Ucraina și Balcanii

Global Research: Ukraine and the Balkans

Ucraina și Balcanii

De Dr. Vladislav B. Sotirović, 27 Aprilie 2023, Global Research

Criza pe termen lung în relațiile dintre Federația Rusă și Ucraina a intrat în faza finală – de război – la 24 februarie 2022. Reacțiile oficiale la ultimele evenimente dramatice din Europa de Est, venite din partea occidentalilor, inclusiv cea mai importantă adresă politică occidentală de peste ocean, sunt de obicei dominate de două fraze: ‘încălcarea flagrantă a dreptului internațional public’ și ‘încălcarea integrității teritoriale a unui stat recunoscut pe plan internațional’. Autorul faptelor este, bineînțeles, Rusia, iar, după cum se afirmă, victima nevinovată este Ucraina vecină. Cu toate acestea, aceiași occidentali nu vor să vadă nici încălcarea flagrantă de către regimul de la Kiev a drepturilor omului în regiunea Donbass începând din 2014, nici încălcarea flagrantă a dreptului internațional public și a integrității teritoriale a statului recunoscut internațional în cazul Balcanilor (Iugoslavia) în anii 1990.

Atitudinea ignorantă față de prevederile dreptului internațional public relevante pentru cazul Balcanilor a dus, prin urmare, la destrămarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, la războaiele lungi din cele două foste unități federale ale sale (Croația și Bosnia-Herțegovina) care au luat aproximativ 150.000 de vieți, au produs peste două milioane de persoane strămutate și au lăsat în urmă o regiune care nici până în ziua de azi, aproape trei decenii mai târziu, nu a fost stabilizată și consolidată din punct de vedere politic.

Occidentul a dat dovadă de o atitudine identică față de ramura de drept pe care o solicită cu ardoare în aceste zile în ceea ce privește Ucraina, la câțiva ani după încheierea acelor războaie, atunci când a decis să se implice activ în ‘protejarea drepturilor omului periclitate ale albanezilor din Kosovo’ și ‘oprirea catastrofei umanitare la care au fost expuși’, așa cum era narațiunea oficială occidentală, explicând cele 78 de zile ale campaniei barbare de bombardamente asupra Serbiei și Muntenegrului din primăvara anului 1999. După cum știm, aceasta s-a încheiat cu distrugerea fizică completă a țării și cu excluderea de facto a Kosovo din cadrul constituțional și juridic al Republicii Serbia.

Independența autoproclamată a Kosovo în februarie 2008 a fost, la fel ca și agresiunea împotriva Serbiei și Muntenegrului din 1999, contrară tuturor obiceiurilor relevante ale dreptului internațional public. Cu toate acestea, țările occidentale, care astăzi conduc în condamnarea unor acte similare ale Rusiei în Ucraina, au fost printre primele care au recunoscut independența autoproclamată a Kosovo.

Politica ‘standardelor duble’ în relațiile internaționale și în politica globală folosită de marile puteri nu este necunoscută și neînregistrată în istorie. Cu toate acestea, după Războiul Rece 1.0 (1949-1989) și până în prezent, absența oricăror standarde occidentale în practica unor reguli general acceptate și obligatorii ale ‘jocului’ internațional reprezintă, totuși, una dintre dimensiunile focale ale relațiilor internaționale în politica mondială. Binecunoscutul dicton care sintetizează această perspectivă – ‘cei puternici fac ceea ce pot, iar cei slabi suferă ceea ce trebuie să sufere’ – a ieșit din pana celebrului istoric și lider militar grec antic din Atena – Tucidide (c. 460-c. 400 î.Hr.). Astfel, cu aproape două milenii și jumătate în urmă, marele istoric a învățat că dreptatea și drepturile, ca forme codificate ale acesteia, există în relațiile internaționale și nu pot fi decât între egali (inter pares). Dezacordurile majore în această privință, care stau la baza a ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, cu consecințe potențial catastrofale, apar atunci când acest ‘egal’, în acest caz, marea și puternica Rusie, nu este recunoscut ca atare și nu este respectat ca atare. Astăzi, factorii de decizie occidentali au făcut o greșeală crucială cu Rusia, crezând că este același stat ca în anii ’90, în timpul războaielor de succesiune iugoslavă. Din nefericire pentru ei, Federația Rusă de astăzi nu este un stat marionetă occidental din perioada lui Elțîn – astăzi este cel puțin egală cu marile puteri occidentale, inclusiv cu NATO, de asemenea. Acei actori occidentali din politica globală care ar continua să treacă cu vederea acest fapt ‘dur’ referitor la Rusia și la rolul ei în politica lumii contemporane, ar conduce lumea spre marginea periculoasă a abisului și ar împinge lumea în el foarte repede cu indolența lor și cu vechea lor politică de gangsterism în relațiile internaționale.

 

Comentariu saccsiv:

„Factorii de decizie occidentali” nu sunt factori de decizie, ci executanti ai ordinelor realilor papusari care stiu prea bine ca Rusia nu mai este slabanoaga din vremea lui Elțîn.

Asadar, lucrurile sunt mai complexe decat sunt aratate in articol iar intrebarea principala ar fi: ce vor acei papusari?