Marcus Victor Grant: 10 motive pentru a părăsi WhatsApp

Discerne: 10 motive pentru a părăsi WhatsApp. (10x Meta motive pentru a nu mai folosi tehnologia Meta, partea a III-a)

10x Meta motive pentru a nu mai folosi tehnologia Meta

Partea a III-a. 10 motive pentru a părăsi WhatsApp

Așchia nu sare departe de trunchi sau ”spune-mi cine te-a cumpărat ca să-ți spun cât mai valorezi”

Motto:

”În unele țări, WhatsApp-ul e precum oxigenul”

Jan Koum

Acum 20 de ani, pe 19 noiembrie 2003, Mark Zuckerberg a fost citat în acest articol susținând că ”probleme legate de violarea intimității oamenilor par insurmontabile. Nu sunt dispus să risc să insult pe nimeni.”. Mark Zuckerberg ”supraviețuise” unei audieri a Consiliului Administrativ al Facultății Harvard din SUA după ce Facemash, precursorul Facebook, a ”prăjit” rețeaua capusului. Ironică remarcă, ținând cont de subiectul zilei de astăzi. Continui după articolul Partea I. 10 motive raționale de bun simț pentru a părăsi Facebook de care mulți utilizatori știu dar nu le pasă și partea a II-a, Facebook, borcanul cu miere din pușcăria digitală cu partea a III-a, privind aspecte legate de WhatsApp.

Mark Zuckerberg

Așa cum Yahoo nu era o companie atât de rea până nu a fost cumpărată de Verizon, WhatsApp nu ridica toate problemele actuale până ca Meta/Facebook să îi schimbe termenii și condițiile și să încerce să îi oblige chiar și pe utilizatorii care își dăduseră acordul pentru alte setări anterior să ”se dea pe breazdă”. Asta s-a întâmplat în 2020, dar schimbările implementate din 2014 de când Facebook a cumpărat WhatsApp până în 2020 clar nu dădeau semne de încredere. Iată primele 10 din cele mai evidente probleme ale Whatsapp.

Top 10 motive obiective pentru care WhatsApp reprezintă un pericol

1)

Potențiala expunere la publicitate personalizată și spam:

Datele colectate pot fi folosite pentru a personaliza reclamele afișate în Facebook și Instagram, și pentru a furniza un mediu mai propice pentru profitul companiei de pe urma utilizatorilor, ceea ce ar putea pe bună dreptate să-i supere pe unii din utilizatorii care își dau seama de asta. Aceste detalii sunt transparent comunicate în termenii și condițiile de urilizare a serviciului și sunt nenegociabile.

2)

Vulnerabilități la atacuri cibernetice sau interceptarea traficului

Datorită tehnologiei folosite, această platformă nu este imună la potențiale vulnerabilități sau atacuri cibernetice, care pot compromite datele utilizatorilor. Prin intermediul unor tehnici avansate, un atacator poate încerca să intercepteze și să decripteze comunicațiile dintre dispozitiv și serverele WhatsApp. Aceasta presupune, de obicei, utilizarea unor programe de tip sniffer sau alte tehnici de interceptare. Spre deosebire de Telegram, prin care nu pot fi interceptate conversațiile vocale ale utilizatorilor datorită tehnologiei de criptare, tot conținutul (audio, video, grafic și text) împărtășite de utilizatori sunt stocate și păstrate pe serverele Meta și sunt sensibile unor atacuri cibernetice. Dacă la un moment dat veți citi că vreun hacker a reușit să fure înregistrări de la 100 de milioane de utilizatori WhatsApp să nu vă mirați În plus, platformele tehnologice pot întâmpina erori sau probleme tehnice, ceea ce poate duce la expunerea involuntară a datelor sau la alte riscuri.

Iată doar câteva moduri prin care Telegram (ca să iau doar un exemplu de aplicație concurentă) este mai sigură și orientată spre protecția intimității utilizatorului: 1) cheile pentru criptare și decriptarea conținutului text trimis prin Telegram sunt stocate în dispozitivul pe care Telegram este abilitat, nu ajung niciodată pe serverul Telegram, în comparație cu WhatsApp care stochează aceste date pe server, de unde pot fi interpceptate de către agenții de spionaj și hackeri fără măcar ca WhatsApp să știe. 2) WhatsApp păstrează o copie a mesajelor în cloud folosind o tehnologie numită mirroring, care este mai predispusă atacurilor hackerilor și care se bazează pe https (care nu este specific pentru dispozitivele mobile) – spre deosebire de Telegram spre deosebire de protocolul de criptare a datelor stocate în cloud care se numește MTProto care nu are doar rolul de a cripta datele, dar are legătură și cu structura acestor date 3) mesajele audio și video schimbate între utilizatori sunt criptate folosind o tehnologie care face imposibilă decriptarea sau intercpetarea lor de către oricine 4) telegram oferă mai multe opțiuni de control asupra intimității, inclusiv cu privire la prezența lor online – de exemplu să nu comunice cu alți utilizatori când a fost ultima oară accesat contul 5) Codul client-side al Telegram este complet open source – oricine îl poate inspecta și vedea ce poate să facă 6) Telegram s-a supus voluntar unor audituri independente de securitate, în timp ce WhatsApp a fost amendată în mod repetat cu sute de milioane de dolari pentru încălcarea legilor cu privire la intimitatea utilizatorilor . Bănci și diferite instituții americane au fost amendate cu peste 2 miliarde de dolari pentru faptul că au permis angajaților lor să divulge date sensibile prin WhatsApp și alte aplicații ce ridică probleme de confidențialitate. Cu alte cuvinte, bancheri au fost sancționați pentru că au fost suficient de neglijenți sau naivi încât să le permită angajaților să folosească WhatsApp. În același timp, Telegram a fost sancționată în anumite țări (de exemplu Germania și Brazilia) pentru că protejează prea mult intimitatea utilizatorilor și nu impune o cenzură a conținutului (pe care nu ar putea-o implementa) dorită de unii politicieni. Pentru a vedea o parte din miile de rezultate obținute căutând după ”WhatsApp fine” poți explora mai departe aici. 7) Telegram permite utilizatorilor să trimită mesaje care se autodistrug după un timp limitat prin chat-uri secrete (cu un nivel superior de criptare față de cele obișnuite) și îi notifică pe utilizatori atunci când persoanele cu care discută fac screenshoturi ale ecranului dispozitivului în timpul conversațiilor.

3)

Dependența de o singură platformă de comunicare:

O mare parte din corespondența și comunicarea utilizatorilor poate fi concentrată pe WhatsApp, ceea ce poate duce la o dependență semnificativă de platformă și la o pierdere a diversificării modalităților de comunicare (efectul monopolizator de band-wagon). Asta este exact ce s-a întâmplat atunci când WhatsApp a înlocuit Skype, Facebook Groups a înlocuit Yahoo Groups (deși în prezent Telegram Groups îndeplinește funcția pe care o avea YahooGroups acum 20 de ani) și Facebook Messenger a înocuit Yahoo Messenger. În primă instanță, o alternativă promisă aspiră să aibă o anumită bază de utilizatori. Însă odată ce monopolul este atins și utilizatorii nu mai știu alte alternative, masa critică va influența trecerea majorității utilizatorilor virtuali la folosirea acelei unelte în detrimentul altora mai bune, mai performante dar mai puțin cunoscute. Deunăzi, mă distram când o casnică m-a întrebat dacă știu ce e Messenger (referindu-se la Messengerul de pe Facebook) și îmi venea să-i spun ”tanti, eu foloseam Yahoo Messenger încă dinainte de a avea computer personal, încă înainte să fi visat Mark Zuckerberg la Facebook”. În ziua de astăzi, atunci când dau un număr de telefon e important să specific ”no whatsapp” astfel încât zombi virtuali să nu încerce să mă caute acolo unde nu sunt și nici nu voi fi.

4)

Potențialele riscuri de securitate a rețelei Wi-Fi:

Utilizarea intensivă a WhatsApp necesită o conexiune stabilă la internet, ceea ce poate expune utilizatorii riscurilor legate de securitatea rețelelor Wi-Fi publice sau vulnerabile. De exemplu, un software malefic (malware) poate fi instalat pe dispozitivul utilizatorului, având ca scop colectarea de informații, inclusiv conversațiile WhatsApp. Aceste programe pot fi disimulate sub forme aparent inofensive sau pot fi ascunse în alte aplicații sau pot fi instalate țintit atunci când atacatorul se folosește de o rețea wireless publică prin care poate obține accesul la dispozitivul utilizatorului de WhatsApp. Această problemă nu este specifică doar pentru WhatsApp. O ilustrare a acestui pericol poate fi văzută în filmul Stolen Identity 2/ Sumaho wo otoshita dake na no ni: Toraware no satsujinki (2020)

5)

Potențiala manipulare a conținutului și dezinformarea:

WhatsApp este folosit pentru a distribui mesaje și conținut, iar unele pot fi manipulative, false sau dezinformative, influențând opinia publică. Tu ai încredere ca monopolul asupra adevărului să fie stabilit arbitrar de o companie care accesul la microfonul și camera ta tot timpul? WhatsApp a fost denunțată ca o platformă a cărei utilizare a cântărit semnificativ în alegeri suficient încât să determine rezultate politice. WhatsApp este o unealtă atât de potivită pentru manipularea politică, încât există cursuri despre cum să fie folosită pentru marketing politic. UNiversitarii au început să facă cercetări sociologice pe marginea impactului WhatsApp. Următorul nivel de problematizare este folosirea inteligenței artificiale de către operatorii de marketing politic prin intermediul WhatsApp. De asemenea, s-a demonstrat că dezinformarea prin WhatsApp a dus la zeci de morți în India.

6.

Riscurile de phishing și atacuri de ingeniozitate socială:

Atacatorii pot încerca să obțină informații personale sau să instaleze malware prin intermediul mesajelor false sau prin intermediul apelurilor de pe WhatsApp (ceea ce este o problemă specifică și altor platforme similare). Un atacator poate încerca să manipuleze utilizatorul pentru a dezvălui informații personale sau a instala malware prin intermediul unor tehnici de înșelăciune și manipulare. Niște exemple bazate pe realitate pot fi văzute în filmul Caught in His Web (2022). În mod deosebit, WhatsApp a fost rapid adoptat de mulți scammeri care s-au folosit de acest prilej pentru a-și optimiza mijloacele de a fura identitatea digitală a unor utilizatori ămpreună cu sau separat de furtul tâmpifonului pe care WhatsApp-ul este instalat. Utilizatorii au obiceiul de a dezvălui date personale ce pot duce la identificarea (”ghicirea”) parolelor și accesul la alte conturi, inclusiv financiare. Odată cu furtul tâpifonului, utilizatorul riscă să piardă: conturile de Facebook, e-mail și WhatsApp; banii din contul Revolut; accesul la cardurile de debit și credit stocate în Google Pay, accesul la PayPal și toate celelalte la care s-a stocat accesul virtual pe dispozitiv.

7)

Accesul la datele de backup.

Dacă un atacator obține acces la datele de backup ale dispozitivului pe care e logat utilizatorul, inclusiv cele de pe WhatsApp, poate extrage informațiile fără a necesita acces la dispozitivul în sine sau a realiza un atac de tipul Man-in-the-Middle (MitM). Această problemă este amplificată în cazul WhatsApp, deoarece cheile de criptare sunt stocate pe serverul companiei, nu doar în dispozitivul utilizatorului, ceea ce înseamnă că inclusiv accesul la datele criptate poate fi compromis. Un atacator poate încerca prin ARP spoofing sau DNS spoofing să se plaseze între dispozitiv și serverele WhatsApp, permițându-i să monitorizeze și să manipuleze comunicațiile în timp real.).

8)

Utilizarea backdoor-urilor sau a unor vulnerabilităților de securitate

Meta oferă backdoor-uri pentru agențiile de spionaj din SUA (de exemplu NSA, FBI, CIA) în unele din platformele lor, prin urmare este probabil că au lăsat /creat asemenea backdoor-uri și în WhatsApp. Aceste posibilități de acces există fără ca angajații WhatsApp să monitorizeze ce date sunt accesate sau când. Dacă există backdoor-uri sau vulnerabilități ascunse (plasate intenționat de autorii codului) în aplicație, un atacator ar putea încerca să le exploateze pentru a obține acces neautorizat. Atâta vreme cât nu tot codul WhatsApp e open source și istoricul companiei ridică semne de întrebare, utilizatorii au motive să se îngijoreze. Atacatorii pot căuta și exploata și alte vulnerabilități de securitate din software-ul dispozitivului sau din aplicațiile instalate, inclusiv WhatsApp, pentru a obține acces neautorizat nu doar la aplicație și conținutul personal împărtășit prin dispozitiv, ci și la alte materiale stocate pe tâmpifonul utilizatorului… Pavel Durov a afirmat: ”De fiecare dată când WhatsApp are de reparat o vulnerabilitate critică în aplicație, una nouă pare să apară în locul ei”. Iată o scenă din filmul de ficțiune Jason Bourne (2006) între fondatorul unei platforme social media și directorul CIA ce sumarizează aranjamentul despre care s-a vehiculat că ar fi existat între Mark Zuckerberg și CIA.

9)

WhatsApp-ul consumă foarte mult bateria, electricitatea și RAM-ul dispozitivelor mobile și le supraîncălzește, scăzându-le speranța de viață

În ciuda optimizărilor făcute în ultimii ani, WhatsApp continuă să consume, atât pe portabilele cu Windows, cât și pe dispozitivele cu Android, o mulțime de RAM, să consume foarte mult din baterie, să supraîncălzească dispozitivele și să deterioreze bateriile, ceea ce este o problemă mult mai vizibilă în cazul comunicării frecvente cu notificări automate pe grupuri de WhatsApp. Mi s-a părut uimitor cât de mult îmi ținea bateria tâmpifonului după ce am eliminat Facebook și WhatsApp și cât de responsive era dispozitivul fără aceste aplicații instalate pe el. Cine crede că Facebook și WhatsAPP sunt gratis nu s-a uitat la banii dați pe dispozitive și la facturile de energie electrică necesare pentru a continua să întrețină această patologie. Desigur, dacă țise pare că folosirea WhatsApp, Facebook sau Facebook Messenger e implicită folosirii tâmpifonului, s-ar putea să nu conștientizezi beneficiile înregistrate decât atunci când elimini aceste aplicații de pe dispozitiv. Spre deosebire de WhatsApp, Telegram este în mod constant optimizată pentru a consuma cât mai puține resurse fizice pe dispozitiv.

10)

Colectarea extinsă de date și partajarea cu Facebook (Whatsapp aparține de Meta care a fost evilde la început):

WhatsApp a actualizat termenii și condițiile pentru a permite partajarea unor date sensibile cu Facebook, inclusiv informații de contact, date de utilizare și detalii despre interacțiunile cu conturile de business. Cu alte cuvinte, WhatsApp a devenit o extensie prin care Facebook poate monitoriza prin microfon și camera foto fiecare utilizator atâta timp cât tâmpifonul său conectat la internet. În plus, există limitări suplimentare de confidențialitate pentru utilizatorii business de WhatsApp. Utilizatorii care interacționează cu conturi de business pot avea datele lor accesibile în scopuri comerciale, ceea ce poate afecta confidențialitatea comunicărilor. Pavel Durov a afirmat: ”WhatsApp eșuează nu doar în protejarea mesajelor din aplicație, ci este folosită în mod constant ca un cal troian pentru a spiona fotografii și mesaje de pe dispozitiv în afara WhatsApp[…] Dacă WhatsAPP și-ar propune să devină un serviciu care să respecte intimitatea utilizatorilor, ar risca să piardă piețe întregi și să intre în conflict direct cu autoritățile din țara de origine. ”

Cineva ar putea argumenta că toate aceste probleme s-au agravat din 2014 de când Meta a cumpărat WhatsApp, sau că fiecare utilizator are puterea de a da unui soft o utilizare benefică (fiecare unealtă poate fi folosită pentru rău sau pentru bine), sau că beneficiile softului depășesc dezavantajele. Pe bune? Poți spune sincer uitându-te în oglindă că WhatsApp e o binecuvântare, după ce ai citit acest articol (precum și partea I și partea a II-a din această serie de articole) și după ce știi că există variante mai bune și mai privacy-friendly, de tipul Telegram sau Signal?

Cunosc oameni de afaceri care se tem că dacă renunță la WhatsApp vor pierde clienți. M-am temut și eu de asta, și acum pot spune cu siguranță că dacă cineva vrea să ia legătura cu mine pe plan profesional sau personal, faptul că nu folosesc WhatsApp nu va fi un prilej de poticneală, iar pentru cei pentru care este, crede-mă: nu vrei să-i ai de clienți, trăiești mai bine fără ei.

Experiența mea în folosirea WhatsApp

După cum am început să explic în partea a II-a a acestei serii,Facebook, borcanul cu miere din pușcăria digitală, până în 2019 nu am folosit WhatsApp deoarece nu am avut un tâmpifon cu sistem de operare Android. În 2014 am început să folosesc un tâmpifon cu sistem de operare Symbian de care am fost foarte mulțumit, dar care s-a stricat, iar între 2016-2019 am folosit un tâmpifon cu sistem de operare Replicant de care de asemenea am fost foarte mulțumit, până i s-a stricat mufa de conectare. În 2019, am primit cadou singurul tâmpifon cu Android pe care l-am utilizat vreodată, pe care l-am folosit până în 2021. Ulterior, l-am transformat pentru o vreme în player multimedia, scoțându-i SIM-ul activ, trecându-l pe mod avion și păstrând doar cartela micro SD cu conținut de parcurs.

Cu ocazia faptului că am început să folosesc WhatsApp, am constatat în 2019 cum foarte mulți utilizatori pierd foarte mult timp vorbind despre nimic relevant doar pentru că au minute gratis nelimitat și li se pare că pot vorbi cu oricine de oriunde fără să își pună problema cu cine vorbesc sau de ce. Am constatat de asemenea că prin forțarea tuturor utilizatorilor de a păstra loguri publice cu privire la când a intrat fiecare pe platformă, cât a stat, de când n-a mai intrat, se creează o cultură nerealistă a așteptărilor. Asta m-a deranjat atât de mult încât a fost necesar să repet multor persoane: ”eu nu lucrez pentru WhatsApp, ci WhatsApp lucrează pentru mine”, ”nu sunt plătit să stau pe WhatsApp”, ”nu am obiceiul să-mi păstrez tâmpifonul conectat la internet”, ”nu stau la dispoziția notificărilor, notificările stau la dispoziția mea” și ”dacă vrei să vorbești cu mine, sună-mă pe telefon”.

În cele din urmă, la începutul lui 2021, la scurt timp după ștergerea contului de Facebook, am șters aplicația WhatsApp precum și contul meu de utilizator. În loc de WhatsApp sau Facebook, am continuat să folosesc Skype, Signal și Telegram și nu am avut nicio problemă din cauza asta. Am instalat pe computer Telegram Desktop și Signal Desktop, prin care pot face parte din ce comunități vreau, pot să comunic când vreau cu cine vreau fără să fiu spionat sau monitorizat tot timpul, fără să trebuiască să am un microfon și o cameră video tot timpul la dispozitiv și fără să trebuiască să țin tâmpifonul conectat la internet ca să știe toată lumea la ce oră am intrat pe internet.

Mai mult, în 2021 mi-am cumpărat un tâmpifon care NU are sistemul de operare Android de pe care am dezinstalat vreo 100 de bălării virtuale de care nu aveam nevoie care nu puteau fi dezactivate manual din interfață. În 2023, am hotărât să renunț complet chiar și la aplicațiile Telegram și Signal pe tâmpifon și am păstrat accesul la conturile create doar prin versiunile desktop disponibile pentru Windows.

Concluzie

Din fericire, între timp, tot mai mulți utilizatori se trezesc, iar efectele unor platforme ca Facebook și WhatsApp este erodat prin scăderea încrederii în confidențialitatea mesajelor: schimbarea politicilor și întrebările legate de prelucrarea datelor pot duce la scăderea încrederii utilizatorilor în securitatea și confidențialitatea mesajelor lor. Cu cât utilizatorii își dau seama că au mai puține avantaje și mai puține motive să își conecteze virtual profilurile în comparație cu alternative mai bune, de exemplu Telegram sau Signal, cu atât WhatsApp este împinsă să folosească și mai mult inteligența artificială pentru inginerie socială, predicție comportamentală și păstrarea utilizatorilor implicați în cușca virtuală. În același timp, nu vreau să se înțeleagă că promovez Telegram sau că Telegram este complet sigură, ci doar că, dacă cineva dorește neapărat să folosească o aplicație de instant messaging, se găsesc alternative tehnice mai bune decât WhatsApp.

VA URMA

Dacă ți-a plăcut acest articol, atunci s-ar putea să apreciezi și:

Securitatea, între iluzie şi control

De la www la web 4.0

În împărăția orbilor, omul cu un singur ochi e rege

New Media (vs) PR? – Iluzia circului cu purici

Cronica documentarului Facebook, reţeaua care ne-a schimbat viaţa (2014)

Curăţenie pe Facebook

Imaginea caracterului, acum şi pe Facebook

Recomandare de carte: Triburile. O patologie a politicii româneşti de la Revoluţie la generaţia Facebook, de Vasile Sebastian Dâncu

Retrospectiva seriei „De la aşteptare la realitate”

Distracție plăcută în calea bătătorită spre iad numită WhatsApp!

Marcus Victor Grant

 

Comentariu saccsiv:

Nu pricep tot ceea ce scrie in articolul de mai sus. Foarte probabil ca autorul are dreptate.

Oricum, n-am WhatsApp.

Nici smartphone. Si nici n-am avut vreodata.

Cititi va rog si:

Cum ne pregatim de Apocalipsa (partea 3): incepand de astazi cumparam doar cu cash si renuntam la GPS si aplicatii, iar incepand de maine renuntam la smartphone

Folosesti harta sau GPS-ul?

Comentariul zilei: Maimuta

Creste numarul celor ce renunta la smartphone