SACCSIV – blog ortodox

Sfantul Marturisitor Ioan Rusul – viata, noi minuni, video

Posted in ORTODOXIE, VIETILE SFINTILOR by Vali on mai 27, 2020

Sursa: https://www.impantokratoros.gr/ioan-rusul.ro.aspx

Noi minuni ale Sf Ioan Rusul in 2011: Bunica s-a vindecat fara operatie!

Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul s-a născut în Mica Rusie în jurul anului 1690, fiind crescut în evlavie şi dragoste pentru Biserica Domnului. La maturitate a fost chemat în armată unde a fost simplu soldat în armata lui Petru I şi a luat parte la războiul ruso-turc. În timpul Campaniei din Prutsk în 1711 el împreună cu alţi soldaţi au fost capturaţi de tătari şi au fost predaţi comandantului cavaleriei turceşti. Acesta i-a dus pe prizonierii ruşi în Asia Mică, în satul Prokopion.

Turcii au încercat să-i convertească pe soldaţii creştini la credinţa musulmană prin flatări şi ameninţări iar cei care nu au primit au fost bătuţi şi torturaţi. Alţii, însă au renunţat la Hristos şi au devenit musulmani, în speranţa că-şi vor îmbunătăţi soarta. Sf. Ioan nu a fost cucerit de promisiunile bunătăţilor lumeşti, suferind cu curaj umilinţele şi bătăile.

Stăpânul său îl tortura frecvent în speranţa că sclavul va ceda şi va accepta islamismul. Sf. Ioan a fost neînduplecat în hotărârea sa spunînd stăpânului: “Nu mă vei putea întoarce de la credinţa mea prin ameninţări sau cu promisiuni de bunătăţi şi bogăţii. Am să mă supun ordinelor tale de bunăvoie dacă mă laşi să-mi urmez liber credinţa. Mai degrabă îţi dau capul meu decât să-mi schimb credinţa. M-am născut creştin şi am să mor creştin.”

Cuvintele înălţătoare şi credinţa tare, precum şi smerenia şi umilinţa Sf. Ioan au îmblânzit în cele din urmă inima sălbatică a stăpânului său. Acesta l-a lăsat în pace şi nu l-a mai forţat să renunţe la creştinism. L-a pus să stea în grajd cu animalele de care avea grijă şi Ioan era foarte bucuros să se nevoiască în grajd şi să aibă ca pat ieslea, aşa cum s-a născut şi Mântuitorul.

De dimineaţa până seara muncea pentru stăpânul său turc, îndeplinind toate ordinele. Fie că era iarnă sau vară, sfântul umbla desculţ şi cu puţine haine pe el. Alţi sclavi îşi râdeau de el, vâzîndu-l atât de râvnitor dar Ioan nu s-a supărat niciodată pe ei, dimpotrivă, îi ajuta şi pe ei cum putea, uşurându-le neputinţele.

Blândeţea sfântului şi bunătatea sa au sensibilizat sufletele sclavilor şi al stăpânului său, astfel încât aga şi soţia lui au ajuns să-l îndrăgească şi au hotărât să-i dea o cameră lângă podul de uscat fânul. Sf. Ioan nu a acceptat, preferînd să rămână în grajd cu animalele. Acolo se culca pe fân şi se acoperea cu o haină veche. Astfel grajdul a devenit locul său de pustnicie, unde se ruga şi cânta psalmi, umplând locul de bună mireasmă.

Prin simpla lui prezenţă în casa turcului, sfântul i-a adus numai binecuvântări. Ofiţerul de cavalerie s-a îmbogăţit şi a devenit în scurt timp unul dintre cei mai influenţi oameni din Prokopion. El era conştient de ce i s-a schimbat atât de mult soarta şi nu se ferea să spună şi altora despre asta. Uneori sfântul pleca seara la biserica Sf. Mucenic Gheorghe unde priveghea în pronaos. În duminici şi sărbători se împărtăşea cu Sfintele Taine.

În tot acest timp a continuat să-şi slujească stăpânul ca şi până acum, şi, în ciuda sărăciei sale, întotdeauna ajuta pe nevoiaşi şi pe neputincioşi, împărţind hrana sa puţină cu aceştia.

Într-una din zile, ofiţerul a plecat în pelerinaj la Mecca. Soţia lui a făcut un banchet peste câteva zile la care şi-a invitat rudeniile şi pe prietenii soţului ei, rugîndu-i să pună o rugăciune pentru întoarcerea cu bine acasă a stăpânului. Sf. Ioan servea la masă şi a luat o farfurie cu pilaf, mâncarea preferată a stăpânului său şi a pus-o pe masă. Soţia amintindu-şi de mâncarea preferată a soţului i-a spus lui Ioan: “Ce bucuros ar fi stăpânul tău dacă ar putea fi aici să mînânce cu noi din acest pilaf!” Atunci sfântul i-a cerut o farfurie cu pilaf spunînd că o va trimite stăpânului său la Mecca. Musafirii au râs la auzul acestor cuvinte iar soţia a pus să i se pregătească o farfurie plină ca să o mănânce el sau ca să o dea săracilor. Primind farfuria s-a dus cu ea în grajd şi s-a rugat la Dumnezeu să-i trimită farfuria stăpânului său, fiind convins că Dumnezeu va găsi o cale să-i îndeplinească rugăciunea. Numaidecât farfuria dispăru din faţa lui şi atunci Ioan a intrat în casă să-i spună stăpânei că farfuria a fost trimisă.

După câtva timp stăpânul s-a întors acasă cu farfuria de cupru în care a fost pilaful, povestind tuturor cum într-o zi (chiar în ziua când s-a ţinut banchetul), întorcându-se de la moschee la locul unde era cazat, deşi nu era nimeni acasă, a intrat şi a găsit pe masă o farfurie aburindă plină cu pilaf. Neînţelegînd cum ar fi putut intra cineva cu farfuria dacă uşa era încuiată, s-a uitat mai atent la farfurie şi a văzut numele său gravat pe ea. Uimit, a mâncat totuşi mâncarea cu mare plăcere.

Când familia şi servitorii au auzit povestea s-au minunat foarte. Atunci soţia i-a spus că Ioan a fost cel care i-a trims mâncarea şi că toţi au râs de el când le-a spus că a reuşit să o trimită la Mecca. Atunci au înţeles că ce le spusese sfântul s-a adeverit. (comparaţi cu povestea lui Habakkuk, care în mod minunat i-a dus mâncare lui Daniil în groapa cu lei [Dan. 14:33-39], Septuaginta).

Spre sfârşitul vieţii sale grele Sf. Ioan s-a îmbolnăvit, simţind că i se apropie sfârşitul. A chemat preotul ca să-l împărtăşească dar acestuia i-a fost frică să vină direct cu Sfinta Împărtăşanie în casa musulmanului, aşa că le-a băgat într-un măr şi aşa le-a dus lui Ioan.

Sf. Ioan a slăvit pe Dumnezeu, a primit Trupul şi Sângele Domnului şi apoi a răposat, ducîndu-se la Domnul pe care L-a iubit în 27 mai 1730. Când stăpânul său a fost anunţat că a murit Ioan, acesta a chemat preoţii şi le-a dat trupul neînsufleţit pentru a-l îngropa creştineşte. Aproape toţi locuitorii creştini din Prokopion au mers la înmormântare, petrecînd trupul sfântului până la cimitirul creştin.

După trei ani şi jumătate preotului i s-a descoperit în mod miraculos că rămăşiţele trupeşti ale sfântului s-au făcut moaşte. La scurt timp, moaştele sfântului au fost transferate la biserica Sf. Mucenic Gheorghe şi puse într-o raclă specială. Noul sfânt al lui Dumnezeu a început să fie slăvit pentru nenumăratele sale minuni despre care s-a dus vorba până în cele mai îndepărtate oraşe şi sate. Credincioşi din toate locurile veneau la Prokopion să se închine sfintelor moaşte ale Sf. Ioan, primind tămăduire prin rugăciunile lui. Pe lângă creştini veneau la el şi armeni şi turci care se rugau sfântului să nu-i dispreţuiască.

În anul 1881 o parte a sfintelor moaşte au fost mutate la Mănăstirea Sf. Mare Mucenic Pantelimon, din Rusia, de către călugării Muntelui Athos, după ce aceştia fuseseră salvaţi de sfânt în vremea unei călătorii periculoase.

Din cauza deteriorării serioase a vechii biserici unde se aflau sfintele moaşte ale Sf. Ioan, s-a început construcţia unei noi biserici în anul 1886, cu ajutorul mănăstirii şi a locuitorilor din Prokopion. În 15 august 1898, noua biserică cu hramul Sf. Ioan Rusul a fost sfinţită de Mitropolitul Ioan al Cezareei, cu binecuvântarea Patriarhului Ecumenic Constantin al V-lea.

În 1924 a avut loc un schimb între populaţia Greciei şi cea a Turciei, adică mulţi musulmani s-au mutat din Grecia şi mulţi creştini s-au mutat din Turcia. Oamenii din Prokopion, mutîndu-se şi ei pe insula Euboia, au luat cu ei şi o parte din sfintele moaşte ale Sf. Ioan Rusul.

Timp de câteva zeci de ani moaştele au stat în biserica Sfinţilor Constantin şi Elena din Noul Prokopion de pe insula Euboia, iar în 1951 au fost mutate într-o biserică nouă, cu hramul sfântului. Mii de pelerini s-au adunat acolo din toate părţile Greciei, mai ales de hram, în 27 mai.

Sf. Ioan este la mare cinste în Muntele Athos, mai ales la mănăstirea rusă a Sf. Pantelimon.

Călătorii şi cei care duc cu ei lucruri multe pe drum lung, caută ajutorul Sf. Ioan Rusul, care îi ocroteşte pe aceştia în călătoriile lor.

Din noile minuni ale Sf. Ioan Rusul! – preluat de pe blogul Manastirii Sf. Ioan Rusul – Giurgiu

– 2012-05-21 –

In urma cu cateva zile pe adresa manastirii noastre am primit o scrisoare de la o doamna de 65 de ani din Valcea, care spre slava lui Dumnezeu si a Sfantului Ioan Rusul si ascultand cuvantul Scripturii “Mergi si spune cat bine ti-a facut tie Domnul!”, a dorit sa ne povesteasca o minune care a avut loc de curand, in urma careia femeia s-a vindecat de cancer. Pentru ca scrisoarea este scrisa intr-un limbaj simplu si graieste de la sine, am redat-o in intregime mai jos, facand doar anumite sublinieri. “Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai!”

“Ma numesc Tudorita, nascuta in Giurgiu, dar din anul 1982 sunt venita in Valcea cu serviciul, cu sotul meu si doi copii.

Sotul meu a decedat in 2007 iar eu, dupa o grea suferinta, facand niste analize aflu de la medic ca aceasta durere se datoreaza unei tumori la colon. Doctorul specialist din Valcea m-a indemnat sa fac imediat operatie deoarece tumora era mare.

M-am rugat tot timpul la Sf. Nectarie, Sf. Ioan Rusul, Sf. Parinte Arsenie Boca, foarte mult, carora le citeam si Acatistele. Baiatul meu, cu un suflet foarte bun (Gabriel Ionut), m-a dus imediat la Spitalul Militar la care doctorul m-a operat imediat.

Operatia a fost foarte grea – a durat sase ore. Pe la ora 20 cand s-a terminat operatia, m-au dus la Reanimare. Dupa un timp, au inceput niste dureri foarte mari –  insuportabile. Ma rugam de asistenta sa imi dea calmante ca nu mai puteam respira. Asistenta mi-a spus ca s-a facut tot ce e posibil numai daca eu pot rezista si a plecat in alta camera. Nu prea aveam cum sa vad ca era intuneric, se zarea numai de la lumina de afara, de la bec ce se zarea, pe geam. Simteam ca ma sufoc de dureri si nu mai puteam sa adorm de dureri, vad ca se deschide usa si intra trei medici imbracati in halate albe lungi, se opresc in dreptul meu ca eram cu patul cu rotile dupa usa, asa cum ma adusesera. Se opresc in dreptul meu – eu crezand ca au venit si noaptea la vizita, ca mai era lume operata, m-am gandit sa le spun ca nu mai pot sa suport atata durere si in momentul acela s-au apropiat mai mult, crezand ca dansii ma intreaba. Uitandu-ma mai bine – ca acel medic din mijloc se vedea  foarte clar – era tanar, subtire, inalt si foarte frumos, cu un par saten – l-am cunoscut ca de fapt nu era medic ci era Sf. Ioan Rusul. Atunci am strigat foarte tare – “Va cunosc: Sunteti Sf. Ioan Rusul!” de vreo trei ori . “Va cunosc din Icoana si chiar dupa coperta cartilor pe care le-am citit!”, avand o iconita in casa cu Sf. Ioan Rusul din Grecia. Iar dansul s-a aplecat putin cu capul, si-a pus mainile pe piept incrucisate asa cum este in icoana si mi-a dat de inteles ca dansul este dar nu a vorbit nimic. M-am uitat foarte bine la dansul si uimita de ceea ce am vazut nu am mai putut vorbi. Ceilalti doi sfinti erau mai in etate dar nu i-am putut vedea. S-a luminat foarte tare fata Sfantului Ioan Rusul. Au plecat mai departe prin reanimare, ca nu mai puteam vedea, ca era noapte. Mi-am dat seama dupa aceea ca de fapt am uitat sa le spun ce ma doare gandind ca vin inapoi. Am tot asteptat pana am adormit pana la ziua ca ma lasasera durerile. A venit un asistent de m-a trezit, m-a intrebat ce fac – daca ma mai doare ceva, daca ma simt bine.I-am raspuns ca nu ma mai doare nimic si m-a dus la salonul de terapie.

Dupa operatie am mai avut cateva crize dar cineva nevazut ma strangea de mana si nu mai dura mult si venea un medic sau o asistenta si ma salva. Prima data m-am speriat cine imi atinge mana. Dupa aceea mi-am dat seama ca cineva nevazut imi dadea speranta. A venit medicul care m-a operat si mi-a spus ca operatia e reusita suta la suta si printr-o minune am scapat. Dar sa fac si niste sedinte de citostatice (bineinteles ca era cancer). Le-am facut si pe acelea timp de sase luni. Nu am avut nimic desi ele sunt foarte rele.

In timpul cand faceam tratament a mai venit de data asta in vis Sf. Ioan Rusul tot in halat si mi-a spus sa stau acolo la un spital ca dansul pleaca sa ocroteasca o manastire departe si se roaga pentru mine, dar cand vine de acolo sunt vindeacata complet. Dupa ce am terminat tratamentul am facut analizele de marcari care au iesit foarte bine, ca la orice om sanatos.

Ii imultumesc Sf. Ioan Rusul si celorlalti doi sfinti pe care nu i-am putut vedea la fata, Domnului nostru Iisus Hristos Mantuitorul si Maicii Domnului care m-au ajutat si mi-au dat putere de a trece peste toate. Sora mea din Giurgiu a venit la mine la Valcea si mi-a spus de Manastirea Sf. Ioan Rusul si ca se fac si pomeni acolo. Eu i-am dat bani si a venit la dumneavoastra pentru parastas, pentru sotul meu, de patru ani decedat.

Oameni buni, rugati-va!

Prin post si rugaciune , milostenii dar si smerenie, vom primi ajutor. Va spune o femeie de 65 de ani care a trecut o cumpana foarte grea si revenind la viata cu ajutorul Sf. Ioan Rusul trimis de Domnul.

Preacuvioase Parinte Staret,

Va rog sa ma iertati daca am gresit cu ceva,

Sarut mana dumneavoastra.

N. Tudorita (Rm. Valcea)”

Nota: Sublinierile ne apartin si le-am facut pentru a marca punctele esentiale ale acestei minuni uimitoare.

Minuni

Intr-unul din cele doua spitale pentru copii din Atena,o mama sta zi si noapte la căpătîiul copilului sau pe care l-au adus urgent din Patra deoarece afectiunea cronica a acestuia – paralizia membrelor inferioare- s-a agravat in ultimele zile. La spital insa, de ani de zile se aplica permanent tratamentul cunoscut (lipseste calciul din organismul copilului )”¦

Intr-o dupa-amiaza, cind soarele era aproape de apus si foarte putine raze mai luminau salonul spitalului, mama si-a amintit cum mergea la o bisericuta a Maicii Domnului, pe o inaltime afara din Patra, si se ruga aprinzind candelele, citeodata cu sotul, citeodata cu copiii”¦Mintea ei zboara la bisericuta si se roaga: ” Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, Maica dulce care si tu ai suferit,ajuta-mi copilul. Trimite un sfint, vezi-l pe sarmanul meu cum se chinuieste, neputind sta pe picioarele lui. Ajuta-l Preasfinta, pe copilasul meu chinuit “.
– Mama, ce spui, cu cine vorbesti?
– Gheorghita, copilul mamei, iti amintesti cum citeai la religie ca Domnul nostru cind traia acolo, in Palestina, deschidea ochii orbilor, ridica pe cei paralizati si-i facea sa mearga, invia morti? Spune-i Gheorghita, ca pe tine te asculta, ca tu esti copil bun, spune-i lui Hristos sa te faca bine.

Copilul suferind se uita cu privirea lui nevinovata la mama, la soarele care apune; priveste sus si privirea i se pierde catre ceruri. Noaptea urmatoare Gheorghita a vazut in vis un cavaler frumos, calare pe o mindrete de cal. S-a oprit in fata lui si i-a spus:
– Ridica-te, fa un salt si urca pe calul meu!
– Dar eu sint paralizat, nu ma pot ridica si nu ma pot tine drept pe picioarele mele.
– Da-mi mina, Gheorghita, urca pe calul meu. Eu sint Sfintul Ioan din Rusia. M-a trimis Domnul sa-ti aduc harul Sau si puterea Lui sa te vindeci.

Pe jumatate adormit, copilul se chinuie sa se ridice in picioare. Se trezeste mama si-l prinde in brate ca sa nu cada de pe pat.
– Mama, tine-ma, Sfintul Ioan din Rusia mi-a spus sa ma ridic.

Dimineata, asistenta care fusese de serviciu in acea noapte ii spune profesorului doctor ca acel copil paralizat din Patra, acum paseste. Doctorul vine, il examineaza: loveste cu ciocanelul genunchii copilului, ii inteapa picioarele cu acul si organismul reactioneaza exact. Copilul era vindecat. “Mergeti, le-a spus profesorul, si Dumnezeu sa fie cu voi”.
“Lasati copiii si nu-i opriti sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este imparatia cerurilor”¦De nu ve veti intoarce si nu veti fi precum pruncii, nu veti intra in imparatia cerurilor. “( Matei 19,14;18,3)

Un baston!

Cel ce merge in biserica ce adaposteste moastele Sfantului Ioan Rusul vede acolo un dar simplu si saracacios: un baston! Este agatat la locul de inchinaciune din fata raclei Sfantului. Bastonul este al batranei Maria Siaca din Frenaro (Cipru), care timp de 18 ani a avut de suportat o boala asa de grava la coloana, incat era nevoita sa umble cu fata foarte apropiata de pamant. La 11 august 1978 aproape o suta de locuitori din Cipru organizeaza un pelerinaj la Sfantul Ioan Rusul si este adusa Maria Siaca de catre rudele ei. Aici, la racla sfantului, este ridicata de ceilalti pe brate pentru a se putea inchina sfintelor moaste. Indurerata, batrana priveste fericitul trup al sfintului si plange, cerand putin ajutor dumnezeiesc mult chinuitelor ei batraneti. I-a vazut Sfantul durerea, i-a vazut maretia sufletelui, i-a vazut si credinta.

In fata ochilor tuturor, ceva asemeni unei maini nevazute a apucat-o cu putere de umeri si, incet a inceput sa-i indrepte trupul. Ii trosneste mijlocul si iata! batrana sta acum dreapta! Consatenii ei plang. Se trag clopotele bisericii. Se face o rugaciune de multumire de catre toti cipriotii, care nu-si mai pot stapani lacrimile. Numai cel ce s-a intamplat sa fie acolo in ceasul in care s-a petrecut minunea poate intelege cu adevarat aceste clipe. La sfarsit se aude glasul batranei: “Feciorul meu, Sfantul meu, nu am ce sa-ti dau, sunt saraca. Iti las bastonul meu, ca nu-mi mai trebuie pan”™ la moarte!”

In Cipru ziarele au zis: “Maria Siaca, dupa pelerinajul facut in Grecia la Sfantul Ioan Rusul poate sa-si priveasca acum consatenii in fata, pentru ca aproape 20 de ani era garbovita si nu vedea decat pamantul. Prin minunea Sfantului insa s-a indreptat, iar acum este cu desavarsire bine!”

Apoi Moise a pus toiegele inaintea Domnului,in cortul marturiei.( Numerii 17,7)

Minune intimplata unui om de stiinta!

Povesteste domnul doctor Matzuros din orasul Limni (de pe aceeasi insula pe care se afla si biserica cu sfintele moaste ale Sfintului Ioan) catre I.P.S. Hrisostom, mitropolitul Halkidei.

Prea Sfintite, nu sunt un habotnic, un nestiutor de carte; sunt medic, iar mai inainte eram ateu. M-am imbolnavit. Analize, examinatii, iese diagnosticul: cancer la intestinul gros. Confratii doctori imi spun adevarul: am cancer in forma avansata (metastaza), intr-un loc care aproape sigur conduce la moarte.

Ma gaseam in cladirea fundatiei “Pantocrator” din Atena, unde sint ingrijiti bolnavii de cancer. Dupa instiintarea pe care am primit-o despre boala mea, pe cind ma gaseam singur, intins pe pat, mi-am venit in sine si mi-am intors mintea, sufletul si inima catre Dumnezeu, in care nu credeam. M-am ridicat pe marginea patului, cu picioarele pe podea; vorbeam singur, ma rugam lui Dumnezeu, ii ceream sa ia aminte la mine: “Dumnezeul meu, am spus, nu credeam in Tine, spuneam ca totul este un basm. Omul si stiinta imi spuneam ca sint totul. Primeste pocainta mea si, daca ma consideri vrednic, vindeca-mi boala prin sfintul al carui trup intreg il avem aici, aproape de noi.” Cineva bate la usa. Il poftesc sa intre. Usa se deschide si intra un medic tinar, frumos, binevoitor.
– Ce faci, doctore, m-a intrebat, cum iti merge?
– Ce sa fac, frate, sa spun adevarul – mor.
– Nu, doctore, nu mori. O sa iau eu tot ce ai rau inauntru.
– Cine esti tu tinere? Mie mi-a albit parul in aceasta stiinta si cunosc ce am.
– Sint acela pe care l-ai cerut mai inainte. La revedere, doctore!

Am iesit imediat pe hol si am intrebat daca a vazut cineva pe acel doctor tinar. Ceilalti medici mi-au spus: “Confrate draga, din necazul pe care il ai, intr-o clipa ai vazut acel vis”. Insa nu, eram sigur ca dupa rugaciune il vazusem pe Sfintul. Vazind ca nu glumesc si ca insist, mi s-au facut iarasi analizele si examinari. La urmatoarele analize cancerul disparuse. Citi si citi n-au vazut apoi cele doua plicuri cu analizele: cele cu cancer si, dupa intimplarea istorisita mai sus, fara cancer!

“Prea Sfintite, nu sint habotnic”¦ Am vazut pe Sfintul”¦ M-a vindecat”¦” (10 aprilie 1964)

” Dumnezeu insusi a dat oamenilor stiinta vindecarii, ca sa se mareasca intru leacurile Sale cele minunate”¦ In boala ta nu fi nebagator de seama, ci te roaga Domnului si El te va tamadui. ” (Intelepciunea lui Iisus Sirah 38,6-9).

Sursa: calendar-ortodox.ro

 

7 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Dana said, on mai 27, 2020 at 7:23 pm

    Sfinte Ioan Rusul te rugam sa împarti Romaniei si lumii întregi binecuvântările lui Dumnezeu. Sfinte Ioan Rusul daruieste sanatate si pace tuturor.

    Apreciază

  2. VioletaB said, on mai 27, 2020 at 11:38 pm

    Acum 4 ani, am avut posibilitatea să merg in Grecia în satul Prokopi chiar de ziua de pomenire a Sf. Ioan Rusu, 27 mai. Slavă lui Dumnezeu!
    Sfinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi păcătoșii!

    Apreciază

  3. acelas said, on mai 28, 2020 at 1:54 am

    am ezitat multa vreme sa mai trimit ceva consistent despre Cezar Ionascu. Pe alocuri am vazut o inconsistenta in mesaj, din punct de vedere strict ortodox, al acestei randuieli, si mai mult pe la sotia lui. Oricum, el prin materialele sale se adreseaza unui public larg…, de aici poate si o „larghete” in abordare si baza oarecum ciudata, de un prim nivel, una „biologica” de la care pleaca in formarea unor oameni noi, nedependenti de sistem, stapani pe gandire si pe sistemul lor de valori autonom. Totul impanat si cu credinta, ortodoxa. Desi mai deviaza, pomenind si de alte exemple din alte religii… Sau mai divagheaza cu moda, imbracatul ..

    Nu am urmarit prea multe materiale. Omul, din ce am urmarit, e pe alocuri cu adevarat fabulos. Fara nicio exagerare. Adica are o experienta de viata cu adevarat incredibila, nu pun aici marturisirea ortodoxa autentica. Si are o putere de patrundere a fenomenelor din jur, a realitatii cu adevarat impresionanta, pt un om care a stat ceva vreme fara Dumnezeu, in autenticitatea Sa (un Mircea Badea spre exemplu e nimic, nici nu exista). Are inteligenta nativa, tarie de caracter, un sistem de valori bine inchegat dar evident chiar mult perfectibil, dar peste toate un nivel de informatie la care extrem de putini oameni in tara a avut acces. Pt ca din ce spune are o interactiune si o experienta de viata f complexe… in care spune printre altele…, nu cum au devalizat unii nu stiu ce surse, fonduri, ci cum s-a devalizat o tara intreaga, Romania toata.

    In sfarsit, scriu acum aici pt o marturisire mai aproape de adevar, una explicita (place si felul in care pare „dezamagit” -putin spus- de reactia patriarhiei fata de IPS Teodosie care zice-se iese in fata ..)

    –––-

    altfel, un interviu cu crbl. Un personaj dintr-o lume fiction, show-biz, e adevarat. Dar un om, care pe langa pacatele sale, are nebanuinte resurse. La ora asta gandeste bine, chiar sanatos. Si se vede ca are un background religios, crestin.

    aici, dialog si biografie. Despre devalizarea Romaniei, fara insa multe detalii.

    are si alte dialoguri

    .

    Apreciază

    • Angelica B. said, on mai 29, 2020 at 12:04 am

      Cezar Ionaşcu le zice bine până la un punct, dar de la acel punct amestecă lucrurile: este un sincretism religios în mintea lui, un fel de new-age. Păi ce legătură are meditaţia transcendentală şi Osho cu ortodoxia, nu? Aşadar, să fim atenţi asupra oricărui discurs care ni se pare „bun”, să discernem nuanţele!

      Apreciază

      • acelas said, on mai 29, 2020 at 1:43 pm

        corect, multumesc. Chiar ma tot fortam sa-mi aduc aminte cam ce altceva mai vazusem eu la el, pr care am oprit brusc si n-am mai vrut sa ascult. Si asta era. Chestia transcendentala. Si mantra etc. Si a mai fost ceva la nevasta-sa. El explica unuia care voia sa-si schimbe jobul si cursul vietii in general. Si el zice, vezi ca brusc nu o sa mearga asa. I-ati o pauza, macar de 2 saptamani, linisteste-te, nu fa nimic. Si apoi incepe ce vrei tu. Iar daca ai ceva din trecut care nu te lasa sa incepi ce vrei, neaparat du-te si spovedeste-te. La care nevasta-sa, nu conteaza neaparat, spune si unui copac etc… . Chestie mizera doar de psiholog, care te ajuta abia pe loc, dar nu vindeca.

        Apreciază

  4. acelas said, on mai 29, 2020 at 1:45 pm

    ca sa nu spun ca-i idiotenie

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: