SACCSIV – blog ortodox

Profiturile televiziunilor și site-urilor de știri au crescut spectaculos în pandemie. Deși nu aveau probleme financiare, au luat bani și de la Guvern / Sectoare precum HoReCa nu și-au primit nici acum banii

Posted in Romania, STIRI by Vali on iunie 5, 2021

Sursa: https://economedia.ro/profiturile-televiziunilor-si-site-urilor-de-stiri-au-crescut-spectaculos-in-pandemie-pe-fondul-ajutoarelor-date-de-guvern-in-schimb-sectoare-precum-horeca-nu-si-au-primit-nici-acum-banii.html#.YLsutczisWo

Companiile care operează cele mai mari televiziuni și site-uri de presă din România nu au fost foarte afectate de criză, ci din contră, majoritatea și-au crescut afacerile și profiturile în 2020, față de 2019. În plus, cele mai multe au primit și bani de la Guvern, chiar dacă business-ul le mergea deja bine. Spre comparație, firmele cu adevărat închise, precum cele din HoReCa, încă își așteaptă banii deși suntem în 2021.

  • G4Media.ro a refuzat să ia bani de la Guvern în campania de informare anti-Covid și nici în campania guvernamentală de comunicare pentru promovarea vaccinării

Vizionati va rog:

https://infogram.com/1pmj9pzey6d5p9i37jd99w56rvczmvjk9xy

Campionul absolut al banilor încasați de la Guvern anul trecut e trustul media fondat de Dan Voiculescu, cu 14,7 milioane de lei pentru Antena 1, Antena 3 și Radio Zu. De remarcat că firma Antena TV Group SA, care a primit 9,3 milioane de lei, a fost condamnată penal pentru șantaj în 2017.

Afacerile acestor companii mergeau bine și în 2019, dar în 2020 au avut parte de un adevărat boom. Antena TV Group SA și-a majorat profitul anul trecut la 168 milioane de lei, de la 103 milioane de lei în 2019, în contextul în care afacerile au crescut de la 436 milioane de lei în 2019 la 480 milioane de lei anul trecut. Profit în creștere a avut și Antena 3 SA, de la 13,5 milioane lei în 2019 la 14,3 milioane lei în anul pandemiei, pe fondul scăderii afacerilor de la 101 milioane lei la 80 milioane lei. Și Radio Zu și-a mărit profitul de la 48 la 50 milioane lei, în timp ce afacerile au scăzut ușor.

Următorul mare beneficiar al sumelor guvernamentale a fost Kanal D (Dogan Media Inernational SA) – cu 7,5 milioane de lei. Și această companie avea afaceri solide de 178 milioane de lei în 2019 pe care și le-a consolidat la 217 milioane lei în 2020, în timp ce profitul aproape s-a dublat în plină criză, la 68 milioane de lei, de la 36 milioane de lei în 2019.

Radiourile Kiss FM, Magic FM și Rock FM (AG Radio Holding) au primit 4,1 milioane de lei de la Guvern, dar, surprinzător, profitul s-a prăbușit de la 7,3 milioane de lei la sub 400.000 lei, iar afacerile au scăzut ușor.

Pro TV are cele mai mari afaceri dintre toate companiile analizate, acestea crescând de la 794 milioane de lei în 2019 la 813 milioane de lei în 2020. Profitul însă a scăzut ușor, de la 262 milioane de lei la 249 milioane de lei. Compania a primit de la Guvern, anul trecut, 3,4 milioane de lei.

Europe Development International-R SA (Europa FM) a raportat de asemenea un profit în scădere puternică, de la 20 la 8,4 milioane de lei, deși a primit 2,7 milioane de lei de la Guvern, iar afacerile au crescut ușor.

România TV a raportat un profit de 21 milioane de lei în 2020, în scădere ușoară de la 27 milioane de lei în 2019, deși a primit 2 milioane de lei de la stat în pandemie.

Rezultate spectaculoase vin însă de la compania pe care a fost mutată televiziunea Digi24 în 2019, respectiv Campus Media SRL, al cărei profit a crescut de la numai 42.000 lei în 2019 la 18 milioane de lei anul trecut. RCS&RDS, compania mamă a televiziunii, a primit 1,7 milioane de lei de la Guvern.

Ringier România, compania care editează ziarul Libertatea, și-a redus la jumătate pierderile, anul trecut, adică la 2,1 milioane de lei de la 5,3 milioane lei în 2019, în contextul în care a primit și de la stat 1,1 milioane lei.

În cazul Adevărul Holding, sub umbrela căruia se regăsesc ziarele Adevărul și Click, profitul s-a triplat, de la un milion lei în 2019, la 2,9 milioane lei în 2020. Holdingul a primit aproape 650.000 lei de la Guvern.

Profit mai mult decât dublu față de 2019, de 1,1 milioane lei, a raportat și site-ul Fanatik online, inițial un site sport care acum publică știri generaliste. Jumătate de milion de lei a dat statul către site-ul Fanatik.

Prima TV a trecut de la pierderi de 2 milioane lei în 2019 la profit de 6 milioane de lei în 2020, compania primind de asemenea aproape jumătate de milion de lei de la stat.

O evoluție spectaculoasă de asemenea este cea a Editurii Evenimentul și Capital SRL (Evz.ro), care de la un profit de 120.000 de lei în 2019 a ajuns în 2020 la un plus de 5 milioane de lei, pe fondul a 400.000 de lei veniți și de la Guvern.

În total, 76 de milioane de lei din bugetul de stat a cheltuit Guvernul pentru campania de informare anti-Covid, din mai până în decembrie 2020, potrivit unui răspuns pentru G4Media.ro.

Companiile au primit până în decembrie 2020 doar o parte din banii promiși, iar plățile nu au fost făcute integral nici până la acest moment, deci sumele finale vor fi cel mai probabil mai mari.

Afacerile presei din România au mers, așadar, bine, în plină criză, iar banii de la Guvern au venit mai mult ca un bonus, decât ca un ajutor.

Guvernul a afirmat că alocă acest ajutor pentru presă într-o campanie de informare anti-Covid prin care dorea să convingă oamenii să poarte mască și să respecte restricțiile și măsurile de distanțare socială. Acești bani au venit însă într-un an dublu electoral, cu alegeri locale în septembrie și alegeri parlamentare în noiembrie. Ludovic Orban (PNL) a condus Guvernul, din martie până pe 7 decembrie 2020, urmat interimar de Nicolae Ciucă (PNL, 7-27 decembrie 2020) și Florin Cîțu (PNL, 23 decembrie 2020-prezent).

În schimb, industria HoReCa își așteaptă și acum, în 2021, banii promiși. Majoritatea restaurantelor și barurilor au funcționat la capacitate redusă, de 30% sau 50%, câteodată doar la exterior, anul trecut, ceea ce a dus pierderile industriei la circa 60-80%, potrivit unor estimări. Guvernul a promis o schemă de ajutor pentru afacerile din HoReCa, însă ea nu a demarat nici până la această dată.

G4Media.ro a refuzat să ia bani de la Guvern în campania de informare anti-Covid și nici în campania guvernamentală de comunicare pentru promovarea vaccinării

de Elena Deacu

Sursa foto: Pixabay

5 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Vali said, on iunie 5, 2021 at 2:20 pm

    capitalismul oamenilor liberi și capitalismul înrobitor

    Despre Imperiul Roman am învățat multe la școală, dar niciodată nu ni s-a spus că bursa fusese o instituție importantă pentru apariția lui. De fapt, nici nu se menționa că aveau așa ceva; ni se vorbea mai mult de împărații și bătăliile lor. Dar înainte de a deveni imperiu și a avea o armată permanentă, Roma fusese o Republică a oamenilor liberi, care își alegeau conducătorii, dezbăteau problemele cetății. Ba chiar își plăteau cheltuielile cu înarmarea atunci când se reuneau ca o armată. Se poate spune că ei au inventat conceptul de stat național, prin însemnătatea dată cetățeniei deasupra etniei. A fi „roman”, însemna a fi cetățean, sub protecția unui stat de drept. Sens în care îl foloseau și grecii bizantini. [Românii au fost primii, care i-au dat cuvântului încărcătura unei identități etnice.] Iar acea Res-publica (lucru public) își desfășura activitatea prin vânzare de acțiuni.

    Acțiunile la aceste corporații, care efectuau lucrările publice ale statului, se numeau partes. Un cuvânt păstrat de țăranii români, urmași ai legionarilor Romei, chiar și în expresia „ai carte, ai parte” – care se referea la titlul de proprietate asupra pământului, mai întâi, apoi la „cartea” în sens de educație. Acțiunile mai mici, ale corporațiilor Romei, se numeau particulae – de unde, de asemenea, ne-a rămas cuvântul „particular” în vocabular. Nu întâmplător, atribuit și proprietarului unei firme. La fel ca „patron” – un cuvânt cu rezonanță și mai puternică în istoria Romei, căci patronul era chiar punctul nodal al structurii sociale, protectorul unei comunități. Aproape fiecare cetățean al Romei libere avea „partea lui”, adică era acționar la firmele care prestau pentru stat. Erau oameni liberi și proprietari în același timp.

    Nu întâmplător, acesta nu a mai fost cazul atunci când statul s-a transformat dintr-o republică într-un imperiu. Capitalismul s-a transformat dintr-unul comunitar, într-unul de extracție, al cărui motor nu mai era munca fondatorilor săi, ci stoarcerea resurselor și efortului provinciilor stăpânite. Veniturile din colonii hrăneau un aparat parazitic tot mai numeros la centru, o opulență tot mai irațională și corupeau moravurile. Tot ele reclamau necesitatea unei armate profesioniste, salariate (la început cu o rație de sare – salarium). Apoi nici aceștia nu au mai fost de ajuns, și s-a apelat tot mai mult la serviciile de apărare ale triburilor vecine, apoi la mercenari. Și moneda a fost treptat devalorizată, pentru a crea o falsă bogăție, din care să se susțină aparatul central și serviciile sociale, cu care se cumpăra complicitatea gloatei. Pâinea și circul costau tot mai mult. Când granițele nu au mai putut fi apărate de barbari, orașele au dispărut și oamenii s-au mutat în sate, pentru a-și crește mai în tihnă hrana. Dar taxele au continuat să crească, în ritmul devalorizării monedei, până când țăranii au preferat să se declare sclavi sau să își vândă libertatea în schimbul datoriilor.

    După ce aceste secole de înrobire, de tip sclavagist și feudal, au apus, la capătul unei molime teribile, care a împuținat populația Europei de Vest, brațele de muncă au avut din nou un preț, care să le permită să-și negocieze un trai mai bun. Abia acum, acești truditori ai pământului aveau din nou un surplus peste ceea ce le era necesar supraviețuirii. Puteau redeveni capitaliști. Dar noul tip de capitalism nu mai era al oamenilor liberi, ca în vechea republică romană. Căci era organizat chiar de cei cărora le vânduseră anterior libertatea: cămătarilor, stăpânilor de sclavi și seniorilor feudali. Era, în mod necesar, un capitalism cu mentalitate imperială, de prădător.

    Nu ne mai miră să descoperim că ideea de bursă reapare tocmai în plin colonialism. Nu de la cetățeni, care își unesc forțele pentru a-și administra mai eficient libertatea. Ci de la speculanți, interesați să jefuiască mai lucrativ și mai repede lumile noi. Prima societate pe acțiuni din istoria modernă (anul 1600) e Compania Indiilor de Est, care avea să se transforme discret și neoficial într-un stat, cu propria armată, flotă și steag, ducând războaie sângeroase pe teritoriile chiar mai mari decât o țară, pe care le stăpânea (o halcă din Asia, incluzând India, Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka). Apropo, steagul Statelor Unite e doar o variație a steagului acestei corporații. I-a urmat Compania Indiilor de Vest, care a făcut o afacere din comerțul cu sclavi, în alte părți ale lumii.

    Și tot cu această ocazie, apărea și fenomenul bulelor speculative. Operațiunile în care deponenții erau înșelați să investească în acțiuni nebunești. Sau psihozele colective, ca febra investițiilor exorbitante în bulbi de lalele, din Olanda, pentru care unii își vindeau casele. Aurul revărsat din minele și tezaurele popoarelor pre-columbiene, munca forțată a sclavilor sau foarte ieftină, a altor colonizați, pământurile nesfârșite ale amer-indienilor și bogățiile Asiei decuplau ideea de avuție de munca europeanului obișnuit, de ideea de economisire anterioară. E păcatul originar al acestui tip de capitalism, care face ca speculația să fie mai productivă decât munca, indiferent cât de inteligent și perseverent ar fi făcută.

    Acest tip de capitalism e dependent de creșterea permanentă. Are nevoie mereu de noi teritorii, în care să se extindă, în căutare de resurse ieftine (sau „preluate” gratuit), forță de muncă ieftină și noi piețe de desfacere. Când acestea nu mai au unde să se ivească, sistemul a găsit o formă sinucigașă de colonialism, mutând în vechile colonii industriile cu angajați numeroși. Iar, în final, aducând în interiorul metropolei pe vechii „barbari” din colonii, pentru a deservi dezvoltarea capitalistă și pe piața serviciilor. Dar nici așa, expansiunea, consumul și inovația nu puteau ține pasul cu ritmul în care era expandat creditul (cu dobânzile aferente).

    Rezumat: Există mai multe tipuri de capitalism. Unul, organizat de egali, pentru binele comunității și menținerea independenței. Expresia lui politică e republicană. Altul, organizat de speculanții erei coloniale și cămătari, e expansiv, înșelător și dependent de creștere continuă. Expresia lui politică e imperiul.

    capitalismul de tip cazinou

    Dacă pentru discrepanțele între cât se produce într-o economie și cât se estimează pe bursă că valorează o parte din acea economie se mai pot găsi justificări, cu adevărat șocantă e scara părții speculative a economiei. Am spus că, la origini, bursa era un instrument ingenios și eficient de stabilire a prețului corect și de capacitare a capitalului. Inventivitatea umană a dezvoltat, pe parcurs, și alte instrumente chiar mai creative. Așa au apărut contractele de vânzare a unor mărfuri în viitor. Foarte utile, pentru că puteau asigura finanțare fermierului în primăvară, pentru recolta din toamnă. Dar tot mai asemănătoare cu un pariu.

    Apoi au apărut contractele de asigurare, pentru diverse situații. Care s-au extins de la asigurarea unui bun, la asigurarea sănătății, a vieții, sau a riscului de neplată între firme. Iar firmele au început să schimbe între ele aceste contracte de asigurare, ca și cum ar fi fost cecuri sau obligațiuni. Apoi agenții de bursă au putut paria pe evoluția unor acțiuni cu bani de împrumut, pentru a câștiga sau pierde din diferența de cotație între două momente. Apoi au apărut instrumente derivate și mai sofisticate, unele cuprinzând ecuații matematice în formulele lor de calcul. Mintea umană cădea în capcana propriei inventivități. De la un punct încolo, acțiunile deveneau doar pretextul unor pariuri, care puteau fi făcute la fel de bine și având ca subiect starea vremii.

    Aceste pariuri nu ne-ar fi privit în vreun fel, dacă ar fi rămas apanajul sălilor de jocuri de noroc sau dacă sumele vehiculate de ele nu ar fi depășit cu mult economia însăși.

    Cât de mare e piața instrumentelor derivate, se poate doar bănui. Certitudinea e că vorbim de ceva gigantic. The Economist estima în 2011, că e vorba de o piață de 700 de trilioane de dolari. În 2017, o autoritate a UE estima că doar la nivelul uniunii derivatele sunt 660 trilioane de dolari. Pe românește, economia bazată pe pariuri face economia reală să pară o bagatelă. Toate aceste pariuri, reprezintă contracte purtătoare de promisiuni, pentru care pur și simplu nu există suficientă bogăție pe fața pământului, să poată fi onorate.

    Rezumat: Pariurile speculative sunt mult mai voluminoase decât economia însăși. Onorarea lor e imposibilă și populația nu ar trebui atrasă în compensarea lor.

    https://evadare.ro/politica/trei-forme-de-capitalism/

    Apreciază

  2. Spaceman said, on iunie 5, 2021 at 3:51 pm

    Pandemia de covid este un deliciu pentru mass-media, plăți grase pentru cadre medicale, extaz pentru politicieni – care s-au văzut cu puteri la care nici nu au visat, oportunități pentru unii, un coșmar pentru cei liberi, șoc și groază pentru proști.

    Apreciază

  3. gigimutu said, on iunie 7, 2021 at 8:17 pm

    pai a trebuit sa le dea peschesul,

    ca de, nu au mincat r….t degeaba un an jumate, mintind zi de zi, pe toate caile si pe toate tonurile posibile, cu covidu in gura toata ziulica!!!!!
    hai liberare!!!!

    p.s. si la copii si la pensionari, cind le mai dati si lor ceva in plus, haimanalelor??? a, de astia nu va intereseaza, ca nu va fac jocurile.
    dati la esca, mincinoasa, la pastoru gadea, la toti politrucii si tambalagii teveurilor idioate din Romania.

    Apreciază

  4. Clement said, on iunie 12, 2021 at 10:19 pm

    Stadionul din Petersburg, din cauza epidemiei proclamate de OMS nu este plin cu spectatori dar, aproape plin.
    Merita sa privim meciul Belgia- Rusia transmis de ProTv macar pentru faptul ca NIMENI nu poarta masca!
    Probabil ca fotbalistii rusi vor pierde acest meci dar spectatorii vor castiga campionatul!

    Apreciază

    • saccsiv said, on iunie 13, 2021 at 11:24 am

      Clement

      Nu stiu de ce nu au permis stadionul plin. In afara stadionului au fost foarte multi:

      Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: