Studiu fulminant: există conștiința ascunsă la 25% dintre pacienții considerați inconștienți. Se numește disociere cognitiv-motorie (DCM)

Vocea Romanului: UN STUDIU FULMINANT DEZVĂLUIE EXISTENȚA UNEI CONȘTIINȚE ASCUNSE LA 25% DINTRE PACIENȚII APARENT INCONȘTIENȚI

Un studiu recent a scos la lumină descoperiri uluitoare cu privire la ”conștiința ascunsă”, care contrazic tot ceea ce se știa până acum despre pacienții incoștienți, cu leziuni cerebrale severe.

Publicate în New England Journal of Medicine, cercetările unei echipe internaționale conduse de specialiști de la Mass General Bringham și Harvard Medical School, dezvăluie că aproximativ 25 dintre pacienții aparent inconștienți pot percepe totuși ceea se întâmplă în jurul lor.

Conștiința ascunsă, numită și disociere cognitiv-motorie (DCM) descrie o stare în care abilitățile cognitive ale unui pacient, cum ar fi înțelegerea limbajului și îndeplinirea instrucțiunilor au rămas intacte, dar nu sunt observabile din exterior din cauza deficiențelor motorii severe.

Aceste descoperiri au implicații profunde atât în ceea ce privește îngrijirea pacientului și etica medicală, cât și înțelegerii pe care o avem asupra conștiinței.

”Pacienții cu leziuni cerebrale care nu răspund la comenzi pot îndeplini sarcini cognitive care sunt detectate cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (FMRI) și electroencefalografie (EEG)”, au scris cercetătorii. ”Acest fenomen, cunoscut sub numele de disociere cognitiv motorie, nu a fost studiat sistematic în cadrul unui grup mare de persoane cu tulburări de conștiență.”

Studiul a implicat 353 de participanți adulți, din șase centre medicale academice din Statele Unite, Regatul Unit și Europa. Dintre aceștia, 241 de indivizi au fost considerați insensibili și incapabili să arate semne vizibile de conștiență la primirea comenzilor simple.

Cu toate acestea, folosind tehnici avansate de neuroimagistică cum ar fi RMN funcțional (fMRI) și electroenefalografia (EEG), cercetătorii au identificat că 25% dintre pacienții insensibili au prezentat activitate cerebrală în concoranță cu unele comenzi cum ar fi închiderea și deschiderea palmelor.

Potrivit cercetătorilor, disocierea cognitiv motorie apare atunci când abilitățile cognitive depășesc capacitățile motorii, pacienții fiind incapabili să răspundă, chiar dacă creierul lor procesează informații și urmează instrucțiunile.

Depistarea DCM la 25% dintre pacienții inconștienți aduce în prim plan întrebări etice esențiale cu privire la tratamentul și îngrijirea persoanelor cu leziuni cerebrale severe.

Descoperirile studiului sugerează că acești pacienți ar fi putut fi clasificați prematur ca vegetativi sau având o stare de conștiență minimă, ceea ce ar fi putut influența deciziile privind tratamentele de susținere a vieții sau retragerea îngrijirii.

Dr. Jan Claassen, un conferențiar universitar al catedrei de neurologie din Universitatea Columbia și coautor al studiului, a studiat importanța reevaluării modului în care profesioniștii din domeniul sănătății interacționează cu pacienții diagnosticați cu tuburări de conștiență.

”Studiul confirmă că un număr mare de pacienți care par inconștienți sunt, de fapt, conștienți, dar incapabili să exprime aceasta.”, a spus dr. Claassen într-un comunicat de presă a Universității Columbia. ”Avem obligația de a ajunge la ei și de a construi punți de comunicare. Aceste informații ne oferă contextul de care avem nevoie pentru a dezvolta intervenții care să îi ajute și să îi recupereze.”

Odată ce conștiința ascunsă este identificată, personalul medical și îngrijitorii pot dori să adopte o abordare mai implicată în interacțiunea cu acești oameni. Implicațiile se extind dincolo de îngrijirea clinică, deoarece înțelegerea faptului că un bolnav este conștient ar putea duce la un sprijin emoțional și psihologic îmbunătățit din partea familiilor, care altfel ar fi putut să nu realizeze starea cognitivă a persoanei iubite.

”Familiile ne-au spus că dezvăluirea rezultatului pozitiv al testului care indică disocierea cognitiv motorie poate schimba modul în care echipa medicală interacționează cu pacientul”, a spus autorul principal al studiului, dr. Yelena Bodien. ”Deodată, aceasta acordă mai multă atenție semnalelor comportamentale subtile care ar putea fi sub control volitiv, sau îi vorbesc, sau pun muzică în cameră.”

Mai mult, identificarea DCM la pacienți subliniază necesitatea unor instrumente avansate de diagnostic. Conform studiului, detectarea DCM depinde în prezent de tehnici de neuroimagistică sofisticate care nu sunt universal accesibile. Acest lucru evidențiază necesitatea standardizării și extinderii utilizării acestor tehnologii pentru a ne asigura că toți pacenții pot fi evaluați cu acuratețe.

Subliniind semnificația acestor descoperiri, într-un interviu recent acordat Columbia Magazine, Dr. Claassen a vorbit despre acea experiență transformatoare care l-a inspirat să își dedice cariera ajutorului acordat celor care nu pot reacționa din pricina leziunilor cerebrale severe.

”Nu voi uita niciodată momentul în care am văzut, pentru prima oară, trezirea unui pacient care părea pierdut pentru totdeauna”, a mărturisit dr. Claassen. Într-o zi era totalmente inconștient, iar data viitoare când l-am văzut juca cărți la o masă. Era o evoluție care m-a uluit.”

”Știam că menirea mea este să îi ajut pe acești oameni. Și a trebuit să învăț tot ce era posibil despre experiențele lor și despre conștiința umană – ce este aceasta, de ce se deteriorează și cum poate apărea din nou.”

Revelația că o mare parte a pacienților care par inconștienți ar putea avea o conștiință ascunsă deschide ușa unor potențiale noi terapii și intervenții.

Cercetătorii spun că aceste descoperiri recente ar putea grăbi dezvoltarea interferenței creier-calculator, permițând pacienților care nu răspund să comunice cu lumea exterioară.

Tehnologiile care permit comunicarea doar prin gândire se află în prezent în plină dezvoltare. În plus, companii private precum Neuralink fac progrese semnificative în tehnologiile de interfață creier-calculator, care au potențialul de a îmbunătăți atât capacitățile neuronale, cât și funcția generală a creierului.

O altă tehnologie promițătoare, BrainGate, se concentrează pe crearea unei interferențe creier-calculator concepută special pentru a restabili abilitățile de comunicare la pacienții afectați de boli sau leziuni neurologice. Sistemul de interfață neuronală BrainGate2 se află în prezent în studii clinice, vizând pacienții care nu-și mai pot utiliza mâinile din pricina unor răni grave sau a unor boli.

Astfel de inovații ar putea transforma radical calitatea vieții persoanelor cu leziuni cerebrale severe, permițându-le să-și exprime gândurile, nevoile și emoțiile în ciuda incapacității lor de a se mișca sau de a vorbi.

În cele din urmă, descoperirea conștiinței ascunse până la un sfert dintre pacienții aparent inconștienți este un îndemn de a ne regândi modul în care percepem, diagnosticăm și interacționăm cu indivizi care au suferit leziuni grave ale creierului. Aceste descoperiri inovatoare pot modela viitorul îngrijirii pacienților, eticii medicale și a neuroștiințelor.

În prezent nu există ghiduri profesionale standardizate pentru evaluarea disocierii cognitiv motorii și majoritatea centrelor medicale nu pot efectua aceste teste. Cercetătorii subliniază că transpunerea acestor constatări în practica clinică ar trebui să fie un punct cheie al eforturilor viitoare de cercetare.

Cu toate acestea, autorii studiului speră că munca lor va stimula cercetări ulterioare și va duce la metode de detectare a DCM mai sofisticate și mai accesibile.

”Pentru a continua progresul nostru în acest domeniu, trebuie să ne validăm instrumentele și să dezvoltăm abordări pentru evaluarea sistematică și pragmatică a pacienților inconștienți, astfel încât testarea să fie mai accesibilă”, a subliniat dr. Bodien. ”Programul Emerging Consciousness de la Mass General Hospital oferă aceste evaluări clinic dar, în altă parte, un pacient poate fi nevoit să se înscrie într-un studiu de cercetare pentru a fi testat.”

”Știm că disocierea cognitiv motorie nu este neobișnuită, dar sunt necesare resurse și infrastructură pentru a optimiza detectarea acesteia și pentru a oferi suport adecvat pacienților și familiilor aparținătoare.”

Tim McMillan este reporter de investigație și cofondator al The Debrief. Articolele sale se concentrează de obicei pe apărare, securitate națională, comunitatea de informații și psihologie.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici

 

Comentariu saccsiv:

Aceasta descoperirea au facut-o prin teste speciale si metode sofisticate de detectare a DCM, ceea ce extrem de putine spitale din lume pot face. Ca atare, nu trebuie asteptat pana ce astfel de teste se pot face oriunde, ci trebuie ca toti pacientii sa fie tratati ca si cand ar fi aparent inconstienti si ar putea percepe ceea se intampla in jurul lor, doar ca nu avem inca sculele smechere care sa constate care cum.

Apoi, trebuie sa admitem ca s-ar putea ca ceea ce nu constatam azi cu sculele alea smechere, sa detectam maine cu unele si mai si.

Si, in primul rand, trebuie de indata incetat acest macel:

MOARTEA CEREBRALA nu este MOARTE BIOLOGICA – un excelent studiu din Grecia

Transplantul de organe – ucidem ca sa “salvam” vieti

MOARTEA CEREBRALA nu este MOARTE. Stirea din Cehia despre femeia “moarta” care a nascut, demonstreaza ca TRANSPLANTUL = CRIMA!