Catalonia reabilitează „vrăjitoarele”, „victime ale persecuției misogine”. O rezoluție în acest sens a fost adoptată cu o largă majoritate, miercuri, în parlamentul regional.
Torturate, spânzurate, acuzate fără probe de infracțiuni: parlamentul regiunii spaniole Catalonia (nord-est) a aprobat o rezoluție care vizează reabilitarea memoriei a sute de femei executate pentru „vrăjitorie” între secolele XV-XVIII.
Numele a 700 de femei, recuperate
Grupările separatiste, majoritare în parlamentul regional, și cele de stânga, la originea acestei initiative, consideră că aceste femei au fost „victimele persecuției misogine” și cer ca numele lor să dat străzilor din anumite orașe din regiune.
Vânătoarea de vrăjitoare, care a durat câteva secole, a fost deosebit de intensă în această regiune a Spaniei.
Potrivit revistei științifice locale Sapiens – ale cărei investigații au servit, împreună cu cercetările istoricului Pau Castell din Barcelona, drept bază pentru această rezoluție – Catalonia a fost una dintre primele regiuni din Europa în care au avut loc acte de violență, începând cu 1471, scrie AFP.
De asemenea, Catalonia este considerată una dintre regiunile în care au avut loc cele mai multe execuții de „vrăjitoare”.
„Am recuperat recent numele a peste 700 de femei care, între secolele XV și XVIII, au fost judecate, torturate și executate”, au indicat partidele care au propus această rezoluție, și care a fost adoptată cu 114 voturi (contra 14 împotivă și șase abțineri).
Viețile și decesele tragice ale acestor femei – denunțate de vecinii lor – vor fi acum analizate din perspectivă de gen, pentru a crește gradul de conștientizare asupra soartei lor, așa cum este deja cazul în Scoția, Elveția, Norvegia și regiunea spaniolă Navarra.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
Sfantul Nicolae Velimirovici:
Unii se vor întreba: cum se poate spune că Domnul Cel Înviat a biruit păcatul, când oamenii încă păcătuiesc? Domnul a biruit păcatul cu adevărat. El a biruit păcatul prin zămislirea şi naşterea Sa fără de păcat; apoi prin viaţa curată şi fără de păcat de pe pământ; apoi prin suferinţa Sa pe Cruce, El fiind Cel Drept; şi în cele din urmă El a încununat această biruinţă prin Învierea Sa cea slăvită. El S-a făcut leacul, leacul potrivit şi de netăgăduit, împotriva păcatului. Cel care este lovit de păcat numai de Hristos poate fi tămăduit. Cel care nu doreşte să cadă în păcat, numai cu ajutorul lui Hristos poate schimba această dorire în realitate. Când oamenii au descoperit vindecarea variolei, ei au spus: am biruit această boală! Ei au spus acelaşi lucru când au descoperit vindecarea pentru amigdalită, durere de dinţi, gută şi alte boli asemănătoare: le-am biruit! Atunci, descoperirea vindecării unei boli înseamnă biruirea ei. Hristos este pe departe Cel mai mare Doctor din istoria omenirii, pentru că El a adus oamenilor vindecarea pentru boala care se află dincolo de toate bolile – pentru păcat, din care s-au născut toate celelalte boli şi toate celelalte suferinţe ale omului, atât trupeşti cât şi sufleteşti.
Acest leac este El Însuşi, Domnul Cel înviat şi viu. El este singurul Leac bine lucrător împotriva păcatului. Dacă oamenii, chiar şi astăzi, păcătuiesc, şi păcătuind ajung la pieire, aceasta nu înseamnă că Hristos nu a biruit păcatul, ci numai faptul că acei oameni nu au luat acel leac, unul şi numai unul, împotriva bolii lor aducătoare de moarte; aceasta înseamnă, fie că nu Îl cunosc destul pe Hristos ca leac, ori, dacă Îl cunosc pe Domnul, ei nu iau folos de la El, dintr-o pricină sau alta. Dar istoria arată, prin mii şi mii de glasuri, că cei care folosesc acest leac pentru sufletele lor şi îl iau în trupurile lor, se tămăduiesc şi se fac întregi. Cunoscând slăbiciunea fiinţei noastre, Domnul nostru Iisus Hristos a pregătit leacul pentru cei credincioşi, ca aceştia să Îl ia ca hrană şi băutură sub chipul văzut al pâinii şi al vinului. Aceasta a făcut Iubitorul de Oameni din dragostea Lui nemăsurată pentru oameni, pur şi simplu pentru a le uşura apropierea de leacul de viaţă dătător împotriva păcatului şi a stricăciunii aduse de păcat. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el … şi va trăi prin Mine. (Ioan 6:56-57). Cei care păcătuiesc hrănesc păcatul şi viaţa care se află în ei se pierde prin păcat. Totuşi, cei care se hrănesc cu Domnul Cel viu, se hrănesc cu viaţă şi viaţa din ei sporeşte tot mai mult şi moartea se împuţinează. Şi cu cât viaţa sporeşte, cu atât păcatul se micşorează. Dulceaţa neroadă şi întunecată a păcatului se înlocuieşte în ei cu dulceaţa plină de bucurie şi de viaţă dătătoare a Biruitorului Hristos. Binecuvântaţi sunt cei care au încercat şi au simţit această taină în viaţa lor. Ei se pot numi fii ai luminii şi copii ai harului. Când vor trece din viaţa aceasta, ei vor părăsi spitalul fără să mai fie bolnavi, ci oameni sănătoşi.
ApreciazăApreciază
Staretul Tadei:
Avem pilda unui student, care a venit insotit de cineva si era cu totul impovarat in cuget. Insotitorul mi-a povestit ca prietenul sau este casatorit cu o femeie care se ocupa cu vrajitoria. Mi-a cerut sa-i citesc rugaciuni de dezegare; Domnul l-a dezlegat si de indata i-a fost mai usor, ca si cand i s-ar fi luat o mare povara. Vedem, asadar, ca si intelectualii sunt expusi la vrajitorie. Magia este in fapt, filosofia duhurilor rele din vazduhuri, caci magia are efect acolo unde nu este unire prin har cu Hristos Dumnezeu, unde nu este rugaciune, unde oamenii sunt imprastiati si tulburati.
Domnul Hristos a venit „sa strice lucrurile diavolului” (I Ioan 3, 8).
Asupra celui ce este unit cu Hristos prin rugaciune si implinirea poruncilor, magia nu lucreaza.
Parintele Arsenie Papacioc:
Daca esti stapanit de un pacat si iti pare rau si te asezi pe pozitia buna impotriva pacatului, atunci iti ajuta harul. Daca nu te asezi pe pozitia de lupta si te simti bine in cloaca aceea, atunci harul nu te ajuta. Si farmecele se prind la anumite persoane, se constata. Uite, eu sunt de cincizeci de ani in manastire si n-am prea vazut la crestini traitori ca farmecele sa aiba efect. Dar, in schimb, vine lumea fermecata! Sunt aici in Dobrogea, de atatia de ani, si spuneam si altora, n-am vazut ca aici atata lucrare de duhuri rele de farmece. Vin stapaniti de farmece care impiedica casatoria lor sau ii leaga ca potenta barbateasca, insa se si vindeca pe rupte cu ajutorul rugaciunilor. Vin si se plang: „Doamne, iarta-ma! Scapa-ma!”. Scapa pe o bucata de vreme. Dar, daca nu se astampara.Ca spune Mantuitorul in Evanghelie: „Iesi din el si sa nu mai intri!”. Sa nu mai intri in el. Pentru ca duhurile rele se tanguiesc si unde se duc, sunt intristate si se gandesc ca: „Ce bine era!”. Daca gaseste casa maturata, cum zice Mantuitorul, adica, daca i-a scos pe astia de acolo, este limpezit, si atunci intra, si va fi caderea cea de pe urma mai mare ca cea dintai. Pentru ca iar incepi sa cedezi, nu te-ai complacut pe pozitie de dezinfectare cu ingerii lui Dumnezeu, ci te-ai lasat la voia intamplarii. Satana nu este o putere, ci un tolerat de Dumnezeu. Puterea e la noi, crestinii, ca suntem botezati, avem inger pazitor, ne rugam la Dumnezeu. Dracul se atinge de tine daca te are la mana cu ceva (greseli, pacate). Sa nu te aiba cu nimic la mana, sa fii mereu spovedit! Domnul Iisus Hristos ne vrea intregi, numai Satana ne vrea vicleneste, numai varf de deget, ca stie el, vicleanul, ca asa ne poate stapani toata fiinta.
ApreciazăApreciază
Sfantul Nicolae Velimirovici:
Domnul, fireste, nu inlatura dragostea pe care o datoram parintilor si tuturor celor de aproape ai nostri; doar El insusi ne-a poruncit aceasta dragoste! El insusi Si-a aratat dragostea pentru Sfanta Lui mama, chiar pe Cruce fiind, cand a incredintat-o ucenicului iubit, spre a-i fi Ioan fiu in locul Sau. Aici insa Hristos vorbeste pentru vremurile de prigoana si suferinte ce ii asteapta pe apostolii Sai. Tatal si mama se vor infricosa; fiul si fiica se vor infricosa. “Leapada-te de Hristos”, ii vor spune, “ramai cu noi, nu pleca de acasa! Fii ca toata lumea, lasa credinta asta noua, care te ia de la noi si te duce poate la moarte! Ce-o sa ne facem noi atunci ? Or sa ne bata, or sa ne chinuiasca, or sa ne lase sa rabdam de foame, poate chiar or sa ne ucida. Pentru asta te-am nascut noi”, vor spune mama si tata, “ca sa patimim din cauza ta acum, la batranete ?” Fiul si fiica iti vor cere socoteala ca i-ai nascut ca sa ajunga de batjocura, ca sa fie dispretuiti, prigoniti si chiar ucisi, pana la urma. “Lasa pe Hristos, stai cu noi, sa traim cu totii in pace.” In astfel de clipe hotaratoare, ucenicul trebuie sa aleaga. Hristos sau parintii ? Hristos sau copiii ? De hotararea aceasta depinde intrega lui vesnicie, si nu numai a lui, ci si a rudelor lui. Nu este alegere mai dureroasa decat aceasta! Si n-o poti lua acum pe un drum, si maine pe altul. Nu poti sa-ti rupi inima in doua; trebuie s-o pui intreaga ori pe un talger, ori pe celalalt. Daca te inchini lui Hristos, ii scapi si pe ai tai si te scapi si pe tine. Daca te inchini tatalui, sau mamei, sau fiului, sau fiicei tale, e lucru sigur ca ai sa-i pierzi si pe ei si pe tine. Pentru ca oricine tagaduieste pe Hristos in fata lumii, il va tagadui si pe el Hristos la infricosata Judecata in fata Tatalui Ceresc si a armiilor de ingeri si sfinti. Sfantul Isidor Pelusiotul i-a scris lui Filotei, care suferea pentru ca nu izbutise sa intre in inalta societate dupa care tanjea: “Slava in viata aceasta e mai neinsemnata decat panza de paianjen, mai desarta ca visul; ridica-ti asadar mintea spre ceea ce are mai mare insemnatate, si se va linisti mahnitul tau suflet. Cine umbla dupa doua slaviri, nu dobandeste nici una. Le poate insa dobandi pe amandoua, daca pe una singura o cauta, si anume pe cea cereasca. Asadar, daca voiesti cinstire, caut-o pe cea dumnezeiasca, din cer, de unde poate sa-ti vina apoi si cea de pe pamant.” (Scrisoarea V, p. 152)] Domnul le-a spus pe fata apostolilor ca este grea clipa hotararii. Si a adaugat: Dusmanii omului, casnicii lui. Adica: familia, care mai mult decat oricine altcineva pe lume, va vrea sa-l opreasca pe ucenicul lui Hristos de la urmarea Lui si, mai mult decat oricine altcineva pe lume, il va osandi pentru ca urmeaza lui Hristos. Cu adevarat, nu vrajmasii ne leaga pe noi de lumea aceasta, ci cei pe care-i iubim; nu strainii, ci ai nostri. Ca sa faca mai usoara clipa despartirii, si ca sa despovareze cugetul celor ce lasa pentru El casa lor, Domnul le spune dinainte sa fie fara nici o grija, cum sunt vrabiile. Sa nu se ingrijoreze cei ce-L urmeaza pe El despre cine ii va hrani si-i va imbraca in lipsa lor pe cei dragi. Acestia vor fi imbracati si hraniti de Cel ce hraneste si imbraca si pasarile cerului. Nici o vrabie nu cade la pamant fara stirea si fara voia cerescului nostru Tata. La voi insa, si la ai vostri, si perii capului, toti sunt numarati. Lasa-ti-i asadar, si urmati-Mi Mie. Chiar si fiind langa ei, nu voi, ci Dumnezeu le poarta de grija. Le va purta mai departe de grija si in lipsa voastra.
ApreciazăApreciază
Noi avem o problema mult mai mare.
https://ziarullumina.ro/societate/meseriile-de-vrajitoare-si-ghicitoare-recunoscute-oficial-16690.html
ApreciazăApreciază