VOR VOTUL? Nu schimbarile climatice sunt vinovate de distrugerile provocate de actualele inundatii, ci autoritatile post decembriste ce au stricat aproape toate amenajarile facute tocmai pentru ca astfel de distrugeri sa nu aiba loc

Foto: https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/cine-i-vinovat-de-inundatiile-catastrofale-din-2388247.html#google_vignette

Klaus Iohannis, conform Hot News:

„Inundațiile severe care au afectat o mare parte din țară au dus la pierderi de vieți și la daune semnificative. Ne confruntăm din nou cu efectele schimbărilor climatice, prezente tot mai des pe întregul continent european, cu consecințe dramatice asupra oamenilor”

Ce simplu e sa dai vina pe schimbarile climatice cand e toamna si pe incalzirea globala cand e vara…

Si tot Klaus Iohannis:

„Pe termen mediu și lung, trebuie să sprijinim reconstrucția comunităților afectate și să luăm măsuri adiționale de adaptare a infrastructurii la inundații și viituri”

Vorbeste de parca ar fi un extraterestru picat de pe Venus alaltaieri. Sa facem si sa dregem? Dar zece ani unde a fost si ce-a facut?

De fapt, s-a facut cu zeci de ani in urma, insa guvernarile post decembriste au distrus aproape tot, dupa cum veti constata in acest material.

Sa vedem si ce-a glasuit Mircea Fechet, ministrul Mediului, conform B1tv:

“În primul rând vreau să spun un lucru pe care l-am întâlnit și în județul Constanța când am fost la inundații, și în județul Galați unde am fost alaltăieri și astăzi voi fi din nou acolo, și la Vaslui, unde am fost ieri. Discutând cu oamenii în vârstă, oameni trecuți de 70 de ani poate și mai mult, mereu am aflat același lucru, faptul că niciodată, de când locuiesc ei în localitatea respectivă nu s-au confruntat cu astfel de situații pentru că dacă s-ar fi întâmplat așa ceva, cu siguranță și-ar fi amintit. Asta presupune că ne vom confrunta cu astfel de fenomene meteo de intensitate foarte mare din ce în ce mai des, pentru că deși statisticile spun că astfel de precipitașții nu se pot produce decât o dată la 100 de ani sau chiar mai rar, iată că din 10 în 10 ani în anumite localități, suntem în același scenariu”.

Nu-l cred cand spune ca cei trecuti de 70 de ani nu-si amintesc.

Are dreptate insa cand spune ca astfel de inundatii vor avea loc din ce in ce mai des, dar asta din vina celor ca el.

Iata ce putem citi la https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/cine-i-vinovat-de-inundatiile-catastrofale-din-2388247.html#google_vignette

Inundațiile catastrofale care au lovit județele din partea de sud a Moldovei în perioada 13-15 septembrie 2024 scot la iveală problemele grave care au dus la amplificarea dezastrului produs de ruperile de nori și viituri.

Inundațiile din județele Galați și Vaslui impun și o analiză legată de cauze. În mod evident, explicația momentului – „nu se putea evita” – nu este pe deplin acceptabilă, căci încet-încet ies la iveală informații care arată că autoritățile puteau face mai mult. Și nu ne referim la momentul de față, când tragedia e derulare, ci la anii din urmă.

Zona lovită de inundațiile din 13-15 septembrie 2024 a fost afectată de fenomene asemănătoare și în toamna lui 2013, precum și în 2016. Ca și acum, totul a început cu ploi violente urmate de viituri puternice. Întrebarea de căpătâi este, pe bună dreptate, de ce autoritățile nu au învățat nimic din lecțiile trecute. Iar răspunsurile nu sunt deloc măgulitoare pentru cei care au țara pe mână.

Un milion de litri de apă pe hectar

Ruperile de nori din noapte de 13 spre 14 septembrie 2024 sunt, desigur, ieșite din comun. Estimările specialiștilor arată că au căzut în medie circa un milion de litri de apă pe hectar, arealul afectat în cele două județe fiind de circa 200.000 de hectare.

Asta înseamnă că volumul total de apă prăbușit asupra zonei depășește 200 de miliarde de litri, adică peste 200 de milioane de metri cubi. Asta înseamnă toată apa care curge pe râul Dâmbovița în o jumătate de an sau debitul mediu al Dunării pe 10 zile.

Toată această apă s-a revărsat peste satele din zonă și, apoi, a încercat să se scurgă spre principalele râuri (Siret și Prut) prin albiile unor mici pâraie și torenți a căror capacitate de preluare totală este de 10 ori mai mică. Efectul previzibil a fost că apele s-au revărsat peste diguri și au inundat totul întâlnite în cale. În jur de 35 de sate doar în județele Galați și Vaslui.

De ce s-a format viitura uriașă

Prima întrebare logică este de ce n-a funcționat sistemul de apărare la inundații. Inginerul hidrotehnist Bogdan Ionescu a explicat pentru „Adevărul” că, într-o oarecare măsură, explicația „nu se putea evita” – folosită intens de autorități în aceste zile – este potrivită. „O cantitate așa mare de apă era greu de gestionat”, spune inginerul.

Totuși, acesta crede că o problemă mare este legată de distrugerea din ultimele decenii a sistemului de amenajări funciare. „Pe toate dealurile din zona centrală a județului Galați erau lucrări de regularizarea a torenților. Practic, micile baraje opreau apa de ploaie scursă prin văi și, prin cumul, împiedicau formarea viiturilor. Toate acestea nu mai există, statul le-a abandonat de decenii, s-au distrus”, ne-a mai explicat inginerul.

De altfel, nu este deloc întâmplător că duminică, 15 septembrie, premierul Marcel Ciolacu a adus vorba despre sistemul hidroameliorativ din zonă, afirmând că va cere părerea specialiștilor cu privire la investiția uriașă – barajul de la Suhurlui – începută în 1975 și abandonată în 1991, după ce a consumat circa un miliard de dolari.

Este vorba despre sistemul de amenajare complexă „Terasa Covurlui”, care presupunea și construirea unui baraj uriaș care să adune apă pentru irigații. De altfel, barajul a fost construit în proporție de 70%, apoi a fost abandonat. La fel și tot sistemul aferent. Parcul de utilaje a ajuns la fier vechi, la fel pompele imense și conductele.

Despre această investiție irosită ne-a povestit inginerul Gheorghe Saghian, fost director a Direcției Agricole Galați. „Putea fi o minune inginerească. Am făcut numeroase memorii, în perioada cât am fost director al Direcţiei Agricole, pentru ca investiţia să nu se piardă. Din păcate, nu s-a reuşit”, a spus Saghian.

De ce n-au făcut față digurile

Părerea unanimă, după inundațiile din 13-15 septembrie 2024, este că digurile de apărare contra inundațiilor n-au făcut față deoarece au fost neglijate în ultimele decenii. La Slobozia Conachi, după cum spune chiar primarul Emil Dragomir, digurile – deși reparate după precedentele inundații – au fost depășite de viitura de pe pârâul Suhurlui. Apa a trecut peste ele și, prin cumul cu cea s-a scurs de pe versanți, a dus la inundarea a circa 600 de case.

Localnicii ne-au mărturisit că albia regularizată a pârâului este mult prea îngustă, nu are cum prelua viiturile. „Acum 50 de ani, când eram eu tânără, pe valea asta era un șes larg de 200 de metri, pe unde putea trece apa. Acuma are 20 de metri între diguri, restul e cu grădini, s-au făcut titluri de proprietate”, ne-a declarat o localnică.

Această declarație se leagă cu o altă informație, primită anul trecut de la Apele Române, cum că în zonă au fost mari probleme cu proprietarii terenurilor, care au refuzat să permită accesul utilajelor pentru a repara digurile și a decolmata albia. Probleme de acest fel cu proprietarii terenurilor au fost și la Slobozia Conachi, dar și la Pechea sau la Cudalbi.

La Pechea, zona de protecție la inundații a dispărut de asemenea. Pârâul Suhurlui este încorsetat între două diguri de circa patru metri înălțime, aflate la 20 de metri unul de altul. Acolo unde în urmă cu câteva decenii era un șes inundabil, acum sunt case, depozite, benzinării, anexe gospodărești. Toate expuse inundațiilor, dovadă că în ultimii 11 ani localitatea a fost contropită de ape de trei ori.

Cum s-a întâmplat catastrofa la Cudalbi

La Cudalbi, pe pârâiașul Geru, lucrurile arată la fel de rău. Gospodăriile s-au întins până la malurile care încorsetează albia tot mai puțin adâncă și tot mai îngustă. Localnicii ne dau detalii. „Fiecare a împins malul, și-a extins curtea. Iar de dragat canalul, nu s-a mai dragat de 20 de ani. Tata a lucrat la îmbunătățiri funciare, pe dragă (un utilaj de curățat albiile râurile – n.red). De aici până la Vameș, pe ăștia vreo 25 de kilometri, erau trei drăgi care lucrau continuu. Acum nu mai are nimeni grijă de diguri. De prin 2000 s-a abandonat tot”, ne explică Ionel Chebac.

Un alt localnic, Nicu Mihai, ne-a povestit ce rol a jucat podul din centrul comunei în amplificarea inundației: „Mai la deal de pod, pe mal, și-a făcut unul un depozit de cherestea. Nu știu dacă are autorizație, dar cred că n-are. A nivelat terenul și a dat pământul în canalul pârâului. Când a venit apa, a bufnit în depozit, că era îngustat canalul, și a dus lemnele din depozit la pod, care s-a înfundat. Așa a ieșit apa peste maluri și ne-a inundat pe toți”.

Săteanul crede și că toate promisiunile politicienilor sunt praf în ochi. „Așa, ca acum, au spus și în 2013. Au promis că or să facă și-or să dreagă. Au făcut ceva? N-au făcut nimic! Doar au promis”, spune săteanul.

Îi dau dreptate și cifrele. După inundațiile din septembrie 2013, Guvernul a acordat 27 de milioane de lei, plus ajutoare în alimente și materiale de construcție. În plus, Consiliul Județului a mai dat alte 570.000 de lei.

Banii ar fi trebuit să fie folosiți pentru reabilitarea comunelor, sprijinirea populației și realizarea de lucrări hidrotehnice, însă digurile nu au fost înălțate așa cum se stabilise, așa că că au rămas la capacitatea de atunci, despre care un raport al Apelor Române indica un adevăr incontestabil: fac față unor precipitații de cel mult 50 de litri pe metrul pătrat.

Alarmarea cetățenilor, apă de ploaie

Informațiile despre alarmarea cetățenilor în noaptea de 13 spre 14 septembrie sunt contractorii. În vreme ce autoritățile au declarat că oamenii au fost informați încă din cursul zilei de 13 septembrie că urmează viituri și că este risc de inundații, localnicii spun că nu le-a zis nimeni absolut nimic.

Oamenii au și dovezi. Mesajele de alarmare primite pe telefoanele mobile au început să sosească după ora 14,00, adică după ce deja ploua torențial. Sătenii ne-au spus că din momentul în care au fost alarmați și momentul inundației au trecut cel mult 15 minute. Acest interval foarte scurt de timp s-a dovedit decisiv.

Majoritatea celor inundați nu au mai apucat să salveze nimic. „Am apucat să urc câteva lucruri în mașină, dar ne-a surprins apa, ne-a aruncat în gard, am lăsat tot și am fugit să ne scăpăm viețile”, mărturisea un localnic din Pechea.

 

Comentariu saccsiv:

Zonele predispuse a fi afectate de inundatiile produse in urma ploilor abudente sunt cunoscute in tara noastra de multa vreme, asa cum este si cazul judetelor Vaslui si Galati.

 

Anul 1970

 

In 1970 in Romania au avut loc o serie de inundatii devastatoare la nivelul intregii tari. Pe langa zona Moldovei au fost afectate si Satu Mare si Centrul Transilvaniei (Medias, Sighisoara, Sibiu). Precipitatiile s-au miscat din nordul si centrul tarii spre Dunare in Sudul si Estul tarii.

Raul Prahova, Tarnava, Oltul dar si Tisa, Prutul si Siretul riscau sa afecteze sau chiar au si afectat localitatiile din jur. Chiar si Ramnicu Valcea sau Oltenia se aflau sub acest risc. Vecinii bulgari au fost mai putin afectati.

Inundatiile au inceput pe 12 mai si au durat pana la jumatatea lunii iunie. 209 oameni au murit, 41.000 case au fost avariate sau distruse, 265.000 oameni ramasi fara adapost, peste un milion de acri inundate, peste 100.000 de animale printre care porci, oi, vaci si gaini au fost inecate, 146 de fabrici s-au inchis cel putin temporar, peste 400 km de drum asfaltat au necesitat reparatii.

37 de judete ale tarii au fost grav afectat de inundatii iar peste 230 de orase si sate au fost lovite de viitura in primele 12 zile. Aeroporturile au fost inundate si inchise, inclusiv cel din Satu Mare si Sibiu, sinele de cale ferata au fost afectate iar drumurile au fost blocate.

Resurse semnificative au fost mobilizate pentru a lupta cu apele si efectul acestora. Mii de soldati si civili au lucrat contra timp pentru a construi kilometrii intregi de noi diguri sau pentru a le intari pe cele vechi.

Interesant este si ajutorul ce i s-a oferit Romaniei. China a contribuit cu cei mai multi bani, Israelul a ajutat de asemenea (la aceea vreme Romania era unicul stat sovietic care avea relatii bune cu Israelul), precum si Olanda, Franta, Germania de Vest, SUA, Marea Britanie.

Cititi va rog mai multe la:

https://en.wikipedia.org/wiki/1970_floods_in_Romania

 

Ce-a facut Nicolae Ceausescu

Ca atare, Nicolae Ceausescu a luat o serie de masuri pentru preveni sau a micsora pagubele produse de viituri.

Zonele inundabile din Vaslui si Galati se afla la o altitudine mai joasa fata de relieful care le inconjoara. Astfel, apa care se scurge de pe relieful mai inalt se acumuleaza in aceste zone. Alte inundatii semnificative au avut loc in 2006, cand si atunci judetul Galati a fost grav afectat.

Pentru a nu permite apei sa vina intr-un debit mare peste satele oamenilor, pe de o parte se utilizeaza vegetatie sub forma de arbori, care este capabila sa sparga apa si sa retina o buna cantitate de lichid in sol. Daca insa se defriseaza cu ura…

Pe de alta parte, pe terenurile agricole existau in trecut canale de drenaj, care aveau rolul de a evacua apa. In prezent aceste canale au fost astupate in unele cazuri chiar de localnici pentru a “beneficia” de cativa metrii patrati in plus de teren agricol.

Iar nu in ultimul rand, in aproprerea satelor expuse la inundatii erau construite diguri, astfel ca apa sa nu vina navala peste comunitatiile rurale. Cu trecerea timpului insa acestea au ramas in paragina.

Un alt factor care contribuie la formarea de inundatii este tasarea pamantului. In zonele aride, pamantul se taseaza cu scopul de a se evapora mai greu umiditatea din sol. In cazul unor precipitatii abudente insa, solul nici nu poate sa absoarba apa la fel de usor.

 

Concluzie:

Autoritatile sunt vinovate, fie direct (distrugand ceea ce fusese bine facut), fie indirect (cand au permis habaucilor sa cladeasca unde nu trebuie). Si mai vor sa fie votati?

Iar habaucii aia chiar vor sa fie despagubiti?