SACCSIV – blog ortodox

A venit vremea cand nu ne mai miram cand cineva cade, ci cand cineva ramane in picioare

Posted in antihrist, APOCALIPSA, IISUS HRISTOS, SFARSITUL LUMII, sfarsitul vremurilor by saccsiv on septembrie 15, 2024

O sora draga spunea cu ani in urma:

„Va veni vremea cand nu ne vom mai mira cand cineva cade, ci cand cineva ramane in picioare”

Nu stiu daca a mai spus-o si altcineva si sub ce alta forma, mie insa asa mi-a ramas in memorie, precum un cui infipt bine in minte.

Iar spusa este dureros de adevarata: acea vreme a venit…

Tagged with: , , ,

20 comments

20 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Avatarul lui Geo Geo said, on septembrie 15, 2024 at 8:47 pm

    Yemenitii fac din ce în ce mai bine. După ce le-au dat jos americanilor vreo 8 drone numai anul această si vreo 13 de-a lungul timpului au atacat Israelul cu o hipersonica…
    https://www.timesofisrael.com/ballistic-missile-fired-from-yemen-triggers-sirens-across-central-israel/
    La fel ca la Poltava de cand a țipat alarma, au început anchete despre cum a fost posibil ca antiaeriana sa nu aiba nici o reactie, până a bubuit au trecut doar câteva minute…bine ca nu a căzut în vreun oraș…

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  2. Avatarul lui dante dante said, on septembrie 15, 2024 at 9:04 pm

    Eu stiu o alta vorba: In vremurile din urma va fi o mare jertfa sa ramii la normal, caci anormalul va fi normal si invers.

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde
    • Avatarul lui Monica Monica said, on septembrie 15, 2024 at 11:13 pm

      „Va veni vremea ca oamenii să înnebunească și, când vor vedea pe cineva că nu înnebunește, se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că nu este asemenea lor.”
      (Sf. Antonie cel Mare)

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
      • Avatarul lui nightcrawlercyp nightcrawlercyp said, on septembrie 17, 2024 at 2:22 pm

        Asa este. Numai sa nu ne ma mandrim ca nu am cazut sau innebunit inca cu totul. Sa ne cautam propriile caderi si sa continuam lupta. Multe nebunii ( egalitatea in capabilitati a barbatului cu femeia, dreptul femeii de a avea autoritatea asupra barbatului sau a vota) sunt propavaduite si in biserici desii sunt invataturi satanice

        Apreciază

  3. Avatarul lui Un roman Un roman said, on septembrie 15, 2024 at 9:23 pm

    In acelasi sens am citit un articol post-caz „Tanacu”, legat de calugari: „Sa ne miram de cei care mai raman prin manastiri, nu de cei care cad/ pleaca”. Parintele Teofil Paraianu spunea pe undeva, legat de jertfa noastra si de rugaciune: „Dumnezeu primeste ceea ce-i poti oferi, nu impune standarde” – citat aproximativ. Extrapoland, asa a fost ortodoxia dintotdeauna, prin Sfanta Traditie (al doilea plaman, alaturi de Sfanta Scriptura): grija si efort personal pentru a da mai departe flacara firava a predaniilor, in pofida civilizatiilor progresiste ale veacului trecator. „Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi„.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  4. Avatarul lui victorafteni victorafteni said, on septembrie 15, 2024 at 9:58 pm

    Sf. Antonie cel Mare: “Va veni vremea ca oamenii să înnebunească și când vor vedea pe cineva că nu înnebunește se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că nu este asemenea lor”

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  6. Avatarul lui geo geo said, on septembrie 16, 2024 at 8:37 am

    Entire US economy is a giant casino, Las Vegas on steroids.

    Four American banks have $175 TRILLION of derivatives.

    JP Morgan, Goldman Sachs, Citibank and Bank of America don’t help produce food, homes, industrial goods etc.

    https://x.com/Kanthan2030/status/1835264377626247324

    Apreciază

    Răspunde
  7. Avatarul lui geo geo said, on septembrie 16, 2024 at 8:57 am

    În societatea certitudinilor mediatice, filozofia pare la fel de retrogradă ca şi credinţa. Nu se mai filozofează, nici măcar cât de puţin, cum se încerca în mediile intelectuale ale sfârşitului secolului al XIX-lea – o filozofie de salon, la petrecerile din lumea bună. Astăzi însă, în epoca media, luăm lucrurile de-a gata, deja ambalate frumos şi transmise pe toate canalele în acelaşi timp, astfel încât nimeni să nu mai poată cumva să tăgăduiască concluziile care se insinuează în subconştientul colectiv. „Adevărul” este implementat hipnotic odată cu îngâmfarea că iată, eşti şi tu deţinătorul adevărului, iar mulţimile sunt neliniştite doar atunci când nu şi-au primit raţia zilnică de informaţii care să le confirme astfel însăşi existenţa – mă uit la televizor sau fac în aşa fel încât să fiu validat mediatic, deci exist!

    Şi, totuşi, dacă ne-am oferi un răgaz ca să ne gândim puţin la întrebarea din titlu, am constata că, mai curând, putem spune că omul de astăzi pur şi simplu trăieşte dincolo de orice înţelegere sau reflecţie a acestui sens. Şi mai mult, „De ce trăim?” pare a se rezuma mai curând la un şir foarte lung de „a avea”, decât la unul sau mai multe de „a fi”. Trăim ca să mâncăm, ca să ne distrăm, ca să acumulăm lucruri sau doar senzaţii, emoţii şi informaţii prin mass-media, pentru a cumula cât mai multe like-uri pe cine ştie ce reţea de socializare sau chiar pentru a ne droga într-un fel sau altul, uitând astfel de viaţa care ni se pare, de fapt, destul de tristă pentru a fi trăită astfel. Imaginea este mult mai importantă decât fiinţa reală în era imaginilor contrafăcute, de aceea a devenit necivilizat şi retrograd ca cineva să nu se îngrijească cât de cât de imaginea lui socială, chiar dacă aceasta este extravagantă, şocantă sau scandaloasă. Asta se şi caută.

    De fapt, nici nu mai este timp. Fluxul de evenimente la care suntem expuşi la foc automat nu ne mai permite să ne tragem sufletul, încât să ne mai gândim şi la noi înşine. Şi astfel trece viaţa, fără să înţelegem încotro ne îndreptăm, până când, convulsiv, intrăm în criza unei boli grave ce ne proiectează în proximitatea morţii, moment care poate constitui un prilej de reflecție asupra iureşului în care ne-a aruncat modernitatea. Dar nu e obligatoriu. Am cunoscut şi oameni care cu câteva zile înaintea morţii încă stăruiau să-şi rezolve problemele de la serviciu, iar acasă nu-şi luau ochii de la ecran.

    Mă gândesc la toate acestea, căutând în spate la anii care au trecut, cu sentimentul că parcă viaţa mi s-a scurs printre degete, fără să prind cu adevărat esenţialul din ea. Pe Părinţii mari pe care i-am cunoscut, câţiva dintre ei deja canonizaţi recent, îi tot auzeam vorbind despre prezenţa lui Dumnezeu. De aici ar trebui să plece rugăciunea, îmi tot spuneau. Dar dacă tu nu te opreşti niciodată din alergătura zilnică pe autostrăzile minţii, mai poţi oare să surprinzi în taină acea prezenţă inefabilă a lui Hristos în viaţa ta?

    Dar şi binele la care am fost chemaţi dintru început pare oarecum estompat în mulţimea de lucruri derizorii la care ne-a atras lumea. Și ce bine mai este acela, făcut în numele datoriei morale sau în contextul unor circumstanţe la care tot El ne-a chemat, în care cu greu puteam refuza să îl facem? Jertfa noastră pentru aproapele, gândul la celălalt mai mult decât la propriul interes, renunţările noastre, acceptarea prigonirilor ca pentru păcatele noastre şi restul la care ne îndeamnă Hristos, unde îşi găsesc locul în viaţa noastră? Se pare că ne mulţumim cu foarte puţin. Atât cât ne vine la îndemână, fără să ne gândim însă că toate acestea şi multe altele se vor sfârşi odată, iar acest moment poate să nu fie foarte îndepărtat.

    „ Lumea are nevoie de rugăciune!”

    Au ajuns până la noi imagini ale deschiderii olimpiadei de anul acesta. Văzând, nu e greu să te întrebi până când va mai răbda Dumnezeu lumea aceasta. Este clar, ne aflăm la un pas de interzicerea credinţei creştine, de reintrarea în epoca prigoanelor. Acum doar prin imagini blasfemiatoare, nedreptate sau minciună, mâine prin decrete oficiale care protejează nu numai idolatriile, dar şi toate cele împotriva firii, cu mult mai rău decât în epoca antică. Oare toate acestea se petrec numai pentru că unii „băieţi răi” care conduc lumea se închină satanei? Oare nu are totul şi o legătură ascunsă cu viaţa şi mărturisirea noastră atât de călduţă, cu lepădările noastre deghizate în tot felul de acte mondene justificate de însuşi duhul lumii? Oare cei dintre noi care-L batjocoresc pe Domnul prin păcate strigătoare la cer nu sunt oare mai vinovaţi decât cei care, dintru început, s-au închinat celui rău şi nu pretind deloc că ar avea ceva comun cu Hristos?!

    Începe un nou an bisericesc, un an care dincolo de efeverscenţa manipulării alegerilor, se anunţă un an de mari schimbări în viaţa românilor şi a lumii în ansamblul ei. E greu de crezut că Domnul va mai amâna pedeapsa pentru păcatele împotriva firii care se răspândesc de parcă ai impresia că o nouă normalitate se instaurează în lume, una întoarsă pe dos, una ce nu a mai cunoscut lumea până în prezent. Da, pentru toate acestea, Sfinţii epocii noastre ne-au vestit că va veni războiul. Dumnezeu trebuie să mai salveze ceva din toată această nebunie, şi probabil că numai aşa mai pot fi opriţi oamenii. Nu ne odihneşte acest gând, ci doar înțelegem cu amărăciune că altă cale pare a nu mai fi.

    Îmi stăruie însă în minte un cuvânt al Cuviosului Dionisie de la Colciu care ne spunea pe la începutul anilor 2000 că Domnul mai poate amâna cele rele ce vor veni asupra lumii, dar numai dacă va mai exista pocăinţă. De fapt, poate că acesta este unul dintre motivele pentru care ne-am născut în aceste vremuri. Lumea are nevoie de rugăciune, de acea rugăciune simţită cu o cugetare smerită şi cu multă pocăinţă. Pentru aceasta are sens să trăim, crezând că prin rugăciunea pentru păcatele noastre şi pentru oamenii de pretutindeni, Domnul Însuşi va lucra pentru a se mântui cât mai mulţi, găsindu-şi sensul vieţii lor în viaţa lui Hristos, cel Care S-a jertfit pentru lume, nu pentru altceva, decât pentru a-l aduce pe om întru Împărăţia Sa.

    https://familiaortodoxa.ro/2024/09/10/de-ce-traim/

    Au încercat să-ți rupă aripile ca să nu mai poți zbura? Ce contează? Cu jumătăți de aripi, vei urca din nou pe stânci, pentru ca vulturii nu mor ușor.

    Vulturul zboară până la capăt. Își asumă zborul, își asumă înaltul. Asta a învățat el de când are aripi. Nu știe să facă altfel.

    Pentru el, ca și pentru tine, omule, zborul e totul! Să vadă lumea de sus. Să se poată roti peste prăpastii, să se poată înălța până la ceruri.

    Ca și omul! Chiar dacă e la pământ , chiar dacă i-au fost rupte aripile, chiar dacă i-a fost luată speranța, omul nu trebuie să rămână acolo. Jos!

    Nu. Niciodată!

    Cu aripile frânte, cu inima zdrobită de încercările vieții, el reușește să se adune, măcar pentru ultimul zbor, deasupra stâncilor. Ca să se așeze pe cea mai înaltă dintre ele și să renască. Din nou și din nou!

    Nu știe, omul, ca și vulturul, dacă încercarea e încercare sau pedeapsă! Omul ca și vulturul, învață să accepte ce vine. Furtună sau soare, ploaie sau vânt. Nici nu mai contează! El știe ca singura cale pe care o mai are este aceea de a Învia! De câte ori va fi nevoie. Pentru ca are aripi!

    Și unul și celălalt. La unul nu se văd deși sunt acolo, la celălat se văd, mai ales dacă sunt frânte. La cel ce nu se văd, se simt. Se simt în străfundul inimii și al sufletului. Ca și vulturul, unii oameni au puterea să zboare, oricât de potrivnică ar fi furtuna. Învață să zboare pe cursul vântului, bătut de ploaie sau zăpadă, se ridică mai sus decât ar fi putut să-și imagineze de acolo de jos, de unde se părea ca a fost îngropat pe veci. Unii i-au zis ca i- au vrut binele! Alții s-au bucurat când l-au văzut cu aripile frânte.

    În ciuda tuturor, omul ca și vulturul, a găsit tăria să se adune, să întindă aripile sufletului și să-și ia zborul.

    În ciuda tuturor.

    Cu cât a căzut mai jos, cu atât mai înalt se va duce. Pentru că vulturul a văzut ca are aripi de la început! Le-a simțit și a știut ca trebuie să le deschidă și să-și dea drumul deasupra prăpastiilor. Omul în schimb, a fost nevoit să-și descopere aripile în timp și mai ales în căderi.

    Căci ce înălțare poate fi aceea care nu e anunțată de cădere?! Nu poate fi!

    Omul cade și se ridică! Ca și vulturul!

    Nu moare ușor și nu se dă bătut! Se ridică, se adună, privește spre Cer și știe ca acolo trebuie să ajungă. Abia atunci înțelege ca are aripi!

    Ca Dumnezeu în marea Lui milă i le-a pus acolo, în speranța ca el, Omul le va simți într-o zi și le va deschide.

    De asta sunt date căderile! Ca să înțelegem ca avem aripi! Și ca în fiecare dintre noi, se poate afla un Vultur!
    Adică El! Adică Hristos!

    Pentru ca zborul e al Lui și e dăruit nouă de El!

    Domnul să vă miluiască!

    https://www.activenews.ro/opinii/Zoe-Dantes-Ti-ai-rupt-aripile-Nu-conteaza-Tu-zboara-191930

    Apreciază

    Răspunde
  10. Avatarul lui geo geo said, on septembrie 16, 2024 at 10:16 am

    „Transferul” lui Gigi Becali la AUR a fost salutat de unii ca o lovitură dată de George Simion. Și poate chiar e: are bani, notorietate, unii zic că e un creștin și un conservator autentic. După cum are simpatizanți și alții care-l disprețuiesc, poate să aducă sau să piardă voturi. Dar eu vreau să privesc problema dintr-un unghi încă mai pragmatic pentru început.
    Cum ar arăta o Românie condusă de Becali ca pe propria firmă? Prosperă, nu? Nu mă interesează disputele puerile dacă echipa lui trebuie să se cheme Steaua sau FCSB. Din partea mea, e în roșu și albastru, a avut continuitate, se cheamă că e tot Steaua. La fel cum România, chit că nu e în cea mai bună formă sau cu alți titulari se va numi la fel.
    Clubul lui are un lot de 28 de jucători, din care 8 sunt forță de muncă din străinătate, dintre care 6 africani. Dacă România ar fi condusă de Gigi Becali, la 28% angajați străini, ar însemna că am avea deja în țară 5,3 milioane din afara Europei. Cifră pe care sunt convins că o atingem în următorii cinci ani, pe actuala traiectorie.
    Pentru meciul de diseară cu echipa cu patron maghiar și nume românesc, CFR Cluj, patru din ei sunt titulari. Ceea ce urcă procentul mercenarilor la 36%. Extrapolând la nivelul țării, asta ar însemna că am avea deja în marile noastre orașe aproape 7 milioane de asiatici și africani, preponderent concentrați în marile orașe, mai ales în Capitală.
    La acest calcul simplu, care arată că echipa patriotului Gigi e mai cosmopolită decât țara condusă de globaliști, suporterii vor protesta. Se va spune că sunt alte echipe și mai și, că sunt cluburi finanțate direct de la Budapesta, că altfel nu ai cum să concurezi în marile competiții.
    Mă tem că același argument se va aduce și presupunând că George Simion ajunge președinte, Lulea prim-ministru, Gigi șef al Senatului. „Ce vrei, domnule?! Așa e și în alte țări, așa e și la alte cluburi… Uite Franța, uite Anglia, uite Belgia…. termină cu mentalitățile astea medievale sau de secol XIX.” Așa e, dar dacă va fi la fel și cu partidele alternative, chiar presupunând foarte optimist că ar și lua puterea, care mai e motivația să alegi acea alternativă!?
    OK, deja porțile acestui dezastru demografic au fost deschise de PNL și PSD, care au deținut guvernarea, cu o pasageră susținere de la USR și UDMR. Vina și corupția lor sunt indubitabile, răul făcut de acești trădători nu mai e subiect de dezbatere și va avea consecințe generații de acum înainte.
    Dar, concret, cele două partide cu șanse să treacă pragul, AUR și SOS, n-am auzit să aibă un plan de inversare a invaziei prin trimitere în țările de origine a celor deja instalați din afara Europei. Nimic de genul: supra-impozitare punitivă pentru firmele care apelează la salariați mai ieftini în dauna românilor. Deocamdată, cele două partide au meritul lăudabil că au început să ia act de problemă, să o expună măcar sporadic în discursuri, fără să aibă și o ofertă practică pentru deportare sau un program clar în acest sens.
    Pentru faptul real că au puține voturi ca să treacă legi, există și un contra-argument. UDMR, cu 5% din alegători, care votează aproape 100% ce la noi se numesc „extremiștii”, și cu 7% din mandate prin sistemul care-i favorizează, a putut să șantajeze marile partide. A putut să participe la zeci de ani de guvernare, în care să obțină tot ce și-a propus, cu metodă și strategie. Ar putea și micile partide naționaliste să facă același lucru, cu condiția să și aibă formulată o listă limpede pentru această urgență a supraviețuirii naționale.
    Cât despre Gigi, am păreri mai nuanțate, pe care cred că le-am mai pomenit. În cele două decenii de când e vedetă, l-am reevaluat, după cum el însuși a evoluat. E posibil să fi fost oferit inițial chiar cu intenția de a caricaturiza creștinismul și patriotismul, fiind un personaj rizibil, pe alocuri grotesc.
    Totuși, în privința credinței cred că e sincer, nimeni nu se poate preface atât de mult timp. Am mai remarcat că, spre deosebire de alții care sunt lăsați să vorbească la televizor pe teme spirituale, nu am văzut să aibă derapaje înspre erezie. Credința lui o fi simplistă și desfășurată în văzul lumii dar îmi pare fierbinte și ortodoxă. E adevărat că tot dezolant e să vezi cohorta de cerșetori adunați în poarta palatului poleit cu aur, dar a făcut nenumărate acte de milostenie, a ridicat nenumărate biserici, case, lucruri la care nu-l obliga nimeni. Dacă e să-l compar cu Trump, Gigi e creștin pe bune, americanul e cel mult un deist fără viață spirituală de orice fel.
    În privința naționalismului, cred că Gigi e mult mai dispus la tranzacții negustorești. Să ne amintim cine l-a făcut celebru și l-a adus în viețile noastre pe fiul de cioban. PRO TV, televiziunea cu cel mai profund program de subminare națională, creată de Ronald Lauder, cu Adrian Sârbu (de o etnie incertă) ca interfață, ajunsese înglodat în datorii. Care, într-un final i-au fost șterse de guvernul Năstase.
    Intermediar al ciudatului troc a fost Viorel Hrebenciuc, care a făcut o suveică cu arabul Fathi Taher, care deținea hotelul Marriott și se dorea acționar la Steaua, deținută de Frații Păunescu (Bancorex, B1) prin care se stingeau niște datorii ale lui Sârbu. Așa ne-am pricopsit cu știrile de la ora 5 și cu știrile din sport în care, seară de seară Becali avea segmentul lui ca un moment publicitar. Era chiar asta, pentru că se stingeau niște datorii sub formă de reclamă mascată.
    Azi o glumă, mâine alta, până l-au pompat să își facă și partid la concurență cu Vadim (care ajunsese pe val, în turul doi cu Iliescu) și consiliat de Dan Pavel, analist sponsorizat de fundația Soroș. Tunul de lansare a fost celebrul schimb de terenuri cu MApN, condus de masonul liberal Victor Babiuc.
    Iar cu alte ocazii, Gigi a mai scăpat câte o vorbă și de niște prietenii cu personaje discrete legate de Securitate, la care n-avea acces un interlop pe care îl intimida Nicu Gheară, pe vremuri. Când a cumpărat palatul de la urmașii lui Max Auschnitt, a spus că a trimis 7 milioane de dolari în America fără contract, că are încredere că e o familie bună de evrei creștinați. Tot cu acea ocazie a mai povestit și de prietenia cu Mihai Cuptor, milionar din grupul Petrache – Bittner, cu legături înalte în sistem.
    Mai recent, Becali s-a fălit cum a vândut zece vile pe tot atâtea milioane de euro unui milionar evreu. Deci vorba aceea, frate, frate, dar țara-i pe bani… În rest, într-adevăr, e mai familist și mai tradiționalist decât mulți politicieni internaționali ziși de dreapta în clipa de față.

    https://www.facebook.com/reactiunea/posts/pfbid0Kj5rFao5RTsf5tFku363dMGDhFFh2zhqTMgMUz3FnMXVLF3eqLgX37k7VCV6ThrNl

    Galeriile de fotbal sunt cea mai mare concentrare de testosteron irosit in mod ritualic. Tinerii barbati ai fiecarui trib local, plini de energie si entuziasm, de vitalitate, care ar putea sa se implice in apararea tarilor lor in pericol de disparitie, isi consuma elanul intr-o forma de culturism sonor. Totul, subsumat intereselor publicitare ale unor corporatii si in cadrul organizat al unei vitrine a globalismului multicultural, data ca model iminent pentru toata tara. La cat de comerciale si diverse au ajuns toate cluburile, actionarii si sponsorii lor n-ar merita suporteri platitori si patimasi, ci public platit, format din figuranti, cum au emisiunile cu spectatori de la televiziuni, adusi si platiti sa asiste de agentii de casting.
    O irosire echivalenta de feminitate, tinerete fertila si frumusete are loc simultan la fel de steril in alte industrii ca: videochat, prezentare de moda, publicitate.
    Forul global al fotbalului, FIFA, care echivaleaza cu cele globale pentru sanatate, OMS sau politica, ONU, s-a reunit prin Maroc si a decis sa ia masuri suplimentare. E vorba de continuarea programului de spalare pe creier pentru aparitia generatiilor reeducate, care pretind ca nu vad deosebirile destul de evidente intre rase sau genuri umane.
    Spania va fi primul campionat in care se vor aplica noile norme, dar e neindoielnic ca toate celelalte din Europa se vor conforma. Concret, arbitrul va avea la dispozitie un fel de buton de panica impotriva rasismului, pe care il poate apasa ca pe semnalul de alarma de la tren, de fiecare data cand i se va parea ca aude sau vede ceva ofensator in public.
    Conformarea la noile mentalitati globale urmeaza sa fie totala. Daca intr-un stadion de 100.000, un singur om are ganduri incorecte politic pe care le lasa sa ii scape, tot meciul se opreste. Altfel, au voie sa injure in cor de toate organele si toate orasele, dar deosebirea de rasa a fost proclamata o intolerabila crima de gandire in societatea tolerantei.
    Pentru ca actul de dresaj sa functioneze la nivel de masa, vor fi trei etape clare, de contagiune a panicii, dupa ce arbitrul trage semnalul de alarma. La primul pas, meciul e intrerupt temporar si se anunta la megafon ca s-a auzit blasfemia. (Echivalentul biblicei ruperi a vesmantului in sanhedrin, la auzul unei hule.) Normal, gloata urmeaza sa intre in trepidatii la gandul ca nu va mai putea vedea barbati lovind cu piciorul mingea si va cauta sa il identifice si reduca la tacere pe pacatos.
    Pasul al doilea, specificat de FIFA, va fi trimiterea la vestiar, semnal de opereta ca urechile sensibile ale celor 22 de vlajgani in șort nu mai pot auzi porcaria intolerantei venita din peluza. In pasul 3, deja ii trimite pe toti acasa si meciul nu se mai joaca pentru ca e prea de tot.
    FIFA s-a gandit si la un gest precis pe care arbitrul sa il faca atunci cand intra in el panica declansata de prezenta unui rasist intre spectatori. Arbitrul isi va incrucisa mainile pe piept in forma literei X, un semn masonic, care semnifica „dăcât atât, gata!”. Semnul aminteste de salutul catre Fratele cel Mare din ecranizarea lui Orwell, dar si de acel cantecel simpatic in care niste doamne mai in etate, de la un ONG progresist ii invata pe migranti unde n-au voie sa atinga femeile.
    Ce va fi considerat prea obscen pentru un stadion, incat arbitrul sa puna mainile pe piept ramane de vazut. In campionatul Frantei, un spectator care mananca o banana a fost prezentat ca un act abominabil. La Euro, mai multe galerii au cantat chiar fara versuri o melodie disco vesela, devenita populara in Germania si un simplu „la… la, la, la” a fost vazut ca ofensator pentru noua ordine mondiala.

    https://www.facebook.com/reactiunea/posts/pfbid07eHQEJJPv2WAwuFvW5f4uZnhYuxkdXb5h2cYAnjSNYFQSeLro111QBuJYs9wGLTsl

    Procurorii cer 6 ani de inchisoare pentru Matteo Salvini pentru ca in 2019 a refuzat debarcarea unui vapor cu invadatori africani pe tarmul italian. Nu a murit nimeni si gestul patriotic al vicepremierului de la acea data, de aparare a tarii si mai ales a partilor vulnerabile ale populatiei de femei si copii, a avut o larga sustinere democratica, dar magistratii nu pot uita ca invazia a fost intarziata cu o saptamana. Exact, e vorba de o saptamana de amanare a urgentului program de colonizare a Europei, in care colonistii au suferit neplaceri in savarsirea infractiunii de trecere ilegala a frontierei.

    Intre timp, italienii au fost magistral trasi in piept de Giorgia Meloni, care i-a copiat galagios retorica lui Salvini doar cat a tinut campania electorala. Dupa care a devenit prietena cu Ursula, impreuna cu care a pus la punct planul diabolic al raspandirii migratorilor pe tot continentul, inclusiv in tara noastra. Dupa ce si-a reconsiderat pozitiile despre granitele Italiei, Meloni a devenit obsedata de granitele inviolabile ale Ucrainei.

    Procurorul nu se opreste la a cere razbunare pentru un act politic de guvernare si pentru o decizie de aparare nationala chiar impusa de Constitutie. Dar face si teorie proclamand principiul ca „drepturile omului” trec deasupra suveranitatii nationale. Intre drepturi e inclus, mai noi, si acela de a incalca legile tarii in care incerci sa intri cu forta.

    Cine urmareste stirile si poate intelege ceva s-a lamurit deja cat de meticulos si la vedere e orchestrat planul inlocuirii, proclamat „teorie a conspiratiei” de propaganda oficiala. Avem sefi de guvern care semneaza la vedere acorduri de import de populatie cu tari africane. Avem guverne, ca ale noastre, care avizeaza legal fluxuri de sute de mii din Asia prin Ministerul Muncii si personal consular trimis la racolare in tari ale lumii a treia. Avem ONG-uri de tip Soros, care ii transporta cu vapoarele peste Mediterana, firme cu actionari români si straini specializate in importul de lucratori pe salarii de dumping.

    In schimb, avem legi ale cenzurii care pedepsesc opozitia fata de acest fenomen si persoane bagate la inchisoare in Anglia si Germania pentru ca au militat impotriva schimbarii majoritatilor etnice. Avem politicieni extremisti care militeaza pentru anularea granitelor si isi aplica ideile cu impunitate, in timp ce concurentii care incearca sa li se opuna sunt eliminati prin inscenari judiciare.

    https://www.facebook.com/reactiunea/posts/pfbid0LXia9MhwgFLqAkDoisSULeNyXGgSCQky8GN2a2wKBgz4nFAzfJm4EbcWzahazMBGl

    Cele doua țări românești se confruntă cu o catastrofa demografica. Fara un razboi, ambele sunt aproape in fruntea clasamentelor mondiale ale mortalitatii si in coada celui al natalitatii.
    Republica Moldova e pe locul 8 pe glob in privinta mortalitatii, intr-un raport CIA, cu 14 decese la mia de locuitori anul acesta. O alta statistica estimativa pentru intervalul 2020-2025 pune România chiar mai sus, pe locul 5, in acest nedorit top, iar Moldova pe 14.
    Clasamentul e dominat de Bulgaria, probabil intre timp devansata de Ucraina, care figura pe locul secund, urmata de doua tari baltice. De subliniat ca e un clasament mondial, nu european, cum s-ar crede dupa primele cinci pozitii. La polul opus, cu 1,5 la mie era Qatar, urmata de alte tari arabe din Golf.
    Cand vine vorba de rata natalitatii, in raportul CIA pe anul acesta, Moldova se situa pe locul 208, iar România pe 206 din 228. Ratele natalitatii la mia de locuitori sunt de 8,4, respectiv 8,5.
    Clasamentul e inchis de Ucraina, iar sub noi se mai gasesc alte tari in criza a reproducerii ca: Japonia, Italia, Spania, Grecia, Bulgaria, Belarus, Rusia, Polonia, toate cu cifre intre 7 si 8,5.
    Spre comparatie, topul mondial e dominat copios de tari africane, in frunte cu Niger, cu un ritm galopant de inmultire de 46,6 la mia de locuitori. In conditiile unei politici liberale a granitelor deschise, niciun fel de politica de stimulare oricat de laudabila nu poate compensa punerea impreuna a unor popoare atat de diferite. (Dupa cum o demonstreaza esecul marcat de Polonia si Ungaria de impulsionare a natalitatii.) Doar separatia poate proteja de la disparitie popoarele europene si est-asiatice, pentru a nu fi absorbite de oceanul uman pe care il furnizeaza Africa, lumea araba si Asia de Sud [V]est.

    https://www.facebook.com/reactiunea/posts/pfbid0RmKcLmsQYbB3KJVKt2C2SuKhbw6HHeNvic1c7g1uPfSoPtrUjUzx3sKtkzXDwHdtl

    Chemarea Angelei Merkel adresata tuturor napastuitilor planetei de a veni in Germania a avut urmari catastrofale. Oamenii au votat si guvernarea s-a schimbat de la dreapta la stanga. Dar politica a ramas. Olaf Scholtz a semnat un acord mamut cu presedintele Kenyei pentru importul legal de „forta calificata de munca”. Iarasi vin ingineri, doctori, arhitecti… Cati? Un mizilic: cancelarul spune ca Germania are nevoie ca ritmul sa fie de 400.000 pe an. In fiecare an.
    Veti spune ca ati tot vazut stiri saptamanile astea despre cum Volkswagen inchide fabrici intregi pentru prima data in istorie. Despre cum au probleme BMW, Opel, Audi, Mercedes, care oricum au operat la jumatate din capacitatea lor de productie in ultimii ani post-pandemici si acum fac concedieri. Nu mai luam in calcul perioada cand au fost inchise de decizia dictaturii medicale. Daca firme de top nu reusesc sa dea de lucru tuturor angajatilor sau nu reusesc sa vanda la preturi competitive macar pe piata vehiculelor electrice in fata unor firme americane sau chineze care cu un deceniu-doua in urma nici nu se infiintasera…. cum vor putea ele inova incat sa inverseze directia? Sau ce logica economica poate avea importul de angajati in plina recesiune, cand nu mai ai nici energia ieftina dupa sabotajul conductei de gaz din Marea Baltica? Sau cum se va rezolva accesul la locuinte, pe piata imobiliara?
    Ei, toate se vor rezolva de la sine cand nemtii vor fi inlocuiti cu proiectanti din Kenya capabili sa faca panouri solare, motoare electrice si termice mult mai fiabile, de mai mare precizie. Vorbim de absolventii marilor universitati din Nairobi, care vor inlocui vechile hidrocarburi cu energie nucleara si eoliana, cum au facut si la ei acasa.

    https://www.facebook.com/reactiunea/posts/pfbid0utGM9R5gpFGTQCoR1cBu5RYugZM5i1ovWxHZC3ku52ChQZv4VHoS2YNtRLKp5Xgol

    Importul din lumea a treia e o afacere paguboasa pe care guvernarile liberale si social-democrate ne-o lasa pentru viitor. Altii s-au fript si, pe langa multe alte consecinte negative, ar da bani grei sa mai repare din stricaciuni.
    Suedia oferă 34.000 de dolari fiecarei persoane care se repatriaza. Schema exista de multe decenii, dar intrucat avea valori derizorii nu era folosita. Danemarca da 15.000 de dolari. Alte tari europene ofera si ele stimulente dar mult mai mici in comparatie: 2.800 de dolari Franta, 2.000 Germania, 1.500 Norvegia.
    De subliniat ca s-au lamurit pana si cele mai visatoare tari cum sunt cele nordice. Pentru noi, Ambasada Suediei presupun ca inca mai are populara pagina de Facebook de pe care ne tot dascalea cu sfaturi nesolicitate.

    https://www.facebook.com/reactiunea/posts/pfbid02rCYHXaAaZkh2v41ceATCQsgFXD128jkLkWA5z9kdgcbZA8qWRrvajEMceELxmp3pl

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.