SACCSIV – blog ortodox

Episcopul-martir Nicolae Popovici, sau despre curajul de a rosti

Posted in ORTODOXIE by Vali on octombrie 22, 2019

Sursa: http://vladherman.blogspot.com/2018/10/episcopul-martir-nicolae-popovici-sau.html#.Xa9epibgCK1

Pesonalitate marcantă a Bisericii Ortodoxe Române din veacul XX, Nicolae Popovici este relativ putin cunoscut fată de cum ar merita să fie. S-a născut în 1903 în comuna Biertan, din fostul judet Târnava Mare, si-a făcut studiile secundare la liceul „Andrei Saguna” din Brasov si pe cele universitare la Facultatea de Teologie din Cernăuti, unde a sustinut si un strălucit doctorat pe tema epiclezei euharistice.

Un timp a fost profesor la Sibiu, pentru ca în aprilie 1926 să fie ales episcop al Oradiei Mari. În noua calitate de episcop, a dovedit că nu este numai un erudit ci si si un om de actiune, stiind să îmbine cuvântul cu fapta. Era în acelasi timp stăpânul turmei dar si slujitorul ei umil, impunând tuturor prin puterea exemplului personal. Din îndemnul său, 12.000 de concubini din eparhia Oradiei s-au cununat civil si religios, primind astfel binecuvântarea bisericii.
Era în acelasi timp un orator desăvârsit, tinând adesea predici din amvonul catedralei episcopale. Stia exact ce să spună pentru a mângâia si întări inimile credinciosilor si, în acelasi timp, cum să spună, pentru ca toti să înteleagă învătătura lui Hristos. De aceea, catedrala era mereu plină, orădenii fiind deosebit de mândri de vlădica lor.

În vara lui 1940, România pierdea Basarabia, Bucovina de Nord si nord-vestul Ardealului. O parte importantă a eparhiei Oradiei era astfel ruptă de tară, din fericire vremelnic. Cunoscând prestanta si intransigenta episcopului Popovici, care s-ar fi opus categoric unei politici antiromânesti, autoritătile horthyste l-au expulzat din teritoriul ocupat. S-a stabilit la Beius, continuând să slujească, să ctitorească si să spere.

Recucerirea Basarabiei, Bucovienei de Nord si crearea Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria în 1941 l-au făcut pe Nicolae Popovici să părăsească un timp turma sa, pentru a pleca aproape sase luni în aceste teritorii, lovite de ateismul comunist, pentru a contribui cu puterile sale la renasterea vietii crestine. Dacă Basarabia si Bucovina fuseseră numai un an sub ocupatie sovietică, Nicolae Popovici a constatat în Transnistria efectele devastatoare pe care le făcuse comunismul pe toate planurile, după 20 de ani de actiune continuă. De aceea el nu a obosit să denunte această plagă a umanitătii, deopotrivă prin cuvâtări si prin scris.

Sfârsitul anului 1944 aduce României eliberarea Ardealului de Nord, dar si machează începutul comunizării ei. Nicolae Popovici se întoarce în sfârsit la Oradea, dar vederea răspândirii unei ideologii inumane si atee chiar în propria tară nu-l poate lăsa indiferent.

Atunci, dintre toti el a ales calea unei opozitii deschise, fiind convins de faptul că statul comunist nu se va multumi cu simpla supunere a bisericii, ci va încerca distrugerea ei. În actiunile sale el a respectat permanent canoanele si traditia bisericii. După cum se stie, Biserica ortodoxă nu se amestecă de obicei în treburile statului, ocupându-se de dezvolatrea vietii religioase. Dar desi respectă statul, uneori prea mult, Biserica ortodoxă are autonomia ei în luarea deciziilor în afacerile ecleziastice si libertatea de a-si răspândi învătătura. Când aceste lucruri sunt încălcate de stat, biserica are dreptul să reactioneze. Episcopul Popovici a militat pe toate căile pentru a arăta si opri abuzurile statului comunist fată de biserică. Prin memorii înaintate Ministerului Cultelor a afirmat dreptul suveran al episcopului de a numi pe protopopi, a cerut ca preotii să nu mai fie arestati fără stirea ierarhului, iar acesta să poată interveni în apărarea celor retinuti. A cerut să nu se mai organizeze diferite manifestări duminica, menite să tulbure linistea liturghiei. S-a opus unificării Bisericii greco-catolice cu Biserica ortodoxă, considerând că lucrurile făcute prin fortă nu au durabilitate. De asemenea, a căutat să limiteze influenta sindicatului de la episcopie, calul troian al comunistilor în viata bisericii.

În ceea ce priveste predicile sale, el a refuzat constant să se supună indicatiilor date de Ministerul Cultelor, afirmând că nu poate spune neadevăruri în biserică. Astfel a refuzat să vorbească despre binefacerile colectivizării, despre lupta pentru pace si alte aspecte pe care comunistii le-ar fi dorit promovate de preoti. În schimb el vorbea de măretia credintei crestine, de sperantă în mai bine, de valorile nationale.

Pentru Securitatea care nota constiincioasă toate aceste predici, ele nu erau altceva decât instigări contrarevolutionare. În ochii autoritătilor, episcopul de Oradea devine persoană non grata. În urma presiunilor foarte mari, sinodul Bisericii Ortodoxe Române a fost obligat să-l pensioneze pe 4 octombrie 1950. Toate eforturile patriarhului Iustinian de a-l salva, prin mutarea lui la Galati, s-au izbit de afirmatia categorică a lui Dej si Groza, care au spus că, dacă Popovici nu este pensionat, atunci va fi arestat.

Restul zilelor, un adevărat exil, Nicolae Popovici si le-a petrecut la mănăstirea Cheia. Aici moare în 20 octombrie 1960, la doar 57 de ani. În 1992, trupul său este adus si odihneste în catedrale din Oradea.

 

 

Adevăratul holocaust din România. Lupta împotriva uitării

Posted in ORTODOXIE by Vali on octombrie 22, 2019

Sursa: https://bucovinaprofunda.com/2019/10/22/adevaratul-holocaust-din-romania-lupta-impotriva-uitarii/

Adevăratul holocaust din România a fost cel din închisorile comuniste, a durat zeci de ani și a avut vreo două milioane victime… El a fost orchestrat de bolșevici, care erau in mare majoritate evrei.
Copiii învață la școală cu totul altceva despre cuvântul holocaust pentru că învingătorii scriu istoria după cum le convine, după 90 nimeni din vinovații reali pentru holocaustul a două milioane de români, nimeni nu a răspuns in fața justiției. Vor răspunde toți in fața justiției reale la Judecata lui Dumnezeu.
Să nu uităm ce s-a întâmplat, pentru a nu se mai repeta!
Remember Mihai Buracu și ale sale Tăblițe de săpun de la ITȘETIP!

Arestat ca elev, Mihai Buracu a fost trimis pentru executarea pedepsei de doi ani de închisoare corecțională (la care s-au adăugat ulterior 36 de luni de internare administrativă) la penitenciarul prahovean Târgşor. Atmosfera relativ relaxată de aici (prin comparație cu celelalte închisori comuniste ale timpului) a fost repede înlocuită cu regimul brutal din colonia de muncă Peninsula, unde a stat între octombrie 1950 – februarie 1951. Totuşi, nimic nu îl putea pregăti pentru ceea ce avea să urmeze: transferul la Piteşti şi torturile inumane din ultima serie maltratată în cameră 4-spital. Schingiuirile îndurate alături de şeful său de lot Ioan Obrejan, timişoreanul Aurel Suciu, Constantin „Tache” Rodas şi alţi zeci de tineri l-au marcat atât de tare, încât părul i-a albit într-o singură noapte, la doar 21 de ani.
În drumul său prin sistemul carceral comunist, Mihai Buracu a trecut prin închisorile și lagărele de la Târgșor, Poarta Albă, Valea Neagră, Pitești, Văcărești, Bicaz, Borzești și Onești, fiind eliberat la 21 mai 1954.
Alături de valoarea documentară, volumul său de memorii – Tăbliţele de săpun de la ITȘETIP – este scris cu talent și are o deosebită sensibilitate. Cartea a fost publicată pentru prima dată în 2003 și republicată în 2008 și 2012, însă tirajele limitate au făcut ca aceasta să rămână prea puțin cunoscută.

Ediția de față cuprinde, de asemenea, un bogat studiu introductiv, precum și alte două apariții editoriale ale lui Mihai Buracu (poezie și publicistică). Volumul va beneficia de condiții grafice excelente și se va înscrie în seria de memorialistică a Editurii Manuscris.

O viață sub semnele vremurilor – Petru Cojocaru

„Sunt un cetățean al României care n-a făcut istoria, dar a suportat-o…” spunea Petru Cojocaru într-un interviu acordat în urmă cu aproape zece ani. Implicat în Frățiile de Cruce încă din perioada liceului, Petru Cojocaru a fost arestat în 1948, când avea 22 de ani și era student la Facultatea de Mine și Metalurgie din Timișoara, fiind condamnat la 12 ani de muncă silnică. Transferat la Pitești, a fost torturat în camera 4-spital, fiind bătut nu numai de Eugen Țurcanu și de ceilalți agresori, cât și de directorul închisorii Pitești. Mai mult decât atât, a fost lovit inclusiv de foștii săi colegi din libertate, ca dovadă că trecuseră de partea celor reeducați.
În cei opt ani de detenție, Petru Cojocaru a trecut prin închisorile Timișoara, Pitești și Gherla. A fost eliberat în 1956, fiind nevoit să lucreze ca muncitor necalificat, iar până în decembrie 1989 a fost constant supravegheat de Securitate. Puternic afectat de cele trăite în detenția politică, Petru Cojocaru și-a regăsit echilibrul sufletesc în interiorul familiei și cu ajutorul credinței.
Volumul său de memorii a fost publicat inițial în urmă cu câțiva ani într-un tiraj foarte redus. Ediția propusă de Editura Manuscris va cuprinde un studiu introductiv ce va aduce informații noi din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivei Securității, precum și un bogat aparat critic.
Luptă și tu împotriva uitării! Contribuie la informarea și educarea publicului larg cu privire la efectele unui sistem totalitar !

Parlamentul britanic a decis: Irlanda de Nord legalizează avortul şi căsătoriile între persoane de acelaşi sex

Posted in avort, casatorii intre homosexuali, HOMOSEXUALITATE by saccsiv on octombrie 22, 2019

Video: Doi catolici arunca in rau idolii Pachamama, pe care ii binecuvantase Papa Francisc si care se aflau in Bazilica Sfantul Petru din Roma

Posted in catolici, papa Francisc I by saccsiv on octombrie 22, 2019

EDIFICATOR: Curtea Suprema a Marii Britanii fotografiata de sus

Posted in SIMBOLURI by saccsiv on octombrie 22, 2019

Video: Marsul 5G din Bucuresti

Posted in internet by saccsiv on octombrie 22, 2019
Tagged with: ,

Un oras din Colorado acordă dreptul de a umbla topless fetelor mai mari de 11 ani

Posted in Uncategorized by saccsiv on octombrie 22, 2019

INFOWARS: WTF: COLORADO CITY COUNCIL VOTES TO ALLOW 11-YEAR-OLDS TO GO TOPLESS

Șocant: Consiliul local din Colorado acordă dreptul de a umbla topless fetelor mai mari de 11 ani

Feministele de la “Free the Nipple” (Eliberați sfârcul) au câștigat o bătălie de trei ani în instanță  împotriva interzicerii nudității femeilor în public.

Adan Salazar| Infowars.com

Un oraș din statul Colorado le permite femeilor cu vârsta de peste 10 ani să umble topless, după ce feministele radicale au intentat proces în instanță.

Printr-o hotărâre șocantă care a intrat în vigoare marți, consiliul local Fort Collins a adoptat în unanimitate un amendament la ordonanța care reglementeazã nuditatea în public “pentru a elimina interzicerea expunerii sânilor femeilor” pentru fetele de 11  ani sau mai mari.

Amendamentul urmează după o lungă bătălie în instanță cu feministele din campania “Free the Nipple”, care au dat în judecată consiliul orașului în 2016, după ce cu un an înainte acesta interzisese nuditatea femeilor în public.

Un scurt rezumat al ordinii de zi a ședinței consiliului local din 3 septembrie:

Deci, după ce a cheltuit 320 000 de dolari onorarii în instanță, consiliul local a votat în mai renunțarea la apărarea ordonanței în instanță,” raportează Fox 31 Denver.

“Oficialii spun că termenul de apel la Curtea Supremă a Statelor Unite a fost depășit, așa că orașul nu mai poate interzice nuditatea care se referă doar la femei”.

Criticii susțin că ordonanța va face ca femeile să fie tratate ca niște obiecte în public.

“Unii au prezis că permiterea expunerii sânilor va scădea respectul datorat femeilor și le va expune unor potențiale pericole”, a raportat USA Today în octombrie 2015, după o ședință a consiliului local unde un val de dezaprobare publică a copleșit mișcarea care susține nuditatea femeilor în public.”

“Alții spun că bărbații și femeile sunt egali în fața legii, dar ei și piepturile lor prin natura lor sunt diferite și ar trebui tratați ca atare.”

În mod sigur nimeni nu ar fi putut ghici în 2015 că bătălia se va sfârși prin acordarea dreptului la nuditate în public a adolescentelor.

Of, cum s-au schimbat vremurile.

 

Tagged with: ,

Din noiembrie, FRANTA devine PRIMA TARA europeana ce implementeaza Programul Naţional de Recunoaştere Facială

Posted in Big Brother, Franta, Pasapoarte biometrice, RECUNOASTERE FACIALA, SEMNUL FIAREI by saccsiv on octombrie 22, 2019

Bloomberg: France Set to Roll Out Nationwide Facial Recognition ID Program

Franţa se pregăteşte să implementeze Programul Naţional de Recunoaştere Facială

Franţa este gata să devină prima ţară europeană care va folosi tehnologia de recunoaştere facială pentru a da cetăţenilor o identitate digitală securizată – cu sau fără voia lor.

Spunând că vrea să facă statul mai eficient, guvernul preşedintelui Emmanuel Macron zoreşte planul de implementare a programului ID, poreclit Alicem, în noiembrie, mai devreme decât ţinta iniţială care era Crăciunul. Reglementatorul naţional de date spune că acest program încalcă regula europeană cu privire la consimţământ iar un grup ce luptă pentru intimitate îl contest la cea mai înaltă curte administrativă a Franţei. I-a luat unui  hacker cam o oră şi un pic pentru a intra într-o aplicaţie de mesagerie “securizată” a guvernului anul acesta, ridicand îngrijorări asupra standardelor de securitate a statului.

Nefiind ceva care să-l descurajeze pe Ministrul de Interne francez.

Mesajul de publicitate pentru Alicem al ministerului de Interne al Franţei.

(more…)

%d blogeri au apreciat asta: