statului rus.
„În special, categoria de state şi alianţe militare supuse descurajării nucleare a fost extinsă. Lista ameninţărilor militare, pentru neutralizarea cărora sunt necesare astfel de acţiuni, a fost completată. Agresiunea oricărui stat non-nuclear, dar cu participarea sau sprijinul unei ţări nucleare, va fi considerată un atac comun asupra Rusiei. În plus, un răspuns nuclear din partea Rusiei este posibil în cazul unei ameninţări critice la adresa suveranităţii sale chiar şi prin arme convenţionale, al unui atac asupra Belarusului ca membru al Uniunii (Statale Rusia-Belarus), în cazul unei lansări masivă de avioane militare, rachete de croazieră, drone şi alte aeronave şi trecerea frontierei ruse de către acestea”, scrie TASS.
Versiunea anterioară a doctrinei nucleare ruse fusese aprobată în iunie 2020 şi a înlocuit atunci un document similar adoptat cu 10 ani înainte.
Comentariu saccsiv:
Stiri din septembrie 2024:
Zilele acestea insa, opinia publica a fost informata cum ca:
Iar azi:
Ce citim?
Cateva dintre comentariile la articolul Comentariul zilei: De ce trebuie sa citim. Si, de ce trebuie sa citim si nu sa ascultam de pe net, sau audio-carti, sau sa ne uitam pe ecrane la un cineva care ne vorbeste:
Alin:
„Sunt curios ce parere aveti despre citirea altor carti, in afara celor duhovnicesti.
Ma refer aici la carti de fictiune, beletristica: politiste, nuvele, romane, povestiri etc.?
Ar fi mai bine sa ne rezumam strict la cartile ortodoxe, duhovnicesti?
Multumesc.”
Adriana M.:
„Și eu sunt curioasă.”
Alin:
„Sper sa citeasca si fratele Mircea si sa isi spuna parerea. Si tu frate, Saccsiv, te rog frumos!”
Intrebarea e simpla insa raspunsul complex. Imi navalesc in minte sumedenie de idei dar, din pacate, n-am acum timp pentru ceva laborios. Insa nici nu vreau sa aman, asa ca voi incerca un soi de rezumat. Nu stiu daca va fi si suficient de lamuritor…
Asadar:
Cum le definim mai exact? Unde incadram diverse carti, nuvele, editoriale, analize, articole?
E limpede ca la duhovnicesti intra Sfanta Scriptura, Vietile Sfintilor, Patericul, Sfantul Ioan Gura de Aur, etc.
Dar interviul de mai jos unde il incadram?
CARTE: Parintele Adrian Fageteanu – ”Viata mea. Marturia mea”
Dar Nicolae Steinhardt?
Dar Dostoievski?
Razboi si pace de Tolstoi? La https://humanitas.ro/assets/pdf/Lev-Tolstoi_Evanghelia-pe-scurt.pdf ni se spune ca:
„În 1880, Lev Nikolaevici Tolstoi începe să critice în scrierile sale Biserica Ortodoxă, acuzând-o că e preocupată numai de ritualuri şi dogme, fără să-i pese de învăţătura originară a lui Isus. Deşi cenzura împiedică publicarea cărţilor în care îşi exprimă aceste idei, poziţia lui Tolstoi e bine – cunoscută, ceea ce face ca în 1901 Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse să-l excomunice. În scrisoarea de răspuns la decizia Sinodului, Tostoi spune: „Am început prin a iubi credinţa mea ortodoxă mai mult decât liniştea mea, apoi am iubit creştinismul mai mult decât biserica mea, acum însă iubesc adevărul mai mult decât orice pe lume. Şi chiar şi acum pentru mine adevărul se suprapune cu creştinismul, aşa cum îl înţeleg eu“. Tolstoi moare în 1910, după ce refuzase ferm să se întoarcă în sânul Bisericii. E înmormântat fără fast într-o pădure lângă Iasnaia Poliana”
Cred ca mai bine e sa folosim cuvantul folositor. Iar intrebarea sa fie reformulata: Ce carti sunt folositoare?
In acest caz, consider ca sunt carti folositoare, precum ”Viata mea. Marturia mea”. Si carti partial folositoare, precum „Razboi si pace”. Pentru a doua categorie trebuie sa avem discernamant, ca sa nu picam in vreo plasa.
Si din scrierile partial folositoare, avem ce invata: istorie, stiinta, geografie, biologie, etc.
La partial folositoare am trecut deci si enciclopedii despre plante, de exemplu. Nu le poti numi duhovnicesti, insa sigur sunt folositoare pentru hrana si vindecare (daca, evident, sunt scrise bine). Dar uneori sunt doar partial folositoare, deoarece multi autori nu se lasa pana nu o mai baga si pe aia cu evolutionismul.
Un roman istoric poate fi iar folositor, ca sa aflam lucruri si astfel si pricepem pe ce lume suntem. Dar acolo putem gasi si balarii deci per total poate fi doar partial folositor, asadar trebuie discernamant.
Bune pot fi si unele editoriale si unele articole de tip enciclopedic, etc.
Cu alta ocazie, voi dezvolta tema.
Iertare.
Doamne ajuta!




Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!


22 comments