Noutati Canalul Bâstroe

19.02.2023

CAPITAL: Umilinţă cruntă pentru toată România! Ucraina nici nu se mai ascunde: Pentru prima dată…

Ucraina nu se mai ascunde deloc în scandalul privind Canalul Bâstroe. Iată mesajul postat pe contul oficial de Twitter al unui important minister de la Kiev. Datele vin în totală contradicţie cu declaraţiile făcute de reprezentanţii Ambasadei Ucrainei la Bucureşti.

Informaţia vine chiar de la Ministerul Infrastructurii din Ucraina, care scrie, pe contul oficial de Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 metri la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.

„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export.

Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în mesajul respectiv.

Reamintim că informaţia a fost confirmată şi printr-un document publicat de EVZ.ro, în care Căpitănia Portului Ismail afirmă clar că de la intrarea pe Canalul Bâstroe, până la km 77 al Brațului Chilia se poate naviga cu pescaj de 6,5 metri, iar de la km 77 la km 116, unde are loc ieșirea de pe brațul Chilia, cu pescaj de 7 metri.

Până la operațiune de „întreținere”, aşa cum o numea Ambasada Ucrainei în România, pescajul vaselor care navigau pe acolo nu putea să depășească 4 metri.

Precizările venite de la Ambasada Ucrainei

Sâmbătă, 18 februarie, Ambasada Ucrainei în România a făcut precizări despre lucrările de dragare pe Dunăre, pe canalul Bâstroe, afirmând că acestea „sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

Potrivit aceleiaşi surse, lucrările asigură eliminarea consecințelor de colmatare naturală și se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele convenite.

Ucrainenii afirmă că Administrația Fluvială a Dunării de Jos a fost informată în 2022.

„În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale.

În condițiile războiului brutal în desfășurare a Rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, se mai arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei la Bucureşti.

Consecinţe ecologice extrem de grave ale lucrările de pe Canalul Bâstroe

„Consecințele ecologice ale construcției canalului vor fi, probabil, extrem de negative.

În primul rând, va fi distrusă o parte dinamică naturală – exemplul unic de deltă naturală, în continuă creștere, cu evoluție și formare de noi habitate pentru o mulțime de specii caracteristice acestui tip de biotopuri.

Populațiile de păsări de importanță internațională vor fi amenințate de eliminarea directă și perturbarea habitatului și a rezervelor lor de hrană. Stufărișurile, sistemele fluviale și bancurile de nisip sunt esențiale pentru aceste păsări.

Construcția canalului va distruge în mod direct acest habitat prin activitățile de dragare și prin construirea de canale din beton”, se arăta într-un raport întocmit de WWF în momentul primului scandal legat de adâncirea Canalului Bâstroe.

 

20.02.2023

Adevarul: Scandalul Bîstroe ia amploare: Ucraina încalcă convențiile internaționale. UE nu e de acord cu adâncirea

Discuțiile purtate luni la Ministerul Transporturilor privind lucrările de adâncire ale canalului Bîstroe au scos la iveală fapte cu premeditare, dat fiind că măsura a fost aprobată din decembrie.

Ministerul Transporturilor a convocat luni de urgență toate instituțiile subordonate cu atribuții privind operațiunile de adâncire ale canalului Bîstroe, existând informații că au fost deja efectuate lucrări de adâncire de minimum 2,5 metri.

Surse avizate au declarat pentru „Adevărul” că inclusiv Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi, a fost informată cu privire la măsurile luate de partea ucraineană, oficialul european dând asigurări că Bruxelles-ul nu va accepta, sub niciun pretext, încălcarea de Ucraina a convențiilor internaționale și bilateriale pe mediu.

În plus, potrivit Convenției de la Belgrad, din 1948, singurul canal navigabil acceptat în Delta Dunării este Canalul Sulina.

Ministrul Transporturilor îl va informa astăzi pe premierul Nicolae Ciucă despre evoluția situației și îi va pune la dispoziție datele prezentate de companiile din domeniul naval aflate în coordonarea MTI.

Debite scăzute pe brațul Sulina

Concret, până în acest moment se știe că ucrainenii au dragat până la minimum 7 m pe Canalul Bîstroe, fără a informa partea română asupra demarării lucrărilor, existând indicii clare că acea comunicare oficială a părții ucrainene (ex. comunicatul Ambasadei) s-a bazat pe informații false și pe negarea realității.

În paralel, autoritățile navale ucrainene au anunțat deja armatorii că șenalul are o adâncime de 7 metri, ceea ce permite intrarea pe Canalul Bîstroe a unor nave mari.

În ce privește brațul Sulina, sursele citate au precizat pentru „Adevărul” că debitele sunt deja scăzute, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport.

În plus, precizează sursa citată, dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bâstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.

„Ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritime aduc aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor. Deja pe Bara Sulina a scăzut adâncimea cu 70 de cm”, a menționat sursa citată.

Acțiuni premeditate

Informații verificate de oficialii români arată că lucrările pentru navigația pe Canalul Bîstroe au fost aprobate de Consiliul de miniștri ai Ucrainei încă din luna februarie 2022 (înainte de începerea războiului).

Ulterior, războiul ar fi fost folosit ca pretext pentru a obține acordul de tranzit pentru nave terțe pe Canalul Bîstroe, deși Acordul bilateral permitea ca doar navele cu pavilioane ale țărilor riverane să poată tranzita Canalul. (Navele statelor riverane pot tranzita doar respectând adâncimile inițiale ale Canalului Bîstroe- 4.2. Dar intrarea unor nave terțe din zona maritime conduce, de fapt, la necesitatea adâncirii șenalului)

Ucraina recunoaște că a adâncit Canalul Bîstroe

Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.

„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată, vineri, pe Twitter.

Cu o zi înainte, ambasada ucraineană la București a precizat că toate lucrările de pe canalul Bîstroe „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei”. De asemenea, ambasada a mai transmis că lucrările „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

Ulterior, pe site-ul ministerului infrastructurii ucrainean a fost transmis un mesaj cu privire la creșterea adâncimii de navigare: „Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bîstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri. Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene“.

 

20.02.2023

PRO TV: Navele ucrainene de mare tonaj deja circulă nestingherite pe canalul Bâstroe. Delta e în pericol

Navele ucrainene de mare tonaj au început deja să folosească, pentru transportul de mărfuri, canalul Bâstroe. Mai multe ambarcațiuni au trecut deja pe acolo, iar autoritățile române susțin că sunt continuate și operațiunile de dragare.

În același timp, experții vorbesc despre afectarea ecosistemului,din Delta Dunării.

Ilknur Pintilie, corespondent PROTV: „Împreună cu specialist de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării am ajuns până la intrarea în canalul Bâstroe, pe teritoriul românesc al Deltei Dunării.

Se lucra și astăzi ( luni, n.r ) la dragarea canalului și am văzut ambarcațiuni care până acum nu puteau intra pe această cale navigabilă din cauza adâncimii, până acum redusă.

Sunt puse mai multe balize pe noul șenal navigabil creat de ucraineni – semn că această cale este deschisă traficului de nave de mare tonaj. Am văzut și nave militare ucrainene care securizează zona.

Pe de altă parte, nicio autoritate din Delta Dunării nu știe clar ce se petrece pe canalul Bâstroe, pentru că acolo nu este punct de trecere a frontierei, pe apă ori pe uscat.

Ecologiștii și cei care au în grijă rezervația Deltei se așteaptă la efecte negative, care pot apărea într-un termen foarte scurt. Nu este exclusă secarea unor canele mici, afectarea faunei din întreaga Deltă, și chiar distrugerea unui ecosistem protejat de UNESCO”.

Deja a început traficul comercial

Pe canalul Bâstroe navele comerciale de mare tonaj au început deja să circule. Astăzi, într-un interval de 3 ore, am filmat două care trec pe acolo. Căpitanii au fost anunțați să folosească ruta printr-un mesaj pe Twitter al Ministerului Infrastructurii din Ucraina.

Ilknur Pintilie, corespondent PROTV: „Vedeți acum cum una dintre navele ucrainene de mare tonaj traversează canalul Bâstroe. Mai încolo, undeva la un kilometru distanță, două sisteme de dragare lucrează pentru mărirea șenalului navigabil. Navele cu care se sapă au lucrat încontinuu în ultimele ore. Pe platforma de monitorizare a traficului naval – MarineTraffic – una dintre ele – HEGEMANN 4, cu pavilion Tanzania, apare cum iese din canalul Bâstroe și varsă în mare, aproape de ţărm, pământul dragat. A doua ambarcațiune – INGULSKY, înmatriculată în Ucraina, a curățat intrarea în canal.”

Lucrările de dragare s-au făcut pe toată lungimea de 11 kilometri și jumătate a canalului Bâstroe, pe teritoriul Ucrainei – dar prin mijlocul Deltei Dunării.

Ucraina a încălcat șapte convenții internaționale

România nu a fost informată de lucrările de adâncire, deși există șapte convenții și tratate internaționale de mediu, navigație, drept internațional și teritorialitate, care precizează clar că niciuna dintre părți nu poate modifica de una singură albia, malurile sau regiunile de scurgere a apelor de frontieră.

Viorica Bască, director executiv Direcția Management Ecologic ARBDD: „ARBDD nu are niciun fel de înştiinţare, niciun fel de solicitare pentru realizare vreunui proiect de decolmatare, adică de adâncire a șenalului navigabil.”

Și totuși, acest lucru s-a întâmplat.

Înainte să fie trimise ambarcațiunile de dragare, canalul Bâstroe avea o adâncime de aproximativ 3 metri și jumătate și pe el puteau naviga doar nave cu tonaj mic și mediu. Acum, cu mult pământ scos de pe fundul apei, adâncimea canalului este de cel puţin 6 metri şi jumătate, și ambarcațiunile de mare tonaj îl pot traversa fără probleme. La intrarea pe Dunăre, autoritățile ucrainene au montat și un sistem de ghidare pentru acestea.

Ilknur Pintilie, corespondent PROTV: „Suntem la intrarea pe Canalul Bâstroe. Balizele pe care colegul meu vi le arată acum dirijează navele spre porturile Reni sau Ismail.”

Lucrările pe care ucrainenii le-au făcut la canalul Bâstroe afectează Delta Dunării.

Potrivit Ministerului Transporturilor, debitul pe brațul Sulina a scăzut și este posibil să apară probleme cu deplasarea navelor de transport.

În plus, dragajele făcute pe brațul Chilia, ca să fie asigurat debitul de apă pe canalul Bâstroe au provocat retragerea apei de pe canalele mai mici din Delta Dunării, iar flora și fauna sunt în pericol.

Ștefan Ivanov, președinte Asociația Operatorilor Navelor: „Dacă scade debitul apelor atât de mult, automat habitatul natural de dezvoltare a peștelui nu mai îndeplinește condițiile de dezvoltare și practic resursa piscicolă scade.”

Viorica Bască, director executiv Direcția Management Ecologic ARBDD: „Inevitabil, are de suferit tot ce înseamnă biodiversitate, specii, habitate care se dezvoltă și se conservă neapărat în prezența apei.”

Cătălin Contratov, inspector ecolog: „Delta îmbătrânește pe Sfântul Gheorghe și întinerește pe Chilia.

Reporter: Pe partea ucraineană? –

Cătălin Contratov: „Cam așa se pare!”

Există și riscul ca intrarea pe canalul Sulina să se blocheze.

Ucraina nu va mai plăti taxe României

Nivelul aluviunilor a crescut acolo cu 70 de centimetri în ultima săptămână, spun cei de la Ministerul Transporturilor – și se așteaptă să ajungă la un metru, pentru că tot noroiul scos din Canalul Bâstroe este vărsat în mare.

Ucraina își dorește de mult să poate trimite navele comerciale de mare tonaj prin canalul Bâstroe. La mijloc este și un interes economic.

Ambarcațiunile Ucrainei, cu pescaj mare, înainte să fie dragat canalul Bâstroe, urmau o rută prin canalul Sulina ca să intre pe Dunăre și plăteau o taxă de pilotaj de 400 de dolari pe navă și un tarif de tranzit de 1,59 de dolari pentru fiecare tonă de marfă transportă. Banii intrau în conturile României.

După dragarea canalului Bâstroe, navele intră direct pe acolo, iar taxele merg la autoritățile din Ucraina.

 

20.02.2023

PLAYTECH: MAE cere accesul de urgență în zonă și stoparea lucrărilor

România a trimis Comisiei Europene o scrisoare de protest la adresa Ucrainei, în urma acuzațiilor potrivit cărora Kievul ar fi început lucrări de adâncire a canalului Bâstroe, demers cu care țara noastră nu este de acord. Totodată, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, acuză că se încalcă tratatele internaționale și că lucrările de dragare ar distruge ecosistemul din regiune.

România nu este de acord cu lucrările de dragare de pe canalul Bâstroe

Update 20 februarie, ora 16.23. Ministerul de Externe de la București a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia.

„Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziția ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, luni, 20 februarie 2023, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru Afaceri strategice, Iulian Fota. În cadrul discuției, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).

Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Partea română a evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.

MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop”, a precizat MAE.

Știrea inițială: Încă din anul 2014, autoritățile ucrainene au încercat să includă canalele Chilia și Bâstroe în circuitul transeuropean de transport. Din cauza acestor acțiuni, România este foarte supărată, motivând că Ucraina nu i-a cerut acceptul pentru dragări.

Scrisoare de protest față de Ucraina

Reprezentantul adjunct al României la UE a transmis Comisiei Europene o scrisoare de protest față de lucrările de adâncire efectuate de Ucraina pe canalul Bâstroe.

„Autoritățile ucrainene derulează și în prezent activități de dragaj pe traseul canalului de navigație, fără informarea autorităților române și cu încălcarea dispozițiilor convenționale. Partea ucraineană susține că aceste lucrări nu au impact semnificativ asupra mediului, însă nu a realizat până în acest moment vreun studiu care să fundamenteze convingător științific o astfel de concluzie”, susține România.

Care este scopul ucrainenilor

Ucrainenii au început dragarea canalului Bâstroe și lucrări pe Chilia. Scopul lor ar fi coborârea adâncimii de la 5 la 8,5 metri, poate și mai mult, pentru a permite trecerea de nave comerciale de mare capacitate.

În scandal a intervenit și ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunțând că se va opune vehement oricăror lucrări care ar afecta biodiversitatea din zona Deltei Dunării. În același timp, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a susținut că aceste acțiuni pot distruge ecosistemul regiunii și că nu se respectă tratatele.

„Există niște tratate internaționale pe care trebuie să le respecte toată lumea. Noi am provocat această întâlnire la ministerul Transporturilor deși nu e neapărat treaba ministerului Transporturilor, este mai mult o chestiune care tine de MAE și a mediului. De ce? Pentru că vorbim de tratate internaționale”, a precizat Grindeanu.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a reacționat dur, transmițând Comisiei Europene poziția clară a României: nu va permite lucrări de dragare sau adâncire pe canalele Chilia sau Bâstroe.

Explicația oferită de Kiev

Diplomația ucraineană a făcut, sâmbătă, primele precizări despre adâncirea Canalului Bâstroe. Ambasada Ucrainei la București a explicat că toate lucrările „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei” și „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

În plus, Kievul a îndemnat la „avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”.

„Pe fondul informațiilor vehiculate în mass-media din România cu privire la executarea de către partea ucraineană a lucrărilor de dragare operaționale pe Dunăre, considerăm necesar de a face următoarele precizări: Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală”, au menționat ucrainenii.

 

20.02.2023

Flux 24: Deutsche Welle vrea ca România să tacă în scandalul Bâstroe și batjocorirea minorității românești din Ucraina și să susțină „NECONDIȚIONAT” Ucraina: Altfel alimentează propaganda rusă

România trebuie să se hotărască dacă sunt mai importante neînțelegerile de pe axa București-Kiev sau dacă prioritatea trebuie să fie susținerea necondiționată a Ucrainei în războiul de apărare pe care-l duce cu Rusia. Diplomația, președinția, guvernul trebuie să-și asume un răspuns clar, transparent și convingător, fără ascunzișurile obișnuite, atât în ceea ce privește Canalul Bîstroe, cât și în chestiunea minorității de limbă română din Ucraina. Ambiguitatea în dimensiunea ei tradițională nu mai poate da randament, fiindcă ecuația internațională nu lasă loc de jocuri la două capete. România fie negociază cu discreție nemulțumirile pe care le are, explicând apoi public situația, fie se lansează într-un scandal care alimentează sentimentele anti-ucrainene și, indirect, propaganda rusă, spune într-un comentariu Deutsche Welle.

PSD și PNL ar vrea să joace pe cartea patriotismului problemele apărute în relația cu Ucraina, numai că jocul le depășește. Social-democrații au rostogolit cât au putut subiectul pentru a demonstra că România e pusă în pericol de Ucraina, că ministrul de Externe, susținut de liberali ar fi în offside și că PSD ar fi singurul interesat de salvarea țării. Tăcerea premierului Nicolae Ciucă și a președintelui Klaus Iohannis dă apă la moara naționalismului de care se folosește Rusia în propaganda ei neobosită. Canalul Bîstroe devine o capcană pentru PNL, fiindcă nici nu-i va putea convinge pe cei care s-au decis să meargă pe mâna AUR să se răzgândească și nici nu-i va mai putea păstra ca votanți pe cei care cred că prioritatea țării nu e să se bată zgomotos cu Ucraina, când această țară e nevoită să țină piept armatei rusești. Premierul și primul ministru ar fi trebuit deja să fi discutat cu partea ucraineană și cu UE, să fi primit asigurări că Delta nu e în pericol și să explice țării că își asumă promisiunile făcute de Kiev și de Bruxelles în acest sens, iar prioritatea României e să ajute Ucraina să treacă peste tragedia în care se află. Altminteri, canalul Bîstroe devine o capcană pentru România într-un moment în care e mai importantă păstrarea azimutului, decât bătălia politică și competiția pentru voturile de anul viitor, se mai spune în comentariu.