SACCSIV – blog ortodox

Starețul athonit Gavriil, ucenic al Sfântului Paisie, îl mustră pe Patriarhul Bartolomeu ca fiind un dușman al lui Dumnezeu

Posted in Grecia, Muntele Athos, PAISIE AGHIORITUL, Patriarhul BARTOLOMEU, Ucraina by saccsiv on noiembrie 13, 2019

Foto: logoslovo.ru

ORTHODOX CHRISTIANITY: ATHONITE ELDER GABRIEL, DISCIPLE OF ST. PAISIOS, REBUKES PATRIARCH BARTHOLOMEW AS AN ENEMY OF GOD

Starețul athonit Gavriil, ucenic al Sfântului Paisie, îl mustră pe Patriarhul Bartolomeu ca fiind un dușman al lui Dumnezeu
Muntele Athos, 6 noiembrie 2019

Starețul Gavriil de la Chilia Sf. Christodoulos aparținând Mănăstirii Cutlumuș, a scris o scrisoare deschisă cu cuvânt puternic Patriarhului Bartolomeu, în care condamnă abuzul și desconsiderarea de către acesta a Sfintelor Canoane și a dogmelor ortodoxe, atât în ceea ce privește Ucraina, cât și în ceea ce privește tendințele sale ecumeniste în general.

Pr. Gavriil a fost ucenic al marelui Sfânt Paisie Aghioritul, și este el însuși unul dintre cei mai respectați stareți ai Sfântului Munte astăzi. Așa cum este caracteristic bătrânilor sfinți, el nu se ferește să rostească adevăruri dure, atunci când crede că ocazia o cere.

De exemplu, el a fost unul dintre athoniții care s-au adresat stareților celor 20 de mănăstiri conducătoare în 2006, după ce Papei Benedict al XVI-lea i s-a permis să participe la Sf. Liturghie cu ocazia sărbătorii Sfântului Andrei din Constantinopol din acel an. În 2016, a condus un grup de preoți care a solicitat Comunității Sfințite să respingă Sinodul din Creta, iar la începutul acestui an, s-a numărat printre cei 12 stareți athoniți care s-au adresat Sfintei Chinotite, în apărarea Bisericii Ucrainene canonice, condamnând lipsa de respect pentru canoane a patriarhului (Bartolomeu).

În schimb, Mănăstirea Cutlumuș de care aparține chilia bătrânului, este printre cele mai vocale în susținerea patriarhului.

Noua scrisoare a bătrânului Gavriil este datată 24 octombrie, și a fost publicată inițial pe katanixi.gr. Este de asemenea disponibilă și în traducerile în limba rusă și ucraineană pe site-ul Uniunii Jurnaliștilor Ortodocși.

Starețul își începe scrisoarea observând că ar dori să arate respect față de patriarhul Bartolomeu: „Mi-am dorit foarte mult, în timpul vizitei voastre recente în Sfântul Munte al Maicii noastre, Maica Domnului, Theotokos, să vă primesc binecuvântarea și să vă sărut picioarele, dar nu o pot face, pentru că (acest lucru) este de mult timp imoral.”

„Vreți să aflați de ce?”, întreabă el înainte de a enumera punctele sale de nemulțumire.

„În dialoguri nesincere și lipsite de roade cu ereticii”, scrie el, „ați trădat Unica Biserică, Ortodoxia, recunoscând de multe ori „diversitatea” în învățăturile sfinte ale Bisericii noastre, și caracterul ecleziastic al adunărilor sectare ale monofiziților, ale Papei, și ale protestanților iconoclaști care refuză să creadă în Maica Domnului – Theotokos.”

De asemenea, el îl mustră pe patriarh pentru reproșul pe care acesta l-a făcut marilor învățători ai Bisericii, adresat delegației romano-catolice care a fost invitată la sărbătoarea Sfântului Andrei, în 1998: „Anterior, ai blestemat oficial și irevocabil pe Sfinții Părinți ca fiind„ victime nefericite ale șarpelui care este capul tuturor răutăților, „ca să apară eliberat de nevoia de a asculta îndemnurile lor inspirate de Dumnezeu”.

Apropierea patriarhului Bartolomeu de eretici este o chestiune foarte serioasă în viziunea starețului Gabriel: „Sunteți un dușman al lui Dumnezeu în Sfânta Treime, și al Maicii Domnului, pentru că mențineți o prietenie instituțională cu eretici și eterodocși conștienți de erezia lor și nepocăiți, corupți și păcătoși, ierarhi ai ereziilor, care pe sine s-au osândit (Tit. 3:11). ”

„Veți avea același viitor sterp ca și ei, departe de Țara celor Vii, dacă nu vă întoarceți la credință”, avertizează Părintele Gavriil, adăugând un citat al marelui învățător și apărător al credinței ortodoxe, Sfântul Ioan Gură de Aur: „Cel care-i primește pe dușmanii Regelui, nu poate fi prieten cu Regele; el nu este demn de viață. ”

„Sub protecția voastră, și-a găsit refugiu orice erezie și inovație, nu numai în eparhiile Tronului (patriarhal), ci și în Biserica Greciei precum și în alte locuri”, acuză Starețul. În timp ce clerul său și teologii premiați de patriarh, laudă „Patriarhia luminată”, scrie Bătrânul Gavriil, ei sunt de fapt, „toți pionierii și exarhii tuturor noilor amăgiri teologice și inovațiilor instituționale, de la teologia post-patristică, și a închinării ecologice și păgâne la pământ, la reinstituirea schismaticilor nepocăiți din Ucraina. ”

„La voi, toți acești lupi spirituali își găsesc refugiu și justificare în fața răsunătoarelor condamnări ale clerului și turmei ortodoxe, iar voi sunteți păstorul și protectorul lor”, continuă Bătrânul.

Mai mult, el condamnă eforturile consecvente ale patriarhului de a „cultiva în integralitatea Bisericii percepția că tot ceea ce… Patriarhia Ecumenică dorește, este legea Bisericii… Ca un alt Papă”.

„Cât de tare te critică toți sfinții”, adaugă el.

Atât în cuvânt cât și în faptă, patriarhul Bartolomeu necinstește canoanele Sf. Apostoli, ale Sinodurilor locale și ecumenice, și ale Sfinților Părinți, „care interzic cu strictețe rugăciunea comună, prietenia, și închinarea împreună cu ereticii”, crede Starețul Gavriil.

O astfel de lipsă de respect față de canoane este foarte revelatoare, crede părintele Gavriil: „Prin urmare, arăți că nu crezi în Dumnezeu, în nemurirea sufletului, în lumea nevăzută, în Rai și iad, în Judecata de apoi, și în răscumpărare.”

„Poate, Sfinția voastră, în întâlnirile dvs. frecvente cu reprezentanții și binefăcătorii masoni și ai altor ordine conexe, se adeverește că dețineți un înalt statut și o poziție inexplicabilă, incompatibilă și ostilă credinței ortodoxe?”, se întreabă Bătrânul.

Și nu numai patriarhul Bartolomeu și Patriarhia accelerează ecumenismul, dar îi izolează și îi reduc la tăcere pe cei care nu sunt de aceeași părere, scrie părintele Gavriil. „Acolo unde este posibil, folosiți amestecul politic, așa cum s-a făcut și în Sfântul Munte”, acuză el.

Prin acțiunile sale, și prin accentul pus pe legăturile etnice, patriarhul i-a pus pe toți grecii credincioși într-o situație groaznică: „Ați forțat sufletul fiecărui grec ortodox să rezolve dilema: „Să se dedice iubirii lui Hristos Dumnezeu-Omul, sau ereziarhului, patriarhul poporului?”, așa cum a scris Sf. Chiril al Alexandriei ereticului Nestorie acum 1 600 de ani.

„Și, bineînțeles, Atot Sfinția Voastră, vătămarea pe care ați provocat-o Trupului lui Hristos, este o răzvrătire împotriva Mântuitorului Însuși”, îndrăznește să scrie Bătrânul Gavriil.

Îndelungata domnie a patriarhului Bartolomeu, nu a adus liniște sau mângâiere în inimile cucernicilor ortodocși, scrie părintele Gavriil, ci numai celor care doresc să distrugă în mod sistematic ortodoxia cu ajutorul patriarhului.

Având în vedere cele de mai sus, Bătrânul Gavriil încheie cu un apel „Pocăiți-vă și părăsiți calea largă și alunecoasă pe care o parcurgeți în permanență”, care dăunează milioanelor de suflete botezate, și unității inter-ortodoxe. Patriarhul va trebui să dea răspuns pentru faptele sale într-o zi, iar iadul este plin de clerici și patriarhi nepocăiți, scrie Bătrânul.

„Judecata lui Dumnezeu începe mai întâi cu noi, clericii”, conchide el: Căci vremea este ca să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu; şi dacă începe întâi de la noi, care va fi sfârşitul celor care nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu? (1 Pet. 4:17). Deci le-a zis Iisus: Încă puţină vreme Lumina este cu voi. Umblaţi cât aveţi Lumina ca să nu vă prindă întunericul. Căci cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge.Trebuie să fac, până este ziuă, lucrările Celui ce M-a trimis pe Mine; că vine noaptea, când nimeni nu poate să lucreze (Ioan 12:35, 9:4). ”

În august, OrthoChristian a anunțat că sunt necesare rugăciuni pentru Bătrânul Gavriil, care s-a aflat într-o stare precară de sănătate în ultimele luni.
11/6/2019

 

Nota traducatorului:

Mănăstirea Cutlumuș, ctitorie românească

Mănăstirea Cutlumuș (sau Cutlumuz) (gr.: Κουτλουμουσίου) este o mănăstire de pe Muntele Athos. Se află la câteva minute de Karyes (capitala Sf. Munte Athos).

După mănăstirile Marea Lavră, Vatoped, Iviru, Hilandaru și Dionisiu, urmează în ierarhia athonită cea de a șasea mănăstire: Cutlumuș, cu hramul Schimbării la Față a Domnului. Originea numelui ei se pierde în negura vremii, undeva la începuturile mănăstirii, în secolele X-XI. Potrivit unor surse, ar fi vorba de numele fondatorului, Kutlumuz, un turc care s-a creștinat, alții spun că s-ar traduce „sfântul care a venit din Etiopia”, iar alții consideră că Kutlumus înseamnă, într-un vechi dialect arab, „Hristos Mântuitorul”, cel căruia îi este închinată mănăstirea.

Prima atestare documentară a mănăstirii este din 1169 și primele ajutoare din țările române au sosit în timpul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364). Adevărata ei înflorire începe însă cu starețul Hariton, cel care a refăcut-o cu ajutorul lui Vladislav I (Vlaicu vodă), domn al Țării Românești între 1364-1374. Hariton s-a implicat atât de mult în ridicarea Mănăstirii Cutlumuș, încât în 1394 aceasta era supranumită „Mănăstirea lui Hariton”. Astfel, el a făcut nu mai puțin de șapte drumuri în Țara Românească, obținând ajutoarele promise de Vlaicu vodă, care se angajase spunând: „Voi înconjura cu ziduri și cu turn de întărire mănăstirea, voi înălța biserica, trapeza, chilii, voi răscumpăra moșii și voi da animale, ca prin aceasta să fie pomeniți părinții Domniei Mele și eu…”

În contextul relației speciale dintre starețul Hariton și Țara Românească, este cunoscută corespondența sa cu voievodul român, care cerea, în schimbul ajutoarelor pe care urma să le trimită, ca monahilor români de la Cutlumuș să li se permită să ducă o viață de sine. Se pare că starețul Hariton a încercat să-l convingă pe domnitor asupra importanței vieții de obște, pe care o numea „rai pe pământ”, însă tot ce a obținut a fost ca starețul Mănăstirii Cutlumuș să fie întotdeauna ales dintre călugării greci (ce duceau viață de obște).

Între 1372-1380, Hariton avut funcția de mitropolit al Ungrovlahiei. Cuvântul lui Hariton către urmași: „Pe cine va alege Dumnezeu să fie mitropolit în Țara Ungrovlahiei, să fie ctitor al Mănăstirii Cutlumuș și să o ajute cu zel ca și noi, iar mănăstirea să fie datoare a-l scrie la Sfânta Proscomidie ca ctitor…”.

Între ctitorii Cutlumușului s-au adăugat, rând pe rând, Mircea cel Bătrân, Laiotă Basarab, Basarab cel Tânăr, Vlad al IV-lea Călugărul, Vlad al VI-lea Înecatul, Vlad al VII-lea Vintilă și nu în ultimul rând Radu cel Mare și Neagoe Basarab. Acesta din urmă a ridicat aici Biserica Sf. Nicolae, chilii, trapeza (sala de mese), pivnița, brutăria, bucătăria, hambarul, bolnița, arhondaricul (pentru primirea oaspeților) și alte construcții, a acoperit biserica cu plumb și i-a pus geamuri, a construit port întărit cu zid și a numit Cutlumușul „Lavra cea Mare” a Țării Românești.

Au contribuit, de asemenea, Elisabeta Movilă si Gavril Movilă, urmați de Matei Basarab, care a ajutat la repararea picturii bisericii și a reconfirmat închinarea către Cultumuș a Mănăstirii Clocociov. O serie de domnitori fanarioți, ca Alexandru Ipsilanti, Ioan Gheorghe Caradja, Mihail Șuțu și Alexandru Moruzi, și-au legat numele de Cutlumuș.

Ultima mare danie românească către această mănăstire și, se pare, chiar către Athos, îi aparține moșieresei Marghioala Procopie Cănuși, cu ajutorul căreia Cutlumușul s-a putut reface după incendiul devastator din 1870.

În Mănăstirea Cutlumuș, care numără în prezent 30 de călugări, se păstrează o parte din lemnul Sfintei Cruci, piciorul Sfintei Ana (moaște întregi), mâna Sf. Grigore Teologul și capul Sf. Alipie Stâlpnicul, toate dăruite mănăstirii de primul său ctitor, împăratul bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118), cât și multe alte fragmente din moaștele altor 70 de sfinți. Ca și în celelalte mănăstiri athonite, și aici se păstrează o bibliotecă impresionantă conținând, printre altele, 662 de manuscrise (din care 100 pe pergament).

conform https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cutlumu%C8%99

 

Comentariu saccsiv:

Vizionati va rog si:

 

Cititi va rog si:

Gheronda Gavriil, ucenic al Sfantului Paisie Aghioritul: Întrerupem pomenirea și ne oprim aici, nu înaintăm spre a face alt altar, propriul jertfelnic, propria noastră Biserică

 

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. Duhul Căpitanului said, on noiembrie 13, 2019 at 9:32 pm

    Cinste lui!

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: