Adolescentii nu doar ca nu citesc carti, ei nu se mai informeaza nici macar de pe internet…

Vocea Romanului UITAȚI DE CITITUL CĂRȚILOR, ADOLESCENȚII NU SE MAI INFORMEAZĂ NICI DE PE INTERNET

Ziarele publică permanent articole despre oamenii care nu mai citesc cărți.

Doar că situația este chiar mai gravă decât se spune: marea majoritate a adolescenților nu se mai deranjează nici măcar cu cititul de pe internet.

În 2023, pe vremea când predam într-o școală elementară, am avut pentru prima dată o bănuială privitoare la această ultimă calamitate generațională. Discutam despre ChatGPT și despre ceea ce era, pe atunci, Bard (actualmente Gemini, n.trad.)

I-am întrebat pe adolescenții de 14-16 ani cum anume le folosesc. Tinerii priveau în gol. Pentru ca, până în cele din urmă, un băiat să explice de ce nu: ”Trebuie să mă loghez”. Am pus totul pe seama lenei clasice a adolescenților și nu m-am mai gândit la asta. Dar dovezile ignoranței în ceea ce privește utilizarea internetului sunt tot mai numeroase: discutam cu o fată de 15 ani, care are smartphone de la cinci ani (da, cinci!) despre gătit… ”Unde găsesc rețete?” a întrebat ea. O fată de aceeași vârstă, care își petrecea, nouă ore pe zi pe telefon nu știa că există exerciții de yoga pe YouTube… Un alt adolescent nu știa să își rezerve bilete de tren… O fată care pleca la Londra, dar nu știa ce este de vizitat acolo… Copilul uluit că putem viziona un videoclip pentru a învăța diverse lucruri – și așa mai departe…

Adolescenții îmi pun diverse întrebări: există pedeapsa cu moartea în Marea Britanie?; Cine este președintele Americii?; Când a avut loc cel de-Al Doilea Război Mondial?; Unde este Turcia?; Ce se mănâncă în Scoția?; Din ce se fac cârnații? Când le-am sugerat că pot afla de pe Google tot ce îi interesează, au ridicat plictisiți din umeri: ”Nu-mi place să caut” – recunoaște câte unul din ei. Dorința lor de a afla nu e chiar atât de mare cât să îi determine să formuleze o întrebare pe internet. Dacă sunt îmboldiți, s-ar putea să o întrebe pe Alexa, acasă, dar numai cu mare greu se deranjează să compună o întrebare în scris.

Și acesta este, am înțeles în sfârșit, motivul dezinteresului adolescenților față de posibilitățile internetului: actuala generație de copii este formată din utilizatori pasivi, nu activi. Ei se uită în ecranele telefoanelor și divertismentul le este prezentat prin intermediul fluxurilor specifice pe Snap sau Tik Tok. Adolescenții nu au nevoie să caute nimic în mod activ, deoarece totul a fost deja perfect pregătit pentru nevoile lor specifice (în general chestiuni referitoare la frumusețe pentru fete, fitness și bancuri pentru băieți – dezamăgitor, dar așa stau lucrurile). Cititul de pe rețele se asemănă întrucâtva cu citirea unei reviste de odinioară, altcineva a făcut tot ce era mai greu și tot ce mai trebuie să faci e să stai întins si să dai scroll.

Internetul, mai vast, și bogăția de posibilități pe care o oferă, a fost redus la același efect de fundal pe care îl au și cărțile: există, dar majoritatea copiilor nu sunt curioși să afle ce are de oferit. Pentru cei ca mine, care nu sunt nativi digitali, și care își mai amintesc încă despre temele de la istorie și drumul până la casa îndepărtată a unui unchi, cu speranța că Enciclopedia din biblioteca lui ar putea conține câteva date de care avem nevoie, minunile Google nu vor înceta să fie uimitoare. Dar, pentru nativii digitali, internetul este la fel de obișnuit ca asfaltul.

Soțul meu nu este încă convins și mă întreabă, cu ochii îngustați: ”Dar ce zici despre băiatul care s-a folosit de ChatGPT și a primit o ofertă la Oxford, sau despre fata care a găsit online un producător de muzică, lansându-și astfel, o melodie excepțională, sau despre tânărul care și-a autopublicat o carte despre bursuci?”

Desigur, îi răspund, deoarece au existat întotdeauna copii care citesc cărți și, prin urmare, excelează din punct de vedere educațional, vor exista în continuare și copii care utilizează internetul pentru a-și îmbogăți cunoștințele și împărtăși talentele. Dar, pentru marea majoritate a copiilor, internetul este la fel de ignorat și nevizitat ca bibliotecile și librăriile de altădată.

Joanna Gray este scriitoare.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici

 

Comentariu saccsiv:

Referitor la internet

Gasesti ceva daca cineva a pus deja acel ceva pe internet. Si, evident, daca altcineva sau tot acel cineva a scris despre acel subiect.

Dar depinde si de subiect, caci deseori adevarul este cenzurat. Ca de exemplu, pe youtube:

Evreica Susan Wojcicki, fost CEO la YouTube, A MURIT la doar câteva luni după ce fiul său Marco a fost găsit decedat în căminul studențesc al Universității Berkeley

Sau facebook:

Mark Zuckerberg a declarat ca Administrația Biden a presat META (fostul Facebook) să cenzureze conținutul despre COVID. El și-a exprimat regretul că gigantul nu a obiectat mai mult și mai ferm și a promis: „Nu se va mai întâmpla”

Mark Zukerberg a promis ca nu se va mai intampla, dar foarte probabil ca se va mai intampla cu mult mai rau, caci terenul se pregateste intens:

John Kerry s-a plâns la Forumul Economic Mondial că Primul Amendament la Constituția Statelor Unite „reprezintă un obstacol major” în calea posibilității guvernului de a „zdrobi” opiniile negative pentru „ca acestea să nu mai existe” / Primul Amendament a fost adoptat în 1791 și împiedică guvernul să formuleze legi prin intermediul cărora să reglementeze libertatea de exprimare

Hillary Clinton: Dacă companiile social media nu își moderează conținutul, atunci noi vom pierde controlul total

Asa ca, pentru teme grele nu este treaba tocmai simpla a afla de pe internet. Insa pentru intrebari de genul „unde este Turcia”, internetul este suficient de sigur, adica nu vei gasi raspunsuri „se afla in America de Sud”.

 

Referitor la tema articolului: cititul

Articolul de pe Vocea Romanului face parte din:

Razboiul impotriva textului

Doar ca este cu mult mai grav decat cele ce le-am descris acolo…

Respectivii adolescenti nu doar ca nu cauta raspunsul la intrebari de genul „unde este Turcia”, ei nici memorie nu au, caci sigur au invatat la scoala. Cultura generala pana la acea varsta o capeti, adica din gimnaziu.

Sigur ca nu toti adolescentii au ajuns in halul asta si la fel de sigur este ca proportiile difera de la tara la tara si de la continent la continent. Dar oricum este extrem de grav ca exista astfel de tineri si ca procentul lor creste.