Grecia vrea propriul Iron Dome. Pe motiv de Turcia?

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/grecia-vrea-propriul-iron-dome-suntem-in-discutii-cu-israelul_3492867.html

Grecia este în discuţii cu Israelul pentru a dezvolta un scut de apărare antiaeriană şi antirachetă în valoare de 2 miliarde de euro, în cadrul unui efort mai amplu de modernizare a forţelor sale armate, pe măsură ce îşi revine după criza prelungită a datoriilor, au declarat joi oficiali greci citaţi de Reuters

Acest scut ar urma probabil să imite Domul de Fier al Israelului şi alte sisteme care interceptează rachete cu rază scurtă şi lungă de acţiune lansate în timpul atacurilor din partea vecinilor săi, pe fondul conflictelor în curs din Gaza şi Liban.

Grecia doreşte să investească în apărare pentru a ţine pasul cu aliata sa din NATO şi rivala sa istorică Turcia, care îşi dezvoltă la rândul ei propria apărare antiaeriană, în pofida unor îmbunătăţiri în relaţiile bilaterale.”Planul este de a crea un sistem multistrat antiaerian şi antidronă”, a declarat pentru Reuters o sursă informată în legătură cu această problemă, după un briefing cu uşile închise cu ministrul grec al apărării, Nikos Dendias.

„Suntem în discuţii cu Israelul”, a spus sursa.

Un al doilea oficial a confirmat amploarea potenţialului acord, adăugând că Grecia trebuie să cheltuiască 12,8 miliarde de euro până în 2035 pentru a-şi moderniza forţele armate.

Apărarea antiaeriană face parte din planul de achiziţii militare pe 10 ani al Atenei, care include achiziţionarea a până la 40 de avioane de luptă noi F-35 şi drone din SUA, precum şi a patru fregate Belharra şi avioane Rafale din Franţa.

„Facem eforturi pentru o tranziţie rapidă a forţelor noastre armate către secolul 21”, a declarat ministrul apărării înainte de reuniunea de joi.

Grecia foloseşte în prezent sisteme americane Patriot şi sisteme ruseşti vechi S-300 pentru a-şi proteja spaţiul aerian.

În ciuda unui oarecare dezgheţ în relaţiile de mult timp tulburi ale Greciei cu Turcia – vecinul său estic mult mai mare -, cele două ţări rămân pe poziţii divergente într-o serie de probleme, inclusiv graniţele maritime, resursele energetice şi spaţiul aerian din estul Mediteranei.