SACCSIV – blog ortodox

BBC: In Italia, rata mortalitatii din cauza Covid-19 e de zece ori mai mare decat in Germania. De ce variaza atat de mult rata mortalitatii pe plan international?

Posted in morti, virus by saccsiv on aprilie 4, 2020

BBC: In Italy, the death rate from Covid-19 is more than 10 times greater than in Germany. Why does the death rate vary so much internationally?

ÎN ITALIA, RATA MORTALITĂŢII DIN CAUZA COVID-19 E DE ZECE ORI MAI MARE DECÂT ÎN GERMANIA. DE CE VARIAZĂ ATÂT DE MULT RATA MORTALITĂŢII PE PLAN INTERNAŢIONAL?

În Italia, epicentrul recentei epidemii de coronavirus, rata mortalităţii la finalul lunii martie s-a situat la 11%. Între timp, în Germania, pentru același virus, rata mortalităţii a fost de doar 1%. În China, aceasta a fost de 4%, în timp ce Israelul a avut cea mai mică rată la nivel mondial, de 0,35%.

Poate părea surprinzător în primă fază faptul că același virus – care nu pare să fi cunoscut mutaţii semnificative pe măsură ce s-a răspândit – poate duce la rate ale mortalităţii atât de diferite. Și chiar în aceeaşi țară, rata pare să sufere modificări în timp. Deci ce se întâmplă?

Mai mulţi factori principali sunt cauze ale diferenţei pe care o vedem – și poate cel mai important e chiar modul în care numărăm şi testăm cazurile.

Diferite rate ale mortalităţii

În primul rând, există o confuzie legată de ceea ce înţelegem prin „rată a mortalității”. Această confuzie poate face ca cifrele raportate de diferite ţări să pară mult diferite, chiar dacă cetăţenii lor mor în același ritm.

De fapt, există două tipuri de rate ale mortalității. Primul tip reprezintă raportul dintre numărul de decese şi numărul celor care au fost testaţi pozitiv. Acesta se numește „rata mortalității cazurilor confirmate”. Al doilea tip este raportul dintre numărul de decese şi numărul celor infectaţi. Întrucât numărul celor infectaţi nu va fi cunoscut niciodată, această cifră nu poate fi decât o estimare. Acest tip e numit „rata mortalității celor infectaţi”.

„Cu alte cuvinte, rata mortalităţii cazurilor confirmate descrie procentul celor despre care doctorii sunt siguri că au murit de infecţie, spre deosebire de procentul celor ucişi de virus per ansamblu,” spune Carl Heneghan, epidemiolog şi director al Centrului de Medicină Bazată pe Dovezi al Universităţii din Oxford, dar şi medic generalist suspect de infecţie cu COVID-19.

Pentru a vedea ce înseamnă această diferență, presupunem că 100 de persoane au fost infectate. Zece dintre ele sunt în stare atât de gravă, încât merg la spital, unde le iese pozitiv testul de Covid-19. Celelalte 90 de persoane nu sunt testate în niciun fel. Unul dintre pacienții din spital moare apoi din cauza virusului. Celelalte 99 de persoane supraviețuiesc. Această situaţie indică o rată de mortalitate a cazurilor confirmate de unu din zece, adică 10%. Dar rata mortalității celor infectaţi ar fi de doar unu din 100, adică 1%.

Ca atare, dacă unele țări îi testează doar pe cei suficient de bolnavi pentru a merge la spital – și nu-i testează pe cei infectaţi cu Covid-19, dar mai puțin bolnavi (sau chiar asimptomatici), care nu ajung la spital (ceea ce se întâmplă în prezent în Regatul Unit) – rata mortalității poate apărea mai mare decât în ​​țările în care testele sunt răspândite pe scară largă (cum ar fi Germania sau Coreea de Sud).

Chiar dacă ai grijă să compari același tip de rată a mortalităţii în diferite țări, se observă cu uşurinţă că testarea mai multor sau mai puţinor persoane duce la rezultate diferite.„De fapt, lipsa unor teste sistematice pe scară largă în majoritatea țărilor este principala sursă de discrepanțe în privinţa ratelor de deces la nivel internațional,” spune Dietrich Rothenbacher, directorul Institutului de Epidemiologie și Biometrie Medicală de la Universitatea din Ulm, Germania. În consecință, cifrele actuale „nu sunt deloc” comparabile de la o ţară la alta, spune el, fiindcă, pentru a obține o cifră exactă la o populație, este necesară testarea nu doar a cazurilor simptomatice, ci și a persoanelor asimptomatice. Aceste date ar putea oferi o imagine exactă a modului în care pandemia afectează întreaga populație, nu doar bolnavii.„

În prezent, cifrele raportate sunt extrem de subiective de la o ţară la alta  – de aceea datele nu sunt direct comparabile”, spune el. „Ca să avem cu adevărat cifre valide și comparabile, ar fi nevoie de o metodă lămurită și sistematică pentru alegerea unui eşantion reprezentativ.”

Satul Vò din nordul Italiei e un exemplu bun care arată de ce testarea este importantă nu doar pentru a obține date precise, ci şi pentru a limita răspândirea virusului Covid-19. Când s-a confirmat primul caz de Covid-19 în Vò, au fost testaţi toţi cei 3.300 de oameni din sat. Rezultatele au arătat că la momentul „primului caz”, în realitate 3% dintre săteni erau deja infectaţi, dar nu prezentau niciun fel de simptome.

Un program de testare pe scară largă în Islanda arată o situaţie similară. Până în prezent, Islanda a testat peste 3% din populația sa de aproximativ 365.000 de oameni, incluzându-i atât pe cei care prezintă simptome, cât și pe cei asimptomatici. Extrapolând rezultatele, prin programul de testare s-a estimat că 0,5% din populația Islandei avea Covid-19. Dar chiar și această cifră ar putea fi cam mică, fiindcă e puţin probabil ca persoanele asimptomatice să dorească să se testeze, subliniază Heneghan. Se crede că cifra reală ar putea fi mai aproape de 1% din populația Islandei, ceea ce ar însemna aproximativ 3.650 de oameni infectaţi.

O dificultate suplimentară e dată de faptul că aceste date nu provin din cercetări revizuite, ci sunt date clinice publicate în timp real – care pot fi eronate şi cu multe probleme. Ceea ce arată aceste cifre, spune Sheila Bird de la Departamentul de Biostatistică MRC a Universităţii din Cambridge, este importanța testării pe scară largă, pentru a ajuta la luarea măsurilor de sănătate publică.

„Dacă n-aţi avut simptome, dar ați intrat în contact cu virusul, ar putea rezulta un caz de infecţie, doar că e un caz ce nu poate fi luat în considerare până nu se face un test de anticorpi”, spune Bird.

Testele de anticorpi detectează prezenţa unui răspuns al sistemului imunitar la virus și arată cine a avut o infecție. Sunt teste importante care ar putea dezvălui cine a dezvoltat imunitate la virus și se poate întoarce în siguranță la viața de zi cu zi, fără risc de infecție sau de răspândire a virusului. „De aceea dezvoltarea acestui test și distribuirea acestuia sunt atât de importante”, spune Bird.

În Vò, răspândirea coronavirusului a fost stopată după două săptămâni, deoarece atât testarea pe scară largă, cât și măsurile stricte ulterioare au permis limitarea precisă și eficientă a răspândirii infecțiilor. Până în prezent, Islanda a avut doar două decese de Covid-19.

Când se consideră că un deces e cauzat de Covid-19?

Există și alți factori care alterează rata mortalității. Unul dintre aceştia e ce anume consideră medicii drept deces cauzat de Covid-19. La prima vedere pare destul de simplu: dacă un pacient moare în timp ce este infectat cu Covid-19, atunci a murit de Covid-19.

Dar dacă a avut o afecțiune anterioară, cum ar fi astmul, care a fost exacerbată de Covid-19? Sau dacă pacientul a murit dintr-o cauză aparent fără legătură cu Covid-19 – care este o boală respiratorie – cum ar fi, de pildă, un anevrism cerebral? Care dintre afecţiuni ar trebui considerată cauza morții?

Chiar și în cadrul aceleiaşi țări, statisticile oficiale pot varia în funcție de ceea ce se ia în calcul. În Marea Britanie, de pildă, Departamentul de Sănătate și Asistență Socială publică zilnic actualizări legate de numărul zilnic al persoanelor care au murit şi au ieşit pozitive la testul pentru Covid-19. Acest număr include orice pacient care a fost testat pozitiv pentru Covid-19, dar care s-ar putea să fi murit din cauza unei alte afecțiuni (de exemplu, cancer terminal). În schimb, Biroul de Statistică Națională (BSN) din Marea Britanie ia în calcul decesele cauzate de Covid-19 doar acolo unde a fost menţionat coronavirusul pe certificatul de deces, indiferent dacă persoana decedată a fost testată sau dacă a fost doar un caz suspect de Covid-19. Încercarea de estimare a ratei de mortalitate e îngreunată şi de faptul că cele două rapoarte nu sunt sincronizate, deoarece BSN ia în calcul cazurile doar după eliberarea unui certificat de deces, deci actualizările se fac mai târziu.

„Nu înseamnă că un raport e corect şi altul e greşit, ci fiecare sursă de date are puncte forte și puncte slabe”, scrie într-un blog Sarah Caul, șefa departamentului de analiză a mortalității la BSN, despre diferitele moduri de a număra decesele.

Totuşi nu este neapărat o sursă de discrepanță între cele mai multe țări, căci multe dintre ele numără decesele în același mod. Italia numără orice deces al unui pacient care are Covid-19 ca deces cauzat de Covid-19. La fel fac și Germania și Hong Kong.În SUA, medicii au mai multă libertate de alegere: li se cere să noteze dacă pacientul a murit sau nu „ca urmare a acestei boli” atunci când raportează decese cu Covid-19 la Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDCP). E de la sine înţeles că un medic ar putea considera că un pacient cu coronavirus nu a murit de Covid-19 dacă a decedat din cauza unui atac de cord sau a unui anevrism cerebral și, prin urmare, nu l-ar declara ca atare. Deşi acest lucru ar putea face diferența atunci când datele vor fi analizate peste câteva luni sau peste câţiva ani, esenţial e că în acest moment acest lucru nu creează diferențe în statistici, fiindcă în prezent, în SUA, orice deces al unui pacient cu Covid-19, indiferent de ceea ce consideră medicul ca fiind cauza directă, este socotit pentru raportarea publică ca deces din cauza coronavirusului.

„Mă aștept ca în certificatul de deces final să se treacă şi afecțiunile preexistente pe lângă Covid, în cazul în care acestea există”, spune Cécile Viboud, epidemiolog la Centrul Internaţional Fogarty al Institutului Naţional de Sănătate. „Dar, în acest moment, orice deces al cuiva testat pozitiv cu Covid va fi înregistrat ca atare la numărul de decese din SUA.”Așadar, ceea ce se ia în considerare ca deces cauzat de Covid-19 va afecta percepţia generală asupra mortalităţii acestei boli pe termen lung, dar cel mai probabil nu joacă un factor esenţial în comparaţia dintre țări.

Cauze complexe

Imaginea de ansamblu devine şi mai tulbure când pacienților nu li s-a făcut un test de Covid-19, dar se consideră că sunt cazuri suspecte. Având în vedere că multe decese cauzate de Covid-19 apar la persoane care au probleme de sănătate preexistente, tot medicii sunt cei care trebuie să se pronunţe asupra cauzei morții.

În timpul unei epidemii, medicii sunt mai înclinaţi să considere un deces cu cauze complexe ca fiind provocat de epidemie – o trăsătură cunoscută sub numele de „constatare părtinitoare”.„Știm că, în timpul epidemiei, oamenii vor considera fiecare deces ca fiind cauzat de Covid-19. Dar nu e adevărat”, spune Heneghan. „Întotdeauna când se revizuiesc rapoartele și cauzele atribuite, se observă că rata de mortalitate a cazurilor a fost supraestimată în raport cu boala.

”Motivul exagerării e legat de „tendința de a ne concentra asupra celei mai defavorabile situaţii”, spune Heneghan. „Acesta este singurul mesaj care se transmite.”

Un astfel de exemplu este pandemia H1N1 din 2009, cunoscută sub numele de „gripă porcină”. Estimările iniţiale privind rata mortalității cazurilor confirmate au fost umflate de peste zece ori. Chiar și după zece săptămâni de epidemie, estimările au variat foarte mult între țări, situându-se între 0,1% și 5,1%. Ulterior, când medicii au avut ocazia să revizuiască rapoartele și să evalueze cazurile, s-a constatat că rata reală de mortalitate în cazul H1N1 a fost mult mai mică, de doar 0,02%.

Nu e motiv să ne culcăm pe o ureche, spune Heneghan, dar ar putea fi un antidot la alarmele unor rate foarte mari ale mortalităţii raportate în unele țări.

Decese ignorate

În timp ce supra-numărarea deceselor în cazurile confirmate de Covid-19 poate duce la supraestimarea ratei mortalităţii, există un alt factor care ar putea face ca rata mortalității să fie, în același timp, subestimată. E problema deceselor ignorate cauzate de Covid-19: sunt acele persoane care mor din cauza bolii, fără să fi fost testaţi vreodată. Acest lucru se întâmplă când serviciile de sănătate sunt copleșite și când chiar pacienți cu simptome severe ale virusului nu sunt duși la spital pentru testare şi tratament, pentru că pur și simplu nu mai există capacitate.

În orăşelul italian Nembro, din Lombardia, doar 31 de oameni au murit oficial de Covid-19. Dar s-a descoperit într-un studiu preliminar că este foarte probabil să fi murit mult mai mulți oameni de Covid-19, fiindcă rata totală a mortalităţii – nu doar din cauza coronavirusului, ci din toate cauzele – a fost de patru ori mai mare în acest an decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut. În mod normal, în primele luni ale anului mor în jur de 35 de persoane în Nembro. În acest an s-au înregistrat 158 de decese.

Această creştere a numărului de decese este pusă pe seama cazurilor nediagnosticate și netestate de Covid-19.

Numărul de paturi de spital disponibile poate juca, de asemenea, un rol important, deoarece țările cu o capacitate mai mică a serviciilor lor de sănătate ar trebui să selectez mai din vreme cazurile prioritare de Covid-19 pentru tratament. Acest lucru ar putea duce la mai multe decese cu Covid-19 în comunităţile care nu sunt testate (și nici luate în calcul), deoarece persoanele cu simptome nu vin la spital.

Asta ar putea duce la mai multe decese neluate în calcul, dar s-ar putea să nu însemne neapărat şi mai multe decese per ansamblu. „Nu există garanţia că internarea într-o unitate de terapie intensivă duce la un rezultat mai bun în comparație cu îngrijirea la domiciliu”, spune Heneghan.

Mai important decât numărul de paturi disponibile în spitale este modul în care sunt organizate paturile. Dacă pacienții cu Covid-19 se află în imediata apropiere a altor pacienți – sau dacă medicii se deplasează între secțiile Covid-19 și secțiile non-Covid-19 – crește riscul de răspândire a bolii.

„De aceea ai nevoie de spitale separate pentru echipe care se ocupă de diferite infecţii”, spune el.

Ce rol joacă vârsta?

Pe lângă diferențele cauzate de definițiile clinice ale deceselor de Covid-19 și de numărul de persoane care nu sunt testate, există și alți factori care fac ca virusul să afecteze mai grav unele țări decât altele.

Un factor evidenţiat de medicii italieni este profilul de vârstă al unei țări. În 2019, aproape un sfert din populația italiană avea peste 65 de ani, în comparaţie cu doar 11% în China. Rata totală a mortalităţii în Italia la mijlocul lunii martie a fost de 7,2% – mult mai mare decât rata Chinei de 2,3% într-o etapă comparabilă a epidemiei. Dar de la 0 până la 69 de ani, ratele de mortalitate ale celor două țări sunt comparabile, notează cercetătorii de la Institutul Superior de Sănătate din Roma. Cu toate acestea, când vine vorba de pacienţii mai în vârstă, Italia și China se deosebesc. În Italia, grupul de vârstă 70-79 a avut o rată a mortalităţii de 12,8%, în timp ce în China a fost de 8%. Pentru pacienţii de peste 80 de ani, diferența a fost şi mai accentuată: rata în Italia a fost de 20,2%, iar în China, de 14,8%. Motivul acestei discrepanțe este încă învăluit în mister, notează cercetătorii.

Heneghan bănuiește că un factor al mortalităţii mari din Italia ar putea fi nu virusul însuși, ci bacteriile. Italia are cel mai mare număr de decese din UE din cauza rezistenței antimicrobiene. Mai exact, o treime din toate decesele cauzate de rezistența antimicrobiană din UE sunt în Italia. În timp ce antibioticele nu au efect asupra unui virus, o infecție virală poate de multe ori deschide calea către infecții secundare sau complicații precum pneumonia bacteriană. Dacă aceasta nu poate fi tratată corect cu antibiotice din cauza rezistenţei bacteriilor, atunci acestea pot fi cauza decesului pacientului, nu virusul în sine.

„Aceasta e o parte incredibil de importantă a întregii povești”, spune Heneghan, „şi se manifestă în special la cei în vârstă.”

Pe lângă vârstă, starea generală de sănătate a populației a fost evidențiată ca un alt factor favorizant – mai ales că persoanele care au probleme de sănătate preexistente sunt mai vulnerabile. Deși acest aspect ar putea juca un rol hotărâtor, acest lucru nu explică de ce unele țări raportează mai multe decese de Covid-19 decât altele: de exemplu, Italia se clasează mereu ca una dintre cele mai sănătoase țări din lume, având o speranță de viață sănătoasă mai lungă decât China.

Încercarea de a stabili cu exactitate cât e de periculoasă epidemia de Covid-19 se va dovedi o chestiune dificilă încă o bună bucată de vreme. E posibil să nu se obțină niciodată un număr real, de încredere al deceselor de Covid-19, deoarece testele în multe părți ale lumii s-au derulat prea lent.

Pe măsură ce va trece timpul, e posibil să se îmbunătăţească estimarea ratei mortalităţii de Covid-19, deoarece se vor putea revizui în final rapoartele și se vor putea analiza factorii care au contribuit la decesul fiecărui pacient de Covid-19.

Deocamdată, întrucât spitalele sunt pline de pacienți grav bolnavi, iar medicii și asistentele lucrează ore suplimentare pentru a-i îngriji, această analiză migăloasă va trebui să mai aștepte.

 

15 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. mario said, on aprilie 4, 2020 at 3:07 pm

    e clar ca lumina Sfantului Duh! pentru ca sunt mai multe tulpini de virusi creati in lab, si deoarece Dumnezeu nu lasa sa fie asa mortali acesti virusi, americanii sprayeaza din avioanele care le folosesc si pt chemtrail sa dea cu gaz sarin peste italia si toate tarile ce se opun noii ordinii mondiale a antihristului

    Apreciază

    • Cosmin said, on aprilie 4, 2020 at 6:50 pm

      @ mario

      Chestiunea cu gazul sarin e un test care masoara coeficientul de imbecilitate al maselor.

      E o manipulare.

      Orice gaz spreiezi la 10.000 de metri altitudine nu are cum sa afecteze populatia de la sol. Ca sa aiba efect un gaz toxic, trebuie raspandit in imediata apropiere a persoanelor tinta.

      Un alt detaliu: gazul sarin nu face diferente de varsta. Ucide tot, de la sugar la varstnic.

      Sunt chestiuni elementare de fizica, ce se invata in clasele gimnaziale. Va rog frumos, sa pastram un nivel calitativ al comentariilor, macar la nivel intelectual de clasa a 8-a.

      Iertare.

      Doamne ajuta.

      Apreciază

    • agache18 said, on aprilie 4, 2020 at 9:16 pm

      Cat de clara e lumina Duhului Sfant? Sau, de ce faci o astfel de comparatie? Ai grija ca faci blasfemii! Lumina/luminarea Duhului Sfânt nu trebuie comparat cu nimic. I se atribuie Strict Sfintei Treimi! Doamne ajuta!

      Apreciat de 1 persoană

  2. rr said, on aprilie 4, 2020 at 4:29 pm

    Asztalos Csaba, jurist și politician maghiar din România, președintele Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării:

    „Între timp în Ungaria – taxe speciale în sarcina multinaționalelor, pe bănci, tăieri de buget de la partide…”

    „Măsurile concrete sunt următoarele:

    – 50% din finanțarea partidelor trebuie transferată în fondul de protecție împotriva epidemiei, 1,2 miliarde de forinți;

    – se aplică o taxă specială asupra multinaționalelor, o astfel de măsură a mai fost aplicată în trecut, și a fost menținută de CJUE după ce a respins contestația depusă de Comisia Europeană – înseamnă un venit de 36 de miliarde de forinți;

    – în sistemul financiar – băncile trebuie să plătească 55 de miliarde de forinți;

    – un procent din impozitul pe autovehicule va fi transferat în bugetul central”

    Sursa: https://www.facebook.com/100001052404933/posts/3121044194607297/?substory_index=0&sfnsn=mo

    Apreciază

  3. Ali said, on aprilie 4, 2020 at 4:40 pm

    Din cauza de 5G.

    Apreciază

  4. Vali said, on aprilie 4, 2020 at 4:40 pm

    Apreciază

    • marian said, on aprilie 5, 2020 at 1:55 am

      Pe site-ul Veterans Today am intalnit aceea ca, gazul sarin in concentratii foarte mici determina pneumonie, iar in concentratii mai mari determina moarte subita prin efect paralizant, asa cum am vazut in Wuhan, cand oamenii cadeau secerati in plina strada. Saracii de ei, nu apucau mai mult de indoirea genunchiului, dupa care cadeau fara sa mai miste.
      Nu spun ca nu poat exista si minciuna in acele filmari, dar, numai Bunul Dumnezeu cunoaste adevarul. Eu fac doar presupuneri.
      Saccsiv ma stie de prin 2008, de cand aveam contradictii pe tema rock-ului, eu spun ca cine m-a mintit, o va mai face, Da, presa minte iar adevarul asupra unei stari de lucruri ne este ascuns de catre elita satanica, mereu, nu ni se va spune in veci adevarul.
      Ma rog sa vina mai repede Iisus Hristos!
      Stam in case de Inviere?
      Am de gand sa strig de la balcon cat voi putea de tare, la miezul noptii.
      Voi?

      P.S. Era sa uit: exista micro-drone foarte putin mai mari decat falanga distala a degetului aratator. Arata ca niste tantari cu aripi transparente. Cu ele se pot lansa atat agenti biologici cat si gaze toxice care pot fi dizolvate de curentii de aer, din metrou, sau, de pe strada din aglomerari urbane. Israelul e mare specialist in drone.

      Apreciază

  5. comentariu said, on aprilie 4, 2020 at 6:08 pm

    Un reportaj făcut de un reporter independent din Germania și care a fost cenzurat de you tube.
    Mai mulți medici din Germania, Austria, Italia, spun că statisticile oficiale în legătură cu cei decedați de corona virus nu reflectă realitatea, că mulți au murit de alte boli, și nu de acest virus, și că numărul celor morți a fost mai mic anul acesta decât anul trecut. Se spune că în fiecare an există câte o epidemie de gripă, și că de fiecare dată se manifestă alt tip de virus, și că virusul de anul acesta nu este mai periculos decât alți viruși din alți ani, și că testarea nu ar avea nici o relevanță. Se mai spune că se raportează multe decese de corona virus pe seama altor boli pentru a se distruge economia, și pentru a interzice oamenilor circulația liberă.
    Reportajul începe la un spital din Berlin care ar trebui să fie centrul de internare și tratament al bolnavilor de corona virus din oraș, dar spitalul este pustiu și nu are niciun pacient, în timp ce mass media informa că la data respectivă ar fi trebuit să fie o mie de bolnavi de corona virus.

    https://barnabasnagy.com/programs/empty-hospitals-doctors-expose-coronavirus-banned-from-youtube

    Apreciază

  6. mircea.v said, on aprilie 4, 2020 at 7:32 pm

    off

    Mancare de urzici uscate.

    Se curata frunzele de pe tulpina (foarte usor). Se pune apa, se fierb 7 min, se pune bulion si ceva ulei, sare.
    !0 min timp total de fierbere este suficient. Se racesc repede, se pune vasul in apa in chiuveta, si apoi se pune usturoiul pisat.

    Pofta buna!

    Gustul, cam 70% din cel al mancarii preparate cu urzici proaspete.

    Eu vara si toamna adun urzici si le pun la uscat. Se usuca foarte repede, 3-4 zile. Si iarna, faramitez frunze in salate. Au vitamine, minerale…
    Date fiind conditiile, am zis hai sa incerc si sa fac mancare. Dpdv al meu e f bun ce a rezultat. Data viitoare o sa pun si niste ceapa cand fierbe, sa vad ce rezulta.

    Asa ca in vara asta o sa adun sa fac vreo 3-4 saci (de rafie) de urzici uscate. Ideal este de cules din padure, ca sa fim siguri ca nu au nitriti, si tot felul de alte chimicale folosite in agricultura. (atentie la cules, sa fie frunza normala, nu stransa, si sa nu aiba niste excrescente albe, ca niste bobite; se fac si pe dosul frunzei) Ar merge de 2 ori pe saptamana facuta o astfel de mancare.

    Avantaje:
    Nu ai nevoie de frigider, congelator pt pastrare. Bio. Se pot folosi si in salate, si la mancare. Sursa de vitamine si minerale. Pret zero. (daca ai padure aproape)

    Vara, se mananca cruda in salate. Nu pisca.

    Apreciază

    • Cosmin said, on aprilie 4, 2020 at 8:59 pm

      @ mircea.v

      In fiecare primavara prepar cateva salate de urzici cu leurda(usturoi salbatic), totul crud, proaspat cules, asezonat cu ulei de masline sau de floarea soarelui presat la rece, iar in loc de otet, storc o lamaie.

      Reincarca bateriile pe parte de multe chestii necesare in organism.

      Apreciază

  7. Cosmin said, on aprilie 4, 2020 at 9:04 pm

    Ca fapt divers: cand a fost accidentul nuclear de la Cernobal, nu s-a decretat stare de urgenta, desi radiatia ionizanta de la uraniu, e mult mai periculoasa decat orice virus.

    Nu ar fi trebuit sa stam in casa o luna doua pana trece norul radioactiv?

    Nu mai retin daca in vestul Europei s-a decretat asa ceva, sau daca populatia a stat carantinata in case pana trece norul radioactiv, dar in Romania sigur nu a fost vorba de asa ceva.

    Apreciază

  8. Marius L. said, on aprilie 4, 2020 at 9:15 pm

    off topic

    Masca, obligatorie in spatiile publice din Galati
    https://www.viata-libera.ro/prima-pagina/145036-masca-obligatorie-in-spatiile-publice

    Doamne, apara si pazeste!
    Oare ce masuri vor mai lua impotriva acestei fantome – coronavirus?

    Apreciază

  9. marian said, on aprilie 5, 2020 at 2:08 am

    Urat vorbesti mai savantule!
    Afla ca micro-dronele sunt perfecte pt otraviri pe spatii mici. Daca se mai si auto-distruge vehiculul, prinde orbul!
    In metroul din New York nu au murit si nici nu s-au îmbolnăvit toti! Au bagat otrava in tuburi fluorescente care se spargeau la trecerea metroului.
    La facultate înveți ca nu exista boli, ci, doar bolnavi. Fiecare reacționează diferit la expunerea agentului patogen. Prin expunere intelegi timp si concentratie, conditii de microclimat. Una e sa ai bolile mele si alta e sa fii de 18 ani bun pentru armată, si alta e sa ai 83 de ani. Pricepi?

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: