SACCSIV – blog ortodox

Biserica Ortodoxa in Australia: Adevarul, ecumenisme si englezisme (un punct de vedere Ortodox)

Posted in Australia, ORTODOXIE by saccsiv on decembrie 26, 2019

Acesta este un text ce l-am primit pe e-mail de la fratele Petru Golesteanu la 14 iunie 2018 si l-am postat pe Ortodoxinfo la 15 iunie 2018. Il postez si aici:

Biserica Ortodoxa in Australia: Adevarul, ecumenisme si englezisme (un punct de vedere Ortodox)

Pentru a descrie cu aproximatie situatia Ortodoxiei intr-o alta tzara (si alt continent!) e nevoie de o scurta prezentare a locurilor respective. Nu am calatorit mult in Australia, dar pot cit de cit sa o descriu, in nevoile, implinirile seculare si lipsurile ei notabile.

Parlamentul din Canberra, capitala Commonwealth-ului Australian, unde unitatea de masura e… omul

https://owlcation.com/humanities/Leonardo-Da-Vincis-Vitruvian-Man-Explained si http://www.architecture.com.au/architecture/national/notable-buildings

Lumea Noua este un spatiu foarte diferit de ce stiam ca este acest Vest modern si progresist, intalnit in Europa. Cu alte cuvinte, Germania si Romania au mult mai multe lucruri in comun, decit ar avea Germania si Australia, spre exemplu. Aici totul incepe cu: „anglicanii si catolicii au debarcat, incercand sa intre in contact cu populatia aborigena”. Manualele de istorie incep sa bata apa in piua in acest fel, spunand ceva si de „bastinasii care sunt pe pamantul austral de vreo 40 000 de ani (!?!?)”. Aceasta mitologie a zecilor de mii de ani a fost inventata de englezi si a fost pusa in gura batranilor aborigeni. In realitate, cind misionari Ortodocsi au discutat direct cu acesti batrani, au aflat adevarul: aborigenii NU au o istorie mai veche de 5-6 mii de ani!

Commonwealth-ul Australian este un spatiu multicultural, unde acest experiment socio-istoric are deja zeci de ani vechime. Lumea artificiala ce se tot construieste cu mult sarg a inceput sa fie singura evidentza si model pentru locuitorii acestui continent. Orasele au fost ridicate in alt fel decit stim: centrul NU este o biserica ori o piata publica cu administratia locala plasata strategic. Singurul „centru” este asa-numitul CBD (Central Business District, cu Biroul de Taxare), unde strazile se intretaie in unghi drept, iar institutiile de orice fel (banca, politie, scoala, biserica, etc.) sunt aliniate „democratic”, fara ca vreuna sa para mai deosebita. Organizarea de tip european (a se citi: Crestin) din primele secole are intotdeauna Biserica si alte institutii administrative intr-un centru de unde strazile pornesc radial inspre periferie.

Cuvantul „suburbie” in intelegerea europeana defineste ceva „sub-cultural” si indepartat de centru, dar aici este fireasca aceasta impartire administrativa: spre exemplu, suburbia Dandenong (cea mai mare suburbie a Melbourne-ului) are o populatie de peste 150 000 locuitori, si este situata la o distanta de 30 km sud-est de CBD. Planul Kalergi (http://ortodoxinfo.ro/2017/11/01/ati-auzit-de-planul-kalergi-finantare-evreii-rothschild-si-warburg-obiectiv-omul-viitorului-de-rasa-mixta-disparitia-diversitatii-vechilor-rase-si-popoare-conducatorii-omului-nou-evreii/) este si aici in plina desfasurare: statistic, numarul musulmanilor din Dandenong este de peste 25%, cu toate ca zeci de ani in urma aprope ca nici nu existau… In ce priveste „bisericile” din  Greater Dandenong, numarul lor este mai mare de o suta, dintre care majoritatea sunt sectare si citeva afiseaza numele de „Romania”. Biserici Ortodoxe sunt doar citeva: una romaneasca, una antiohiana, doua grecesti si una ruseasca…

In Australia, politica cea corecta este la ea acasa (cu mici variatiuni), astfel ca „o definitie a australianului” se pronunta relativ usor: mancarea preferata este gratarul cu friptura de miel, sportul indragit este fotbalul si netball-ul, muzica rock-and-roll trebuie sa fie prezenta in castile ascultatorului, privitul televizorului este un alt sport „mai linistit”, bautul la sfarsit de saptamana, in pub-uri, dureaza cam de vineri pina duminica seara, injuratul este de o coloratura foarte masculina si este auzit din gura oricarui individ, etc. Si cu asta, basta!

Desigur, exageram! Dar nu prea mult, pentru ca acest continent este cam sterp din punct de vedere duhovnicesc. Sfantul Paisie Aghioritul a vizitat Australia in 1977: „Zburand cu avionul, povestea Staretul, pentru o clipa am simtit ceva inlauntrul meu. Am intrebat sa aflu care era tara care se vedea jos. Era Siria. Are mult har datorita ascetilor care au trait in pustiurile ei. La fel am simtit si pentru Sfintele Locuri. Mai tarziu am simtit o raceala, o emanatie demonica. Si am auzit la difuzoarele avionului anuntand ca zburam pe deasupra Pakistanului. Ajungand in Australia, am simtit ca acel loc nu a fost inca sfintit cu sange de mucenici si sudori ale cuviosilor, dar se va sfinti.

Dar sa vedem cum stam la timpul prezent cu ortodocsii vietuitori in Australia. Printre numeroasele etnii venite din toata lumea se numara si cei sositi din aceste taramuri Ortodoxe. Romanii nostri, apoi grecii, sarbii, rusii, sirienii si libanezii (adica antiohienii), ucrainenii sau bulgarii au un numar de parohii in orasele mari: Sydney, Melbourne, Brisbane, Hobart, Perth sau Adelaide. Mai exista comunitati Ortodoxe mai mici in diverse alte asezari umane. In total ar fi cam 243 de biserici ortodoxe in Australia (https://www.orthodox.net.au/en/) si 22 de manastiri (https://www.orthodox.net.au/en/orthodox-australia/monasteries). Una din aceste biserici (sarbeasca) a fost construita chiar sub pamant, in foarte caldurosul oras Coober Pedy, South Australia.

Biserici romanesti sunt doar in numar de 13 (http://www.roeanz.com.au/protopopiatul-din-australia-p), in „micime” fiind intrecuti doar de ucraineni si bulgari… Dar tema acestui articol nu este distributia „geografica” a Dreptei Credinte, ci taria acestei marturisiri duhovnicesti. In urmatoarele randuri voi incerca sa descriu ce avem in comun cu celelalte biserici, ce este deosebit si ce anume ar trebui sa se faca pentru ca Biserica Ortodoxa sa fie cunoscuta in acest tinut nu doar ca o „religie” specifica unui popor, ci drept unica marturisire a LUI HRISTOS IN ORICE LOC DE PE PAMANT.

Caracteristicile comune

  • Slujbele se fac, in cea mai mare parte, in limba respectivei comunitati ortodoxe, fara sa se tina cont de limba vorbita in acest tzinut ne-Ortodox, pentru a atrage printr-un misionariat firesc pe ceilalti…
  • In afara Liturghiei de duminica, au loc si Vecernii dar mai putin slujbe in timpul zilei, in afara Saptamanii Mari si Sarbatorii Nasterii Domnului; este o „obisnuinta”…
  • Toate bisericile acestea au un spatiu adiacent (o sala spatioasa, „the Hall”), unde se poate manca de sarbatori si zile nationale, unde se organizeaza manifestari culturale, expozitii si citeodata chiar si prezentari cu caracter teologic
  • Bisericile Ortodoxe din spatiul australian se gasesc la distante mari una de alta; in acelasi timp, principiul dupa care un credincios „apartine” unei parohii sau alteia este foarte fluid, datorita schimbarilor sociale la care suntem supusi tot timpul cu cautarea unui serviciu…
  • In spatiul acelei sali amintite mai sus (din vecinatatea bisericii propriu-zise) au loc, din pacate, multe intalniri ale diverselor evenimente pagane (se inchiriaza acel „Hall” pentru activitati sportive ori culturale, ce NU tin de Ortodoxie); se inchiriaza chiar si unor grupuri foarte departe de Dreapta Credinta, cum ar fi indienilor sau altor neamuri extrem-orientale
  • Exista o asa-numita „scoala de sambata” (sau „de duminica”), pentru invatarea copiilor limba respectiva (romana, greaca, etc.), copii ce s-au nascut aici si nu mai cunosc asa de bine limba materna; este de fapt o controversa serioasa in TOATE comunitatile Ortodoxe: ori slujba are loc in romana, spre exemplu, si atunci copiii trebuie sa stie aceasta limba materna pe care NU o folosesc la scoala, ori slujba este in engleza (pentru a face biserica sa creasca printre nativi) si atunci cei mai in varsta ar trebui sa castige treptat intelegerea limbii engleze
  • Aproape fiecare biserica Ortodoxa distribuie o foaie religioasa, duminica, dupa liturghie; continutul revistei evita orice controversa si orice subiect periculos pentru „linistea publica”
  • Prezenta australienilor nativi la slujbe este nula, deoarece ei ne privesc doar ca pe ceva exotic si strict „national”, in rand cu alte exotisme culturale precum hinduismul indian ori shintoismul japonez
  • Munca de a contracara sectarismul „crestin” (baptisti, penticostali, evanghelici, mormoni, etc.) este aproape inexistenta; mai peste tot vezi cladiri ce afiseaza numele unei tari presupus Ortodoxe, linga una din ereziile respective. Da, oricine poate vedea astfel de lucruri si intalni astfel de oameni, si de mai bine de douazeci de ani numarul lor creste. La slujbe, preotii au grija sa sublinieze si „crestinismul” altora, sau sa nu „deranjeze” prea tare pe ceilalti… Adica donatiile unor sectanti sunt „bine primite”…
  • Toate aceste biserici Ortodoxe mai au intalniri „de lucru” cu diverse entitati eretice (http://soc.org.au/en/news/405-many-meetings-in-melbourne-adelaide-and-sidney), ori se intampla sa se alinieze frumos, in virtutea recunoasterii lor oficiale de catre liderii australieni (http://www.vcc.org.au/who-we-are/member-churches)
  • Aceste biserici Ortodoxe din Australia sunt vazute de multi dintre credinciosi drept un soi de „club national” ce trebuie „vizitat” o data pe saptamana, pentru a pastra legatura cu cei de acelasi neam; nu e rau in principiu, dar lucrurile NU sunt puse in ordinea fireasca, unde Ortodoxul ar trebui sa vrea sa Il intalneasca in Biserica pe Hristos, inainte de toate…
  • Subiectele de o natura mai… deosebita (cum ar fi: ecumenismul, „iubirismul”, cip-ul, otravurile din mancare sau aruncate din avion, vaccinurile, evolutionismul, masoneria, presiunea iudaica, etc), si abordate din perspectiva Ortodoxa sunt ocolite cu mult sarg, in toate aceste biserici Ortodoxe

                               Australia: darele de otrava…

                                   Otrava literelor: „fac ce-mi place”

Caracteristici specifice

  • Preotii si enoriasii ne-greci au o oarecare aversiune impotriva grecilor ortodocsi, pentru ca limba greaca este aici in Australia „lipita” de credinta Ortodoxa: daca esti ortodox trebuie sa fii obligatoriu „greek-orthodox”; doar ortodox, nu e suficient. Daca esti grec, nu te mai intreaba nimeni de „religie”, poti fi chiar si iehovist!
  • In ce priveste imbracamintea purtata de femei si fete, se vede clar ca preotii NU spun mai nimic, deoarece in bisericile sarbesti, grecesti si antiohiene lipsa unui acoperamant a capului este evidenta la peste 90% dintre credincioase; in aceeasi masura persoanele de genul feminin vin majoritatea in pantaloni, iar foarte multe sunt machiate si rujate, gata de „petrecere”! In bisericile romanesti, rusesti, ucrainene si bulgaresti numarul celor care isi acopera capul este mult mai mare, dar tot gata de „petrecere” par a se afla… In ce priveste barbatii, tricouri cu tot felul de inscrisuri sunt la vedere pentru ca foarte multi se incalta foarte sportiv, gata de „actiune”! Iertare, nu impun nimic, dar in Biserica Ortodoxa trebuie sa ne imbracam cum se cuvine, asa cum ne arata Sfintii din icoane!
  • Bisericile Ortodoxe din Australia par a avea grade diferite de implicare in ecumenismul acesta, care incearca sa manjeasca puritatea Credintei mantuitoare. Atunci cind lucruri abominabile precum „casatoria” homosexualilor ori introducerea genului LGBTQetc in sistemul educational sunt evident respinse de orice om normal, devierea ecumenista din motive teologice nu este dezbatuta (http://marriage.greekorthodox.org.au/).

Incepusem discutia si prezentarea spunand ca Sfantul Paisie Aghioritul era in asteptare pentru binecuvantarea Ortodoxa a Australiei. Mai jos avem citeva exemple de oameni cu traire Ortodoxa, petrecute in timpuri mai recente:

Dumitru Bordeianu, legionar incercat, este si el inmormantat la cimitirul din Springvale, Victoria (http://ortodoxinfo.ro/2017/08/15/interviu-cu-badia-dumitru-bordeianu/).

Parintele Vladimir (1942 – 1980) vorbea credinciosilor despre crimele comunismului, despre erezia ecumenista, despre falsa ortodoxie oficiala din URSS si despre toate relele prin care trece credinciosul zilelor noastre. A fost lovit mortal de un camion, duminica dimineata, atunci cind el se indrepta spre biserica. Se pare ca asasinrea acestui parinte a fost executata din ordinul KGB-ului.

Sotirios Katakouzinos s-a mutat in Imparatia Cerurilor pe 5/12/2016. Suferea de multi ani de o boala a sangelui, dar rabda in tacere. A venit la spital pe picioare, acuzand o oarecare incetosare la unul din ochi. Trei saptamani mai tarziu, in urma unor „tratamente” medicale zilnice si kilograme de pilule, ce mai curand ar trebui numite torturi inimaginabile, Sotirios mult marturisitorul Ortodox, s-a mutat la Domnul (http://orthodoxaustralia.org/2016/12/06/the-life-of-sotirios-katakouzinos-a-true-warrior-for-christ/). Era printre putinii ortodocsi care in mod deschis marturisea Adevarul in aceasta lume plina de siretlicuri. Am participat la prezentarile lui despre Biserica Ortodoxa; vorbea in greceste, dar in momentul in care o singura persoana nu intelegea aceasta limba, in mod firesc isi intrerupea discursul in limba materna, continuand in limba engleza.

Omul obisnuit trebuie sa marturiseasca pe Hristos: pentru aceasta NU este nevoie de „binecuvantarea” ierarhilor eretici, ci de curaj. Un exemplu bun ar putea fi acel student Ortodox din Sydney care a rezistat ore in sir atacurilor dracesti ale colegilor sai de la universitate (http://ortodoxinfo.ro/2017/10/04/curajul-sau-este-o-lectie-pentru-noi-toti-video-un-student-ortodox-grec-agresat-de-colegii-lgbtq-pentru-ca-marturisit-adevarul-despre-casatorie/)

                                                   Hristos a Inviat!

 

Comentariu saccsiv:

In lista de la final, eu il includ si pe autorul randurilor de mai sus, fratele Petru Golesteanu, mutat intre timp la Domnul.

Cititi va rog si:

Petru Golesteanu: Padurea cu fiare salbatice se inchina Lui Hristos, iar jungla politica lui antihrist…

Se simte Iohannis confortabil in jiltul prezidential?

Jurnal de școală nouă: “Dupa o zi de scoala, ajung acasa si ma relaxez cu un porno”

CEVA PUTRED. Stiati ca in TERMOSFERA temperaturile ajung la 2 000 GRADE CELSIUS? Cum rezista navetele la astfel de temperaturi?

 

10 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Lucreția P. said, on decembrie 26, 2019 at 8:43 pm

    Era stăpânilor
    Observând frecvența crescândă a cuvântului ,,stăpân” în limba română, am alergat la dicționar și iată ce am găsit:
    STĂPẤN, -Ă, stăpâni, -e, s. m. și f. 1. Posesor al unui un bun. ♦ Spec. Proprietar de sclavi. 2. Persoană în serviciul căreia se găsește angajat cineva, considerată în raport cu acesta; spec. patron. ◊ Expr. A intra la stăpân = a se angaja slugă (la cineva). (A fi) fără stăpân = a) (a fi) liber, de capul său; (a acționa) după bunul-plac; b) (a fi) fără rost, fără căpătâi. 3. Persoană sub a cărei putere, autoritate, dominație se găsește cineva sau ceva, considerată în raport cu persoana sau cu lucrul respectiv; (în legătură cu țări, popoare etc.) suveran, domnitor. ◊ Expr. A fi stăpân pe situație = a domina o situație, a se simți tare, sigur într-o anumită împrejurare (grea). A fi stăpân pe sine = a avea tăria de a-și înfrâna pornirile și pasiunile; a nu-și pierde cumpătul, a se stăpâni. A fi stăpân pe soarta (sau pe viața etc.) sa = a dispune de sine, a-și făuri singur soarta. 4. Gazdă (în raport cu oaspeții ei). – Et. nec. Cf. sl. stopanŭ. *
    Observ că, în raport cu ceilalți, aproape nimeni nu mai vrea să fie slugă, ci toți vrem să fim STĂPÂNi! În ciuda acestui fapt, ne STĂPÂNesc alții, dar noi STĂPÂNi ne credem! Femeia româncă se crede adesea STĂPÂNă pe corpul ei, așadar avortează pruncii de câte ori vrea, iar pe cei pe care-i aduce pe lume nu-i învață credința ortodoxă; bărbatul se crede și el adesea STĂPÂNul trupului său, al familiei, dacă o are, nu capul acesteia prin porunca de a o conduce spre mântuire; la locul de muncă, în multe situații, tot peste STĂPÂNi dăm!
    Nici Biserica lui Hristos n-a fost scutită de această molimă. Era de așteptat ca STĂPÂNUL să fie considerat Dumnezeu adică Acela Și-a trimis unicul Fiu pe Pământ pentru a ne face accesibilă mântuirea. În Sfânta Liturghie din 25 decembrie, auzim că ,,magii aduc daruri STĂPÂNULUI (s.n)”, subînțelegându-se că e vorba despre Pruncul Hristos, adică tot un ipostas al Preasfintei Treimi. De asemenea, atunci când spunem ,,Îți mulțumim, Ție, Doamne, și STĂPÂNUL (s.n) tuturor!”, ne adresăm, de fapt, Preasfintei Treimi. Sfantul Isaac Sirul ne-a lăsat o frumoasă rugăciune pentru pocăință: ,,Doamne și STĂPÂNUL (s.n) vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de STĂPÂNire (s.n) și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. (o metanie) Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău. (o metanie) Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. (o metanie)
    Nu o dată, însă, mi-a fost dat să văd cum Sfânta Liturghie este întreruptă pentru a se cânta: ,,Pe STĂPÂNUL (s.n) și Arhiereul nostru, Doamne îl păzește!”
    Dacă și ierarhul este tot STĂPÂN, atunci cui ne adresăm în rugăciunea mai sus menționată? Am recitit Noul Testament pentru a vedea dacă Hristos a numit STĂPÂNi pentru creștini. N-am găsit. Ierahii pot fi slujitori ai lui Hristos, prieteni sau dușmani, dar nu STĂPÂNi!
    Iată ce ne spune evanghelistul Matei, cap. 21, vs. 33-45:
    ,,Ascultaţi altă pildă: Era un om oarecare STĂPÂN (s.n) al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe.
    Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele.
    Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre.
    Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa.
    La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor ruşina de fiul meu.
    Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui.
    Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis.
    Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători?
    I-au răspuns: Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor.
    Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: „Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri”?
    De aceea vă spun că împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei.
    Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea îl va strivi.
    Iar arhiereii şi fariseii, ascultând pildele Lui, au înţeles că despre ei vorbeşte.”
    Întreruperea Sfintei Liturghii la sosirea unui ierarh a devenit o practică acceptată. De asemenea, și cuvântul ,,STĂPÂNUL”, pentru a desemna ierarhul, a fost acceptat. Așa că s-a trecut la etapa următoare… În cuvântul festiv rostit, de curând, mai exact în data de 17 decembrie 2019, cu prilejul zilei onomastice a Preafericitului Patriarh Daniel, Mitropolitul Andrei a spus, printre altele: ,,N-am fi sinceri dacă n-am recunoaște că vremurile pe care le trăim sunt dificile. Nu numai când ne referim la situația economică, ci și la viața spirituală. În atmosfera de secularizare sunt tot mai dese atitudinile potrivnice Bisericii. CAPUL (s.n) Bisericii este Preafericirea Sa. Și la vârf, în ultimă instanță, se simt cel mai tare toate răutățile.”**
    Vai de mine!!! Dacă deja Mitropolitul Andreicuț îl numește pe Patriarh CAPUL Bisericii înseamnă că trăim vremuri grele! Dacă nu e vorba despre o greșeală de limbaj, înseamnă că suntem inițiați pas cu pas spre închinarea la om, pentru ca, în final, să ne putem închina și lui Antihrist! Adică Mitropolitul Andrei ne propune să ne raportăm la Patriarh după model papist! După Sinodul de la Creta, problema cu infailibilitatea patriarhului nu se discută, dar se cam aplică! Cui îi este de folos aruncarea Patriarhului în mrejele mândriei? Dar încercarea de inițiere a ortodocșilor în cele ale papiștilor? Să-mi fie cu iertare, dar aceasta este o mare SMINTEALĂ!
    Via lui Hristos nu are nevoie de CAPI și de STĂPÂNi pamântești, ci de lucrători destoinici, care să o ajute să aducă roade ale Duhului Sfânt, și de slugi care să ia ștergarul și să-i ajute pe oameni să-și spele păcatele, așa cum ne-a poruncit Hristos! Cuvintele ,,episcop”, ,,ierarh”, ,,episcop”, ,,mitropolit” ori ,,patriarh” presupun o imensă noblețe și invită lumea la ascultare ortodoxă din respect și evlavie. Cuvântul ,, STĂPÂN” presupune o supunere de tip papist. Conform DEX, ortodocșii nu sunt nici mărfuri, nici sclavi, nici angajați ai ierarhilor, deci nu pot avea alți STĂPÂNi al sufletelor lor în afară de Hristos! Ei fac ascultare de ierarhi dacă aceștia ascultă de Hristos, Capul Bisericii și STĂPÂNUL (s.n) nostru al tuturor! Din moment ce supunerea de tip papist nu ne ajută să ne mântuim, trebuie să o lepădăm! Nimeni nu este mai presus de cuvintele Mântuitorului, după care vom fi judecați cu toții: mireni, preoți, călugări și ierarhi!
    În raport cu noi înșine, în ,,politica” pseudobisericească modernă, nu observ o preocupare atât de mare pentru a ne ajuta să avem tăria de a ne înfrâna pornirile și pasiunile. Oare nu e important să fim STĂPÂNi peste propriile patimi în primul rând? E de preferat toleranța excesivă față de toate patimile în locul educării unor caractere puternice? Societatea modernă nu are nevoie caractere puternice, dar numai o pseudobiserica acceptă ca STĂPÂNă o astfel de societate! Se umilește în fața lumii și umilește la rându-i pe cei care nu i se supun. Dumnezeu să ne ajute să avem Biserică, nu pseudobiserică! Biserica trebuie să rămână mireasa lui Hristos, STĂPÂNUL și Mântuitorul nostru!
    În situația fără precedent pe toate planurile în care se află țara noastră, cred că și pentru noi sunt valabile îndemnurile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de a spori rugăciunea:
    ,,Cunosc o persoană, deja în vârstă, care, cu câțiva ani înainte de ocuparea Ciprului, i-a apărut Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu. Aceasta i-a dezvăluit că Ciprul avea să îndure mari nenorociri și i-a poruncit să se roage două ore în fiecare seară. «Dacă aceste nenorociri se vor întâmpla, la ce se mai folosește rugăciunea? Am o familie, copii, obligații », a început să se îndoiască prietenul meu. «Pentru ca nenorocirile să nu capete un caracter atât de înfricoșător », a răspuns PreaSfânta Născătoare de Dumnezeu. Vedeți atunci cum acționează Dumnezeu și cât de importantă este rugăciunea? PreaSfânta Născătoare de Dumnezeu s-a arătat oamenilor foarte simpli (s-a dovedit mai târziu că sunt mai mulți) și i-a îndemnat să se roage.”***
    *https://dexonline.ro/definitie/stapan sursa: DEX ’09 (2009)
    **https://basilica.ro/preafericitul-parinte-daniel-felicitat-de-sf-sinod-mitropolitul-andrei-patriarh-puternic-pentru-vremuri-dificile/
    *** https://www.marturisireaortodoxa.ro/profetiile-sfantului-paisie-aghioritul-si-existenta-profetilor-din-vremea-noastra/

    Apreciază

  2. kunta kinte said, on decembrie 26, 2019 at 9:01 pm

    Foarte bun articolul. Nu doar in Australia e asa ci cam peste tot in diaspora.
    Off topic
    PS: am vazut recent pe youtube ( canalul „Cristian crestin ortodox”) un film in care arata ca vitelul rosu pe care il vor sacrifica ovreii ptr ” purificare” la varsta de 2 ani ,in august 2020 implineste varsta ceruta. Deci dupa aia pot ” incepe”..

    Apreciat de 1 persoană

  3. VioletaB said, on decembrie 26, 2019 at 9:05 pm

    As vrea sa va povestesc o intamplare: in luna august am fost in Istanbul (mi-am facut un pasaport temporar de 1 an) si in timpul vizitei mele la biserica Izvorul Tămăduirii am cunoscut un australian pe la 35 de ani, de fapt macedonean emigrat cand era mic in Australia, care mi-a povestit ca el e ortodox si ca merge la biserica la o manastire romaneasca de langa Melbourne, ca romanii sunt oameni f buni, saritori si o comunitate unita. evident eu m-am mirat foarte tare, mi-a aratat si poze pe telefon, si mi-a zis ca el stie cateva cuvinte in romana si e prieten cu Pr. Mihail de la manastirea romaneasca, si ca a doua zi urma sa se duca in vizita la patriarhul Bartolomeu… Am incercat sa discut cu el in engleza despre ecumenism si despre sinod, intr-un mod subtil initial, din pacate nu aveam cu cine. l-am cautat a doua zi pe facebook dupa nume si am gasit poze cu el si cu Patriarhul Bartolomeu, asa am putut sa imi fac impresia ca acest domn era cineva cu o functie importanta, doar nu primea patriarhul pe oricine. Si ca in aceasta comunitate romaneasca ortodoxa de care el mi-a vorbit cu drag e de fapt ecumenista. nu cunosc perspnal pe nimeni acolo sa stiu daca ar fi exceptii.

    Apreciază

    • saccsiv said, on decembrie 26, 2019 at 9:20 pm

      VioletaB

      Cum a fost fratele Petru Golesteanu una dintre exceptii, probabil ca mai sunt.

      Apreciază

  4. ioansperling said, on decembrie 27, 2019 at 9:40 am

    Este cam la fel si in diaspora din Europa dar exista si exceptii care nu merg pe linia ecumenista BOR! In Zürich de ex. exista biserica ortodoxa romana care tine de Constantinopol (si asta e departe iar parohia prea mica ca sa fie „importanta”) neecumenista si care tine canoanele ca si Athosul! Preotul de aici insa are de tras ponoasele nealinierii din partea BOR iar oamenii sunt atat de comozi incat nu verifica daca este asa cum se spune despre el sau nu au habar cum ar trebui sa fie in biserica ortodoxa! „Multumirea” dansului e ca merg altii la dansul de la sute de kilometrii din tarile vecine! Cunosc o familie greaca care s-a mutat din Germania in Elvetia pentru si prin dansul!
    Preoti corecti mai exista dar sunt rari si trebuie cautati!

    Apreciat de 1 persoană

    • a fi sau a nu fi ecumenist said, on decembrie 27, 2019 at 1:32 pm

      Înseamnă că preotul de la biserica ortodoxă română din Zürich, care ține de Constantinopol, nu-l pomenește pe patriarhul Bartolomeu, care este cel mai ecumenist dintre ecumeniști, mai ecumenist decât cei din BOR, dacă îți vine să crezi.

      Apreciază

      • ioansperling said, on decembrie 27, 2019 at 5:48 pm

        De ce l-ar pomeni un preot din Elvetia pe Bartolomeu? Dumneata asculti/mergi la biserica? E preot nene nu episcop!

        Apreciază

      • a fi sau a nu fi ecumenist said, on decembrie 27, 2019 at 7:14 pm

        Toți cei care merg la Sf. Liturghie în oricare biserică ortodoxă din lumea asta, știu că preotul, în timpul slujbei, îl pomenește pe episcopul/mitropolitul/patriarhul de care aparține biserica sa. Așa cere Sf. Liturghie a Sf. Ioan Gură de Aur sau a Sf. Vasile cel Mare să se facă. Tu ai afirmat că biserica respectivă ține de Constantinopol, sau cel puțin asta s-a înțeles. Și dacă ține de Constantinopol, preotul respectivei biserici este obligat să-l pomenească pe Bartolomeu, care este patriarh de Constantinopol, sau pe alt episcop/mitropolit care aparține de Patriarhia de Constantinopol. Pe cine pomenește de fapt la Sf. Liturghie preotul acelei biserici din Zürich, ca să ne lămurim.

        Apreciază

  5. […] Biserica Ortodoxa in Australia: Adevarul, ecumenisme si englezisme (un punct de vedere Ortodox) […]

    Apreciază

  6. […] Biserica Ortodoxa in Australia: Adevarul, ecumenisme si englezisme (un punct de vedere Ortodox) […]

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: