Cercetătorii au descoperit o bază militară antică care confirmă cele scrise in Biblie despre nimicirea armatei regelui asirian Senaherib de către îngerul Domnului

Sursa: https://adevarul.ro/stil-de-viata/stiinta/tabara-militara-mentionata-in-biblie-a-fost-2368992.html

Cercetătorii au descoperit o bază militară antică care ar confirma o poveste biblică despre îngerii care au oprit un atac asupra Ierusalimului.

Cercetătorii au descoperit o bază militară antică care ar putea confirma o poveste biblică despre îngeri care au oprit un atac asupra Ierusalimului.

Povestea spune că, în urmă cu aproximativ 2.700 de ani, Dumnezeu a trimis un înger mesager pentru a lupta împotriva unei armate de soldați asirieni care veniseră să cucerească Țara Sfântă.

Se spune că îngerul Domnului ar fi coborât atunci asupra armatei invadatoare și a ucis 185.000 de soldați într-o singură noapte.

Nu a existat nicio dovadă arheologică care să ateste că evenimentul supranatural – sau chiar bătălia – a avut loc cu adevărat.

Acum, folosind tehnici moderne de cartografiere, arheologul Stephen Compton susține că a găsit mai multe dovezi că bătălia epică a avut loc, potrivit DailyMail.

Imperiul asirian a funcționat între 1365 și 609 î.Hr., cu sute de ani înainte de Hristos.

Invazia Ierusalimului a fost condusă de regele imperiului, Sennacherib, care dorea să își afirme dominația politică și economică asupra tuturor rutelor care traversau deșertul sirian și care duceau la Marea Mediterană.

Povestea apărea și într-o sculptură din apropierea Ierusalimului

Cercetătorii descoperiseră anterior o scenă sculptată în pereții de piatră ai palatului regelui Sennacherib, care celebra cucerirea de către acesta a orașului Lachis, un oraș aflat la 42 de mile sud de Ierusalim.

Sculpturile arătau modul în care a fost amenajată baza militară, permițându-i lui Compton să o compare cu fotografiile făcute în zonă în anii 1910.

Acesta a observat o zonă care avea aceeași dimensiune și formă ca și desenele de pe peretele palatului și care ducea la niște ruine care conțineau rămășițele unui zid perimetral și cioburi de ceramică.

După ce a efectuat o cercetare arheologică a sitului, Compton a stabilit că acesta a fost abandonat după invazia lui Sennacherib și că oamenii nu mai locuiseră în zonă de cel puțin 2.600 de ani.

Descoperirea a deschis calea cercetătorilor pentru a localiza alte situri militare similare în zonă și speră că va duce la descoperirea unor orașe antice care au fost distruse de Imperiul Asirian.

În 2021, Compton a scris într-o postare pe X, pe atunci Twitter, că a descoperit locația taberelor militare ale lui Sennacherib.

„Fiecare era un sit rotund la puțin peste o milă la nord de zidurile vechi ale orașului respectiv și fiecare purta același nume arab pe cel puțin o hartă timpurie, Mudawwara”, a scris el.

Locația însemna, de asemenea, că era locul în care forțele lui Sennacherib își plănuiau atacul, deoarece se numea în arabă Khirbet al Mudawwara, ceea ce înseamnă „Ruinele taberei conducătorului invadator”.

Înainte ca Compton să descopere situl asirian, cercetătorii mai întâlniseră doar o singură tabără militară antică în zonă.

Situl secundar a fost ocupat în timpul asediului roman al Ierusalimului, iar amenajarea sa a oferit cercetătorilor o modalitate de a compara amenajarea taberei militare cu cea a asirienilor.

„Taberele militare romane erau întotdeauna dreptunghiulare, în timp ce aceasta era ovală, forma caracteristică a taberelor asiriene”, a scris Compton într-un comunicat de presă.

Metodele pe care Compton le-a folosit pentru a găsi tabăra lui Sennacherib au dus la descoperirea altor tabere militare asiriene.

„În unele cazuri, a fost posibil, de asemenea, să se folosească taberele nou descoperite pentru a localiza siturile unor orașe antice despre care se știa că au fost asediate de asirieni, dar ale căror locații erau necunoscute sau incerte”, a scris Compton.

Trei povestiri biblice din cartea „Isaia, 37:36-38”, „2 Împărați, 19:35” și „2 Cronici, 32:21” detaliază modul în care soldații asirieni au fost uciși în noaptea dinaintea atacului asupra Ierusalimului.

În toate povestirile, divinitatea israelită Yahweh, a trimis un înger care a trecut prin tabără în timp ce soldații dormeau, omorându-i pe toți pentru că i-au amenințat pe adepții săi.

Pasajul biblic 19:35 din cartea „2 Împărați” spune: „În noaptea aceea, îngerul Domnului a ieșit și a lovit în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni; și când s-au sculat dimineața devreme, iată, toți erau cadavre”.

Îngerul Domnului – scris în ebraică malak Yahweh – se traduce prin mesager al Domnului și a fost trimis să protejeze Ierusalimul după ce conducătorul acestuia, Ezechiel, s-a rugat lui Dumnezeu pentru siguranță.

Într-o altă versiune a atacului, o molimă a luat viața soldaților asirieni, în timp ce o versiune greacă susținea că soldații au rămas fără apărare în luptă după ce șoarecii le-au invadat tabăra în timpul nopții și le-au ros toate corzile arcurilor și curelele scuturilor.

După ce armata asiriană a fost învinsă, dealul a rămas netulburat până în anii 1930, când britanicii au transformat o porțiune într-un depozit de muniții pentru că era mai ușor de apărat și l-au redenumit Dealul Munițiilor.

În 1948, armata iordaniană a capturat dealul de la britanici și a construit tranșee defensive în jurul perimetrului.

Locul a schimbat din nou proprietarul două decenii mai târziu, când parașutiștii israelieni au luptat pentru a intra în posesia dealului în timpul a ceea ce mai târziu a devenit cunoscut sub numele de Războiul de Șase Zile.

Astăzi, locul este un memorial și un muzeu dedicat acelei bătălii sângeroase care a ucis 15.000 de arabi și aproximativ 1.000 de israelieni.

 

Comentariu saccsiv:

Sa citim si ce scrie in Sfanta Scriptura la Cartea a patra a Regilor capitolele 18 si 19:

https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=69&cap=18

1. În anul al treilea al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, s-a făcut rege Iezechia, fiul lui Ahaz, regele Iudei.
2. Acesta era de douăzeci şi cinci de ani când s-a făcut rege şi a domnit douăzeci şi nouă de ani în Ierusalim. Numele mamei sale era Abia, fiica lui Zaharia.
3. Acesta a făcut fapte plăcute în ochii Domnului în toate, cum făcuse şi David, tatăl său, că el a desfiinţat înălţimile, a sfărâmat stâlpii cu pisanii idoleşti, Aşerele,
4. Şi a stricat şarpele cel de aramă, pe care-l făcuse Moise; chiar până în zilele acelea fiii lui Israel îl tămâiau şi-l numeau Nehuştan.
5. Şi a nădăjduit el în Domnul Dumnezeu. Ca el n-a mai fost altul între toţi regii lui Iuda, nici înainte, nici după;
6. Căci s-a lipit el de Domnul şi nu s-a abătut de la El, ci a păzit poruncile Lui, cum poruncise Domnul lui Moise.
7. De aceea Domnul a fost cu el şi tot ce a făcut Iezechia, făcea cu chibzuinţă. Şi s-a depărtat el de regele Asiriei şi n-a mai slujit aceluia.
8. Apoi a bătut pe Filisteni până la Gaza, precum şi în cuprinsul ei, de la turnul de pază până la cetatea întărită.
9. în anul al patrulea al regelui Iezechia, adică în anul al şaptelea al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, s-a dus Salmanasar, regele Asiriei, asupra Samariei şi a împresurat-o şi după trei ani a luat-o.
10. În anul al şaptelea al lui Iezechia, adică în anul al zecelea al lui Osea, regele lui Israel, a fost luată Samaria.
11. Atunci regele Asiriei a strămutat pe Israeliţi în Asiria şi i-a aşezat în Halach, în Habor, lângă râul Gozan, în cetăţile Mediei,
12. Pentru că n-au ascultat glasul Domnului Dumnezeului lor şi au călcat legământul Lui; tot ceea ce a poruncit Moise, robul Domnului, ei nici n-au ascultat, nici n-au făcut.
13. Iar în anul al paisprezecelea al regelui Iezechia s-a dus Senaherib, regele Asiriei, asupra tuturor cetăţilor întărite ale lui Iuda şi le-a luat.
14. Atunci a trimis Iezechia, regele Iudei, la regele Asiriei în Lachiş, ca să-i zică: „Vinovat sunt! Du-te de la mine, căci ceea ce vei pune asupra mea, voi plăti!” Şi a pus regele Asiriei asupra lui Iezechia, un bir de trei sute de talanii de argint şi treizeci de talanţi de aur.
15. Şi a dat Iezechia tot argintul ce s-a găsit în templul Domnului şi în vistieria casei domneşti.
17. În vremea aceea a luat Iezechia aurul de pe uşile templului Domnului şi de pe stâlpii cei vechi pe care-i aurise însuşi Iezechia. şi l-a dat regelui Asiriei.
18. Şi a trimis regele Asiriei din Lachiş pe Tartan, pe Rabsaris şi pe Rabşache cu oştire mare asupra Ierusalimului şi, sosind, s-au oprit la canalul iazului de sus, care se află lângă drumul ce merge spre ţarina nălbitorului.
19. Şi chemând aceia pe rege, au ieşit la ei Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia curţii domneşti, Şebna scriitorul şi Ioah cronicarul, fiul lui Asaf.
20. Atunci a zis către ei Rabşache: „Spuneţi lui Iezechia: Aşa zice regele cel mare, regele Asiriei: Ce fel de nădejde este aceea în care te reazemi? Tu ai spus numai vorbe goale; pentru război însă trebuie pricepere şi putere.
21. Acum însă în cine nădăjduieşti tu, de te-ai răzvrătit împotriva mea?
22. Iată, tu socoţi să te reazemi pe Egipt, pe acea trestie frântă care de se sprijineşte cineva în ea îi intră în mână şi i-o sparge. Aşa este Faraon, regele Egiptului, pentru toţi cei ce nădăjduiesc în el.
23. Iar de-mi veţi zice: Noi nădăjduim în Domnul Dumnezeul nostru! Apoi în acela, oare, ale cărui înălţimi şi jertfelnice le-a stricat Iezechia şi a zis lui Iuda şi Ierusalimului: Numai înaintea acestui jertfelnic să vă închinaţi, care este în Ierusalim?
24. Deci intră în legătură cu stăpânul meu, regele Asiriei, şi eu îţi voi da două mii de cai; poţi tu oare să găseşti călăreţi pentru ei?
25. Cum vei birui tu măcar o singură căpetenie dintre cele mai mici slugi ale stăpânului meu? Ai nădejde în Egipt, pentru care şi pentru călăreţi?
26. Pe lângă aceasta, au doară eu fără voia Domnului am venit la locul acesta ca să-l stric? Domnul mi-a zis: Du-te asupra ţării acesteia şi o strică!”
27. Iar Eliachim, fiul lui Hilchia, Şabna şi Ioah au zis către Rabşache: „Vorbeşte cu robii tăi în limba aramaică, pentru că noi înţelegem, şi nu grăi cu noi în limba iudaică, în auzul poporului, care stă pe zid!”
28. Zis-a Rabşache către ei: „Au doară stăpânul meu m-a trimis să spun aceste cuvinte numai stăpânului ţării şi ţie? Nu, ci şi poporului care stă pe zid şi care va ajunge să-şi mănânce murdăria şi să-şi bea udul cu voi!”
29. Apoi s-a sculat Rabşache şi a strigat cu glas tare în limba iudaică şi a spus aceste cuvinte: „Ascultaţi cuvântul regelui celui mare, regele Asiriei!
30. Aşa zice regele: Să nu vă înşele pe voi Iezechia, căci nu poate să vă izbăvească din mâna mea,
31. Şi să nu vă încurajeze Iezechia cu Domnul, zicând: Ne va izbăvi Domnul şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile regelui Asiriei.
32. Să nu ascultaţi pe Iezechia, căci aşa zice regele Asiriei: Împăcaţi-vă cu mine şi ieşiţi la mine; să-şi mănânce fiecare rodul viţei sale de vie şi al smochinului său şi să bea fiecare apă din fântâna sa, până nu vin să vă iau într-o ţară la fel cu ţara voastră,
33. În ţara pâinii şi a vinului, în ţara fructelor şi a viilor, în ţara smochinelor şi mierei, şi nu veţi muri, ci veţi trăi. Deci nu ascultaţi pe Iezechia, care vă amăgeşte, zicând: Domnul ne va izbăvi.
34. Dumnezeii popoarelor au izbăvit ei oare fiecare ţara sa din mâna regelui Asiriei?
35. Unde sunt dumnezeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, Inei şi Hevei? Au scăpat oare Samaria din mâna mea?
36. Care din dumnezeii ţărilor acestora a izbăvit ţara sa din mâna mea? Aşadar va izbăvi Domnul Ierusalimul din mâna mea?”
37. Poporul însă a tăcut şi nu i-a răspuns nici un cuvânt, pentru că porunca regelui era să nu-i răspundă.
38. După aceea a venit Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia curţii domneşti, Şebna scriitorul şi Ioah cronicarul, fiul lui Asaf, la Iezechia, cu hainele sfâşiate şi i-au spus vorbele lui Rabşache.

https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=69&cap=19

1. Auzind acestea, regele Iezechia şi-a rupt hainele sale, s-a îmbrăcat cu sac şi s-a dus în templul Domnului.
2. Atunci a trimis pe Eliachim, căpetenia curţii domneşti, pe Şebna scriitorul şi pe preoţii cei mai mari, îmbrăcaţi în sac, la Isaia proorocul, fiul lui Amos,
3. Şi aceştia au zis către el: „Aşa zice Iezechia: Zi de necaz, de pedeapsă şi de ruşine este ziua aceasta, căci pruncii sunt aproape să iasă din pântecele mamelor şi ele nu pot naşte.
4. Poate va auzi Domnul Dumnezeul tău toate cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimis regele Asiriei, stăpânul lui, să defaime pe Dumnezeul cel viu şi să-L hulească cu vorbele pe care le-a auzit Domnul Dumnezeul tău. Adu dar rugăciune pentru cei ce au rămas şi se află printre cei vii!”
5. Şi au venit slugile regelui Iezechia la Isaia,
6. Iar Isaia le-a zis: „Aşa să ziceţi domnului vostru: Aşa grăieşte Domnul: Nu te teme de vorbele ce le-ai auzit şi cu care M-au hulit pe Mine slugile regelui Asiriei.
7. Căci iată voi trimite în el duh şi va auzi o veste şi se va întoarce în ţara sa, iar acolo îl voi lovi cu sabia”.
8. Atunci s-a întors Rabşache şi a găsit pe regele Asiriei războindu-se împotriva Libnei, căci auzise că acesta a plecat din Lachiş.
9. Şi a auzit el de Tirhaca, regele Etiopiei, căci i s-a spus: „Iată vine să se lupte cu tine”. Şi din nou a trimis soli la Iezechia să-i spună:
10. „Aşa să ziceţi lui Iezechia, regele Iudei: Să nu te înşele Dumnezeul tău, în Care nădăjduieşti tu, gândind: Nu va fi dat Ierusalimul în mâinile regelui Asiriei!
11. Doar tu ai auzit ce a făcut regele Asiriei cu toate ţările, aruncând asupra lor blestem. Şi tu ai să rămâi?
12. Dumnezeii popoarelor pe care le-au ruinat părinţii mei le-au izbăvit ei oare?
13. Unde este regele Hamatului, sau regele Arpadului, sau regele cetăţii Sefarvaimului, Inei şi Hevei?”
14. Şi a luat Iezechia scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o; apoi s-a dus în templul Domnului şi a deschis-o Iezechia înaintea felei Domnului.
15. Şi s-a rugat Iezechia înaintea feţei Domnului şi a zis: „Doamne Dumnezeul lui Israel, Cel ce şezi pe heruvimi, numai Tu singur eşti Dumnezeul tuturor regatelor pământului, Tu ai făcut cerul şi pământul!
16. Pleacă-ţi, Doamne, urechea Ta şi mă auzi! Deschide-ţi, Doamne, ochii Tăi şi vezi şi auzi cuvintele lui Senaherib, cel ce a trimis să Te hulească pe Tine, Dumnezeul cel viu!
17. Adevărat, o, Doamne, regii Asiriei au pustiit popoarele şi ţările lor, au aruncat dumnezeii acestora în foc, dar aceia nu erau dumnezei, ci lucruri de mâini omeneşti, lemn şi piatră, şi de aceea i-a şi nimicit pe ei.
18. Şi acum, Doamne Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mâna lui,
19. Şi vor afla toate regatele pământului că numai Tu, Doamne, eşti Dumnezeu! „
20. Atunci a trimis Isaia, fiul lui Amos, la Iezechia să-i spună: „Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Cele pentru care te-ai rugat tu Mie împotriva lui Senaherib, regele Asiriei, le-am auzit.
21. Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul pentru el: Te dispreţuieşte şi râde de tine fecioara, fiica Sionului, şi clatină din cap, în urma ta, fiica Ierusalimului.
22. Pe cine însă ai mustrat şi ai hulit tu? Şi asupra cui ţi-ai ridicat tu glasul şi ţi-ai înălţat aşa de sus ochii tăi? Asupra Sfântului lui Israel.
23. Prin trimişii tăi tu ai înfruntat pe Domnul şi ai zis: Cu mulţimea carelor mele m-am urcat pe înălţimea munţilor, pe coastele Libanului, şi am tăiat cedrii cei falnici şi chiparoşii cei minunaţi ai lui, şi am ajuns la cea din urmă adăpostire a lui, la grădina lui plină de pomi;
24. Şi am săpat şi am băut apă străină şi cu tălpile picioarelor mele voi seca râurile Egiptului.
25. N-ai auzit tu, oare, că aceasta Eu am făcut-o de demult, din zilele cele de demult am hotărât-o? Acum însă am îndeplinit-o prin aceea că tu pustieşti şi prefaci cetăţile în dărâmături,
26. Iar locuitorii lor au ajuns neputincioşi, tremură şi rămân ruşinaţi; au ajuns ca iarba câmpului şi ca verdeaţa cea fragedă, ca buruienile de pe acoperişul casei şi ca nişte fire de grâu uscate înainte de a da în spic.
27. De şezi, de intri, ori de ieşi, Eu toate le ştiu şi ştiu şi obrăznicia ta faţă de Mine.
28. Pentru obrăznicia ta cea faţă de Mine şi pentru că trufia ta a ajuns până la urechile Mele, Îmi voi pune veriga Mea în nările tale şi în buzele tale belciugul Meu şi te voi întoarce pe acelaşi drum pe care ai venit.
29. Iar pentru tine, Iezechia, iată semn: Anul acesta veţi mânca din cele ce vor creşte din seminţele scuturate; în anul al doilea veţi mânca din cele ce vor creşte de la sine, iar în anul al treilea veţi semăna şi veri secera, veţi sădi vii şi veţi mânca roadele lor.
30. Ceea ce nu se va strica în casa lui Iuda, ceea ce va rămâne, va da rădăcini în jos, iar în sus va aduce rod, căci din Ierusalim vor ieşi câţiva rămaşi şi din Sion, câţiva izbăviţi.
31. Râvna Domnului Savaot va face aceasta.
32. De aceea aşa zice Domnul de regele Asiriei: Nu va intra în cetatea aceasta, nici va arunca săgeţi încoace; nu se va apropia de ea cu scut, nici va face întărituri de şanţuri împotriva ei.
33. Pe drumul pe care a venit, se va întoarce şi în cetatea aceasta nu va intra, zice Domnul;
34. Căci Eu voi păzi cetatea aceasta, ca să o izbăvesc pentru Mine şi pentru David, robul Meu”.
35. În noaptea aceea s-a întâmplat că a ieşit îngerul Domnului şi a lovit în tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii, şi când s-au sculat dimineaţa, iată erau peste tot numai trupuri moarte.
36. Atunci Senaherib, regele Asiriei, sculându-se, a plecat şi s-a întors şi a locuit în Ninive.
37. Dar pe când se ruga el în casa lui Nisroc, zeul său, l-au ucis cu sabia fiii săi Adramelec şi Şareţer şi au fugit în pământul Ararat, iar în locul lui s-a făcut rege Asarhadon, fiul lui.