SACCSIV – blog ortodox

Mitropolitul Serafim de Pireu explica motivele prezenței sale la Liturghia în timpul căreia Arhiepiscopul Atenei l-a pomenit pe liderul schismaticilor ucrainieni Epifanie Dumenko

Posted in Arhiepiscopul Ieronim al Greciei, Mitropolitul Serafim de Pireu, Ucraina by saccsiv on ianuarie 24, 2020

Ierarhul Bisericii Ortodoxe a Greciei Mitropolitul Serafim al Pireului (Menzelopoulos). Imagine: apologet.spb.ru

UNIUNEA JURNALISTILOR ORTODOCSI: Mitr. Pireului: Primatul Bisericii Ucrainene este Preafericitul Onufrie

Mitropolitul Serafim a explicat motivele prezenței sale la liturghia în timpul căreia Arhiepiscopul Ieronim l-a pomenit pe liderul BOaU Epifanie Dumenko

În rețea a fost publicată o scrisoare în care Mitropolitul Serafim al Pireului (Menzelopoulos) a explicat motivele prezenței sale la liturghia în timp căreia Arhiepiscopul Atenei și al întregii Greciei Ieronim al II-lea l-a pomenit pe liderul BOaU Epifanie Dumenko. În scrisoarea publicată de redacţia Vima Orthodoxias, Mitropolitul Serafim a confirmat că îl consideră ca Întâistătător al Bisericii Ucrainene pe Preafericitul Mitropolit Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine.

„Preasfinția Sa Mitropolitul Pireului recunoaște că singurul mitropolit canonic al Kievului este Preafericitul Onufrie, Mitropolitul Kievului și al întregii Ucraine și Sfântul Sinod prezidat de el, și consideră că actele de acceptare a dezertorilor de la călugărului excomunicat și anatemizat Filaret Denisenko și de la preotul excomunicat Nicolai-Macarie Maletici, sunt nule canonic”, a subliniat Ierarhul Bisericii Ortodoxe a Greciei.

Mitropolitul Pireului a explicat că în opinia sa acțiunile Fanarului în Ucraina nu sunt canonice, dar sunt „existente, deoarece Sfântul Sinod al Patriarhiei Constantinopolului este, desigur, păstrătorul Harului Divin, şi are dreptul canonic dat de Domnul de a „împleti și decide” în conformitate cu Sfintele Canoane”.

Potrivit Mitropolitului Serafim, orice decizii posibil anticanonice ale Sinodului Patriarhiei de la Constantinopol „nu pot fi revocate în funcție de voința fiecărui credincios revoltat și îngrijorat, ci de un anumit corp canonic în conformitate cu Sfintele Canoane, adică de Sinodul Ecumenic care urmează să fie convocat”.

„În ceea ce privește coslujirea nestatutară a mirenilor noii structuri din Ucraina cu papiștii și uniații – acestea sunt acțiuni care atestă greșeala Sfântului Sinod, care a încredințat marea comoară a Autocefaliei unor asemenea oameni fără experență duhovnicească, neîndemânatici și nepricepuţi”, a menționat episcopul grec.

Ierarhul Bisericii Greciei a motivat participarea sa la slujba din 6 ianuarie 2020, la care a fost pomenit liderul BOaU, prin faptul că „nu avea autoritatea să-i impună poziția sa Preafericitului Arhiepiscop al Atenei, și cu atât mai mult să întrerupă comuniunea cu El”.

Ierarhul a amintit, de asemenea, că întotdeauna a apărat canoanele Sfintei Biserici: a condamnat în public Sinodul Cretan, a condamnat cu severitate erezia ecumenismului sincretic intercreștin și interconfesional, protestând în repetate rânduri împotriva conducătorilor ereziilor; iar din 2018 „a demonstrat dimensiunea legislativă și canonică a problemei ucrainene” și a obiectat public că Sinodul Patriarhiei de la Constantinopol „a tâlcuit greșit <…> Regulile celui de-al IV-lea Sinod Ecumenic și nu a ținut cont de Canoanele Sinodului de la Cartagina, încălcând astfel principiul identității penitențelor, care constituie un element unificator al Bisericilor Ortodoxe Autocefale”.

Anterior Mitropolitul Serafim și alți trei ierarhi greci i-au solicitat Patriarhul Bartolomeu să organizeze Sinod Ortodox Ecumenic în legătură cu BOaU.

 

Comentariu saccsiv:

Asa e, multe a criticat Mitropolitul Serafim de Pireu. Mult mai multe decat cele insirate mai sus. Cu atat mai mult deci, reprezinta o mare greseala prezenta sa la acea Liturghie.

Chiar daca explicatia sa de a nu intrerupe comuniunea cu Arhiepiscopul Ieronim al II-lea pana la un viitor Sinod ar fi corecta, totusi, prezenta sa la pomenirea liderului schismaticilor ucrainieni Epifanie Dumenko e de natura sa buimaceasca credinciosii. De ce trebuia musai sa fie acolo?

 

5 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. HD said, on ianuarie 24, 2020 at 3:33 pm

    ,, Mitropolitul Pireului a explicat că în opinia sa, acţiunile Fanarului în Ucraina nu sunt canonice ,dar sunt ,, existente , deoarece Sf. Sinod al Patriarhiei Constantinopolului este desigur, păstrătorul Harului Divin, și are dreptul canonic dat de Domnul de a ,, împleti și decide ” în conformitate cu Sfintele Canoane”.
    – ,, Sfântul Sinod al Patriarhiei Constantinopolului ”
    Acesta este Sfânt în măsura în care se identifică cu Voia Domnului /cu învăţătura Bisericii.
    Dar în momentul acesta ,aceștia au legiferat ecumenismul/erezia ( adică e ecumenist – Sinodul Patriarhiei Constantinopolului) și sunt în comuniune cu schismatici, adică sunt și ei în starea de schismă .

    – Sinodul Patriarhiei Constantinopolului… , are dreptul canonic….de a ,, împleti și decide ” în conformitate cu Sfintele Canoane.
    Păi ce legătură are aceasta cu acţiunile anticanonice ale Fanarului, cu privire la Ucraina ?! Sunt acelea în conformitate cu Sfintele Canoane? !

    Vorbim aici de,, existenţa ” unor acte nule/anticanonice , făcute în virtutea ,,dreptului canonic ” al ,, Sfântului Sinod al Patriarhiei Constantinopolului ” , ,,de a împleti și decide ” , ,,în conformitate cu Sfintele Canoane ” niște acte nule/anticanonice !!!😶

    ,, Mitropolitul a motivat participarea la slujbă ( la schismă n.m.) împreună cu Arhiepiscopul Ieronim (semnatar în Creta , pomenitor la slujbă și a Patrriarhului Bartolomeu și susţinător al schismei ucrainene) , prin faptul că nu avea autoritatea să-i impună poziția sa Preafericitului Arhiepiscop Ieronim al Atenei și cu atât mai mult să întrerupă comuniunea cu dânsul „.
    Înseamnă că pt. Mitropolit nu e valabil Canonul 15 l-ll Constantinopol ?!
    Mi-e foarte greu să înţeleg ce vrea să spună ,… din punct de vedere ortodox…

    Apreciază

    • Mihaibv said, on ianuarie 24, 2020 at 4:04 pm

      Explicatiile acestea „interesante”, se inscriu pe traiectoria de mare luptator (doar cu vorba) a Mitropolitului de Pireu.
      Pacat ca ecumenistilor nu prea le pasa..
      Cainii latra, ursul trece!
      Leul din Pireu trebuia sa foloseasca coltii, iar nu corzile vocale…
      Dar se pare ca are asa ceva.
      Chiar, de ce credeti ca se tem de acest canon 15??

      Apreciază

      • HD said, on ianuarie 24, 2020 at 4:53 pm

        Ecumeniștilor nu numai că nu le pasă, dar le și convine ,căci creează confuzie ( dezorientare , dezbinare în tabãra ortodocșilor s.a.m.d.), un mediu numai bun de lucrat pt. ecumeniști.

        Iar de Canonul 15 l-ll Constantinopol se tem pt. că este faptă… , nu vorbă…

        Apreciază

  2. Nimic nu sunt fără Dumnezeu said, on ianuarie 24, 2020 at 3:56 pm

    Comentariu al userului ,,TIPA”, sursa: https://monahulteodot.wordpress.com/2020/01/23/noua-mucenita-aspazia-tot-ce-tine-de-biometrie-si-de-nanoindustrie-trebuie-respins/

    DOMNULE MINISTRU,

    Referitor la Ordonanta pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii privind evidenta persoanelor si actele de identitate ale cetatenilor romani ce face obiectul dezbaterii publice,subsemnata ……, in calitate de cetatean ce refuza cartile de identitate electronice pe motive de constiinta , libertate religioasa , nelegalitate ,fara a reitera motivele invocate de alte organizatii sau cetateni impotriva eliberarii actelor biometrice si la care achiesez ,invederandu-va natura juridica ilegala a procedurii demarate in sensul emiterii actului normativ mai sus mentionat ,

    VA NOTIFIC

    Solicitarea de a stopa procedura demarata in vederea emiterii Ordonantei de urgenta supusa dezbaterii publice deoarece exista impedimente legale in acest sens.

    Argumentare juridica:

    Guvernul nu poate emite ordonante precum cea care vizeaza cartile de identitate electronice deoarece acestea ies din sfera de aplicare a Legii 262/2019 privind abilitarea guvernului de a emite ordonante.
    Caracterul, natura juridicia a cartilor de identitate electronice, conform Regulamentului UE 2019/1157 (si implicit notei de fundamentare), pe care doriti sa-l implementati , este de carte de identitate ce atesta (confera) dreptul la libera circulatie si nu carti de identitate in acceptiunea legii de abilitare .
    Regulamentul UE 2019/1157 vizeaza o categorie distincta de acte ,respectiv carti de identitate electronice pentru exercitarea dreptului la libera circulatie.
    Este ilegala emiterea unei ordonante de catre guvern care sa vizeze implementarea Regulamntului UE 2019/117.

    NOTA: Emiterea actului normativ iese din sfera de competenta a guvernului ,factorii implicati depasindu-si atributiile , competentele conferite de legiuitor .fiind susceptibila de a imbraca forma infractiunii de uzurpare a functiei .
    In acest context legea privind responsabilitate ministeriala nu este aplicabila, procedura de urmat fiind cea reglementata de Codul de procedura penala.

    Aplicabilitatea Regulamentului UE 2019/1157 (denumit in continuare Regulamentul) prin raportare de dispozitiile art . 2 ce definesc domeniul sau de aplicare.
    Articolul 2
    Domeniul de aplicare
    Prezentul regulament se aplică:
    (a) cărților de identitate eliberate de statele membre pentru propriii cetățeni, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE
    – articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE:
    (3) Hotărând în conformitate cu legislația proprie, statele membre eliberează și reînnoiesc cetățenilor lor cărțile de identitate sau pașapoartele care le atestă cetățenia.
    Lecturand dispozitiile Regulamentului vom observa ca acesta vizeaza o categorie noua de acte, in virtutea carora cetatenii UE isi vor exercita dreptul la libera circulatie, documente ce prezinta anumite standarde de securitate, detaliate in cuprinsul reglementarii comunitare.
    Remarc totodata, ca obiectul reglementat de art. 1 din Regulament este distinct de domeniul de aplicare, acesta din urma neprevazand ipoteza aplicarii la cartile de identitate ce formeaza obiectul actului normativ comunitar,.
    In speta , regulamentul isi exclude aplicabilitatea , cartile de identitate urmand a fi eliberate de statele membre conform propriei legislatii.
    Art. 2 din Regulament nu instituie in sarcina statelor membre obligatia introducerii cartilor de identitate electronice, ci dimpotriva instituie obligatia pentru statele membre de a legifera conform propriilor legislatii nationale.
    Altfel zis, regulamentul nu obliga statele membre sa legifereze introducerea cartilor de identitate electronice.
    De esenta spetei este clarificarea aplicabilitatii art. 16 alin 2 din TFUE.
    Cheia analizei o constituie dispozitiile art. 16 alin 2 din TFUE care reglementeaza 2 aspecte:
    – admite adoptarea masurilor de protectie prin raportare la prelucrarea datelor de catre autoritatile statelor membre ;
    – prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și de către statele membre trebuie sa aiba loc în exercitarea activităților care fac parte din domeniul de aplicare a dreptului Uniunii ;
    Solicitarea de a nu emite un astfel de act normativ ce include carti de identitate electronice isi are sorgintea in imposibilitatea UE de a emite un astfel de act normativ si implicit a statelor membre , interdictie stabilita de TFUE in art, 16 alin 2 ce reprezinta cheia raspunsului la intrebarea daca UE sau statele membre pot adopta norme privind prelucrarea datelor cu caracter personal, in conditiile in care prelucrarea are loc in exerictarea unei activitati care nu face parte din domeniul de aplicare al UE.
    . Raspunsul este simplu: NU.
    De ce ? Pentru ca eliberarea cartii de identitate de catre Romania , stat membru al UE nu reprezinta o activitate ce face parte din domeniul de reglementare al UE.
    Care este activitatea exercitata de Romania cu ocazia prelucrarii datelor cu caracter personal ?
    Eliberarea cartii de identitate.
    Este eliberarea cartii de identitate o actiune ce face parte din domeniul de aplicare a dreptului UE?
    Raspuns: NU.
    Mutatis mutandis aceasta situatie se aplica si pasapoartelor biometrice, TFUE PRIN ART. 16 ALIN 2 NEPERMITAND UE SA ADOPTE NORME PRIVIND PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL ,DATELOR BIOMETRICE, CU OCAZIA ELIBERARII PASAPOARTELOR.
    ACTIVIATEA EXERCITATA DE STATUL ROMAN nu este de deplasare si legitimare cu pasapoartele sau cartile de identitate, ci aceea de eliberare a acestora ,tratatul prevazand expres ipoteza in care se poate reglementa de catre UE.
    Statul roman are obligatia si dreptul de se opune aplicarii unor acte normative comunitare ca cel din speta si incalcarilor de catre organele UE a dispozitiilor tratatelor.

    Modalitatea de justificare a introducerii cartilor de identitate electronice a pasapoartelor biometrice este contrara TRATATULUI si este o modalitate ilegala de a forta statele membre sa introduca acte pentru cetatenii lor , straine de legislatie si de atat clamatul stat de drept.
    Trimiterea pe piste juridice gresite, raportate la incalcarea art. 7, 8 din CARTA , a examinării compatibilității tuturor măsurilor în legătură cu utilizarea și cu stocarea datelor biometrice cu dreptul lor național și, dacă este cazul, cu Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, analiza elementelor de securitate și elementelor biometrice integrate în pașapoarte și în documentele de călătorie emise de statele membre etc, nu fac decat sa mascheze cheia problematicii, respectiv imposibilitatea UE de a reglementa,adopta norme privind cartile de identitate electronice si pasapoartele biometrice ,imposibilitate care se aplica si statelor membre.

    Esenta si principala problema vizeaza faptul ca UE nu poate reglementa , nu poate adopta niciun fel de legislatie privind cartile de identitate electronice si buletinele biometrice si nu verificarea daca introducerea acestor date biometrice incalca dreptul la viata privata si alte drepturi si libertati.

    In dreptul Uniunii exista deja DIRECTIVA 2004/38/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora , directiva ce este in vigoare si care nu a fost abrogata prin regulamentul pe care doriti sa-l implementati .Acest act normativ expliciteaza in considerente prevederile incorporate in tratat si statuate de Curtea de justitiei a UE pe care le redau mai jos :
    /
    (1) Cetățenia Uniunii conferă fiecărui cetățean al Uniunii un drept fundamental și individual la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de tratat și a măsurilor adoptate în scopul aplicării acestuia.
    (2) Libera circulație a persoanelor constituie una dintre libertățile fundamentale ale pieței interne, care reprezintă un spațiu fără frontiere interne, în care libertatea este asigurată în conformitate cu dispozițiile tratatului.
    (3) Cetățenia Uniunii ar trebui să constituie statutul fundamental al resortisanților din statele membre, dacă aceștia își exercită dreptul la liberă circulație și ședere.

    22) Tratatul permite introducerea de restrângeri ale dreptului de liberă circulație și de ședere liberă pentru motive ce țin de ordinea publică, siguranța publică sau sănătatea publică –A se vedea dispozitiilor art.

    Cerintele de securitate ale cartilor de identitate pentru exercitarea dreptului la libera circulatie prevazute in Regulament si actul supus dezbaterii exced cadrului normativ stabilit de Tratat, motivul ce sta la baza eliberarii acestora nu se incadreaza in motivele prevazute in Tratat in art .45, respectiv motive ce țin de ordinea publică, siguranța publică sau sănătatea publică.
    Astfel cum prevede Directiva mentionata mai sus si alte acte normative ale UE precum Directiva 2016/680 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, restrangerea exercitiului dreptului la libera circulatie nu are un caracter general , ci trebuie să se întemeieze exclusiv pe comportamentul personal al individului care face obiectul lor, sa vizeze cazuri individuale.
    Jurisprudenta CJUE statueaza in acelasi sens, prevazand ca măsurile de ordine publică sau de siguranţă publică „trebuie să se întemeieze exclusiv pe comportamentul personal al individului care face obiectul lor”.
    Pe de alta parte, intreaga motivare din preambulul propunerii de regulament este o expunere falsa ce contrazice chiar textele legale pe care le invoca.
    Cu titlu exemplificativ redau invocarea art. 35 din Directiva 2004/38/CE pe care il enunta a fi drept temei de intoducere a elementelor de securitate din buletinele biometrice in vederea combaterii fraudei, falsificarii ,articol ce in realitate contrazice practica extinderii la cazuri generale si impune restrangerea exercitiului drepturilor conferite de directiva la anumite cazuri particulare, precum cele de abuz de drept sau fraudă, căsătoriile de conveniență.
    Totodata trebuie subliniat ca Directiva 2004/38/CE introduce cetățenia UE ca statut de bază pentru resortisanții statelor membre atunci când aceștia își exercită dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul UE.
    Prin introducereea actului normativ supus dezbaterii publice se supralegifereaza ajungandu-se in ipoteza existentei a doua acte normative la nivelul UE ce intra in contradictie.
    Izvorul dreptului la libera circulatie il constituie prevederile tratatului ,prevederile privind cetatenia au vocatia generala de a da nastere dreptului la libera circulatie, astfel incat prevederile Ordonantei guvernului afecteaza insasi substanta notiunii de cetatenie europena pe care o goliti de continut.
    În cauza C-135/08 Janko Rottmann/Freistaat Bayern, avocatul general Poiares Maduro al Curții de Justiție a Uniunii Europene a explicat ca cetățenia unui stat membru nu numai că dă acces la beneficiul drepturilor conferite de dreptul comunitar, ci face din noi cetățeni ai Uniunii.
    Suplimentar si in lumina dispozitiilor Tratatelor si a jurisprudentei CJUE că statutul de cetățean al Uniunii are vocația de a fi statutul fundamental al resortisanților statelor membre (hotărârea din 20 septembrie 2001, Grzelczyk, C 184/99, Rec., p. I 6193, punctele 30 și 31, precum și hotărârea din 15 martie 2005, Bidar, C 209/03, Rec., p. I 2119, punctul 31). În temeiul articolului 18 alineatul (1) CE, orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre. Un resortisant al unui stat membru care nu beneficiază, în statul membru gazdă, de un drept de ședere în temeiul altor dispoziții din tratat sau al dispozițiilor adoptate în aplicarea acestuia poate, prin simpla sa calitate de cetățean al Uniunii, să beneficieze de un drept de ședere în statul membru gazdă, în aplicarea directă a acestui articol (a se vedea în acest sens hotărârea din 17 septembrie 2002, Baumbast și R, C 413/99, Rec., p. I 7091, punctul 84, și hotărârea din 7 septembre 2004, Trojani, C 456/02, Rec., p. I 7573, punctul 31).
    Statutului de cetatean al Uniunii ii sunt atasate o serie de drepturi printre care si cel ce priveste dreptul la libera circulatie a persoanelor, drept ce nu poate fi ingradit decat sub rezerva limitarilor prevazute in Tratat , inclusiv a aceleia prevazute la art. 16 din TFU la care am facut referire in prezenta si care impiedica legiferarea cu privire la cartile de identitate electronice si pasapoartele biometrice.
    Măsurile luate din motive de ordine publică sau de siguranță publică trebuie să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză, neputând fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de cazul respectiv sau care sunt legate de considerații de prevenție generală.
    Practic , actul normativ supus dezbaterii publice apartine categoriei de acte ce introduce o masura cu aplicabilitate generala , care permite stabilirea unei legături sistematice și automate între insusirea documentului ce face obiectul reglementarii si dreptul la libera circulatie, incalcand prin aceasta conditionare dispozitiile Tratatelor si implicit drepturile conferite cetatenilor romani prin Constitutia Romanie.
    Va reamintesc ca obligatia legiuitorului statuata prin deciziile CCR este de a legifera in conformitate cu Constitutia Romaniei si nu incalcand prevederile acesteia, inclusiv a celor ce stipuleaza drepturile conferite cetatenilor romani.
    Cu stricta referire la cartea de identitate simpla , aceasta iese din sfera de aplicare a Regulamentului, astfel incat nu se impune modificarea cartii actuale de identitate , a niciuneia din caracteristicile acesteia , urmand a fi supusa in continuare prevederilor legislative interne existente.

    Cu referire la continutul actului normativ supus dezbaterii :

    Analizand nota de fundamentare si actul normativ supus dezbaterii se remarca o ambiguitate in continutul celui din urma in ceea ce priveste cartea de identitate simpla.
    Desi in cuprindul notei de fundamentare pct. 2 lit.d explicitati si definiti sfera de aplicare a cartii de identitate simple, subliniind totodata ca acceasta nu intra in sfera de aplicare a Regulemntului, aceste aspecte nu se regasesc in continutul actului normativ.
    Modificarea art. 12 alin 3 din OUG nr. 97/2005 trebuia sa reia din nota de fundamentare exact urmatoarele mentiuni si sa o adauge pe cea de la punctul 3 redat mai jos :
    1. cartea de identitate simpla –care urmeaza sa fie eliberata doar cetatenilor cu domiciliul in Romania care nu doresc sa-si exercite dreptul la libera circulatie in baza actului de identitate electronic (nu in baza actului de identitate pentru ca actul de identitate al cetatenului roman il reprezinta cartea de identitate simpla, cea electronica neavand decat rolul de a iti declina identitatea in scopul justificarii exercitarii dreptului la libera circulatie;formularea din nota de fundamnetare de la pct 1 reflecta ca doar actul de identiatea in virtutea caruia se exercita dreptul la libera circulatie ar avea calitatea de act de identitate ).
    2. cartea de identitate simpla nu intra in sfera de aplicare a Regulamntului UE 2019 /1157;
    3. Cartea de identiate simpla ce urmeaza a fi eliberata cetatenilor romani a suportat doar o redefinire a titulaturii fara a se interveni in vreo modalitatea asupra sa, pastrandu-si inclusiv formatul si celelalte caracteristici, redarea imaginii faciale realizandu-se cu acelasi suport tehnic existent in prezent.
    Eliberarea unor noi carti de identitate simple supuse unui alt suport tehnic despre care faceti vorbire, insa nu-l definiti si nici nu-i precizati elementele de identificare , caracteristicile etc , implica printre celelalte aspecte de nelegalitate, o cheltuia inutila de la bugetul statului.
    Cetatenii ce nu doresc sa fie beneficiarii cartii de identitate electronice nu doresc nici alte carti de identitate simple diferite de cele existente in prezent.
    Remarcam lipsa din continutul actului normativ a mentiunii privind mentinerea actualei tehnici de fotografiere , de redare a imaginii faciale si alte garantii ce vin sa sprijine ideea ca drepturile conferite de Constitutie si legile tarii nu sunt afectate de noua carte de identitate simpla.
    De altfel, nu exista niciun temei legal pentru introducerea cartii de identitate simple, decat in ceea ce priveste schimbarea titulaturii in scopul operarii distinctiei intre cele doua ,adica intre cartea de identitate electronica si cea simpla,fara intervenirea in vreun fel pe cea de-a doua.
    Faptul ca acestea sunt efectuate cu suport tehnic specific anilor 90 nu reprezinta un temei juridic si o argumentare a modificarii lor.
    Actul normativ supus dezbaterii publice este lipsit de claritate si previzibilitate prin lipsa in continutul sau a elementelor ce urmeaza a le contine cartea de identitate simpla si mijloacele tehnice cu care se efectueaza inclusiv fotografierea.
    Pentru considerentele expuse in prima parte a prezentei, statul roman are obligatia de stopa procedura emiterii actului normativ , in principal pentru primul motiv invocat ce face de prisos analiza celorlalte .
    Si cel de-al doilea si al treilea motiv vizeaza obligatia d-voastra de a refuza aplicarea unui regulament lipsit de aplicabilitate si care, in virtutea celui de-al treilea motiv nu are temei legal in dispozitiile Tratatului.Fiecare dintre motivele invocate reprezinta un impediment legal in implementarea regulamentului si emiterea ordonantei supuse dezbaterii publice.

    Poate fi trimisa inclusiv vineri.

    Apreciază

  3. Duhul Căpitanului said, on ianuarie 24, 2020 at 9:15 pm

    Fraților, e clar :lupta a intrat în linie dreaptă, mai ales pentru episcopi și preoți! Sa va dau propriul meu exemplu :nu am preoți nepomenitori prin zonă, dar am întrebat un frate preot, prieten vechi, dacă este împotriva ecumenismului și a cipului. Mi-a spus că da și m-am spovedit o vreme la el. Între timp, s-a aflat, și,.. Acum nici nu-mi mai răspunde la telefon. Intuiesc ca i s-a spus clar, „șeful” cunoscandu-ma foarte bine :ori ala, ori parohia! Înțelegeti acum, care este situația în „biserica”?!…

    Apreciat de 1 persoană


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: