Promovarea simbolurilor identitare este interzisă în mediul universitar, conform noului „Cod de conduită împotriva xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură” publicat în Monitorul Oficial / Adica, Crucea, costumul național, steagul tricolor, cântecul popular, limba română, etc.?

Sursa: https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2024/04/cod-conduita-xenofobie.pdf

COD DE CONDUITĂ

pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. — (1) Prezentul cod reglementează cu titlu general cu privire la prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în cadrul instituțiilor de învățământ superior din România.

(2) Scopul prezentului cod este de a preveni replicarea în România a evoluțiilor negative înregistrate în alte țări în urma faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și de a combate atitudinile și comportamentele care conduc la astfel de fapte.

Art. 2 — (1) Xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură sunt încălcări directe ale principiilor libertății, democrației, ale respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale și ale statului de drept, principii pe care se întemeiază Uniunea Europeană și care sunt comune statelor membre.

(2) Instituțiile de învățământ superior au responsabilitatea de a asigura un mediu universitar fără stereotipuri, intoleranță și discriminare și de a stabili obiective, respectiv de a lua măsuri prin care să fie prevenite și combătute xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură.

Art. 3. — Activitățile instituțiilor de învățământ superior privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură se subsumează, în totalitatea lor, următoarelor principii, a căror respectare este esențială și obligatorie:

a) principiul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului — toate activitățile desfășurate pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură se desfășoară cu respectarea prevederilor convențiilor și tratatelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului, la care România este parte;

b) principiul legalității — activitățile se desfășoară în baza legii și în conformitate cu aceasta;

c) principiul prevenirii — presupune că întreaga activitate desfășurată trebuie să asigure prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, atât printr-o bună cooperare între instituțiile și organizațiile implicate, cât și printr-o coordonare eficientă a implementării măsurilor la nivelul instituției de învățământ superior;

d) principiul parteneriatului public-privat — presupune cooptarea societății civile în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și consultarea membrilor comunității academice în cadrul procesului decizional;

e) principiul proporționalității — presupune că niciuna dintre acțiunile întreprinse nu trebuie să depășească nivelul necesar pentru realizarea obiectivelor stabilite.

CAPITOLUL II

Aspecte privind prevenția xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Art. 4. — (1) Instituțiile de învățământ superior încurajează membrii comunității universitare să creeze și să întrețină un climat etic favorabil dezvoltării de relații armonioase, raționale și echilibrate, care garantează manifestarea personalității, în spiritul colegialității și al respectului reciproc.

(2) Membrii comunității universitare care asistă sau împotriva cărora sunt îndreptate faptele asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură sunt încurajați să le raporteze și să solicite sprijin comisiei de etică din cadrul instituției de învățământ superior.

Art. 5. — La nivelul instituției de învățământ superior se iau măsuri pentru prevenirea, identificarea, analizarea și soluționarea situațiilor asociate faptelor de antisemitism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură, înainte ca acestea să devină o problemă pentru instituția de învățământ superior. În acest sens, instituția de învățământ superior poate organiza periodic activități de evaluare anonimă a experienței membrilor comunității universitare, în vederea identificării faptelor interzise în spațiul universitar.

CAPITOLUL III

Sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Art. 6. — În spațiul universitar sunt interzise următoarele fapte:

a) promovarea simbolurilor identitare, imaginilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob;

b) promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război;

c) promovarea unor idei, simboluri sau doctrine care susțin și promovează regimuri cu caracter totalitar, antisemit, extremist, fascist, iredentist, rasist, șovinist sau xenofob, dovedite a încălca drepturile și libertățile fundamentale ale omului, cu excepția situației în care acestea sunt conținute de o disciplină/un material de studiu;

d) activitățile membrilor comunității universitare care presupun radicalizarea și promovarea discursului instigator la ură.

Art. 7. — (1) Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituția de învățământ superior cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute la art. 6.

(2) În cazul în care la nivelul instituției de învățământ superior se constată săvârșirea uneia/unora din faptele prevăzute la art. 6, comisia de etică universitară se autosesizează și are obligația de a analiza și soluționa sau, în cazul în care soluționarea excedă sferei de competență, de a sesiza organele abilitate ale statului, conform prevederilor legale.

Art. 8. — Pe perioada desfășurării analizei sesizării/ autosesizării, persoana împotriva căreia a fost formulată beneficiază de prezumția de nevinovăție. CAPITOLUL IV

Dispoziții finale

Art. 9. — Instituțiile de învățământ superior încurajează desfășurarea activităților sub imperiul diversității opiniilor de natură științifică formulate în mediul academic și sprijină gândirea critică în acest context.

 

Comentariu saccsiv:

Dar ce mai exact anume inseamna „promovarea simbolurilor identitare”?

Nu ni se explica, drept urmare poate insemna tot ce vor muschii lor. Si desi nu sunt un simpatizant al partidului AUR, consider ca are dreptate Claudiu Târziu:

“Costumul național, crucea, steagul tricolor, cântecul popular, limba română și tot ce ține de tradiție sunt simbolurile identitare ale neamului românesc. Aceste elemente sacre ale identității noastre ne diferențiază de alte neamuri. Cum să le interzici în școală? Și de ce? Cui fac rău? Cumva planurilor de destructurare  națională, de deznaționalizare pentru implementarea unei alte identități colective, pretins europene? Încurcă simbolurile identitare tentativele de înlocuire a populației de pe teritoriul României?”

Cititi va rog mai multe la:

http://www.cotidianul.ro/nebunie-in-stare-pura-devii-fascist-legionar-rasist-si-xenofob/

Din articolul Lupul dacic, logo-ul României pentru preşedinţia Consiliului UE, creat de un elev de 14 ani din 2017 de pe Pro tv aflam ca:

„Un lup dacic stilizat a fost ales logo-ul României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2019, în urma unui concurs organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe”

E de bine? E de rau? Va fi interzis in Universitati?

Dar „Basarabia e Romania”?

Elev sancționat cu scăderea notei la purtare și dus la consiliere psihologică pentru că a venit cu stikere cu „Basarabia e România” la școală

Dar „Kosovo e Serbia”? Ca Romania este una dintre cele cinci tari europene care nu recunoaste independenta Kosovo fata de Serbia. Sau asta nu se pune, ci doar ceea ce este romanesc trebuie interzis?