SACCSIV – blog ortodox

6 octombrie: Pomenirea Sfantului Inochentie, Mitropolitul Moscovei, Iluminatorul aleutilor si Apostol pentru America. Evanghelia a fost deja propovaduita la toate neamurile, asa ca mult pana la sfarsit nu mai este…

Posted in Uncategorized by saccsiv on octombrie 6, 2019

În luna octombrie, în ziua a sasea, pomenirea sfântului Inochentie, Mitropolitul Moscovei, Iluminătorul aleuţilor şi Apostol pentru America.

Sf. Inochentie, Mitropolitul Moscovei, Iluminătorul aleuţilor şi Apostol pentru America, (cu numele real Ioan Popov-Veniaminov), s-a născut în 26 august 1797, în satul Anginsk, dioceza Irkutsk, în familia unui paracliser. Băiatul şi-a terminat studiile foarte devreme şi la vârsta de şapte ani citea Apostolul în biserică. În 1806 familia l-a dat la Seminarul din Irkutsk. În 1814, noul rector a considerat că ar fi mai bine să schimbe numele de familie ale unor studenţi. Astfel Ioan Popov a primit numele de Veniaminov în onoarea Arhiepiscopului Benjamin al Irkutsk (decedat în 8 iulie, 1814). În 13 mai 1817 a fost numit diacon al Bisericii Bunavestire din Irkutsk iar în 18 mai 1821, a fost hirotonit preot.

Activitatea misionară a viitorului apostol pentru America şi Siberia a început în 1823. Părintele Ioan a petrecut 45 de ani muncind la iluminarea populaţiei din Kamchatka, Insulele Aleutine, America de Nord, Yakutsk şi frontiera Khabarov, în condiţii vitrege, punîndu-şi chiar viaţa în pericol. Sf. Inochentie a botezat zece mii de oameni şi a construit biserici şi şcoli unde a predat personal liniile fundamentale ale vieţii creştine. Cunoştinţele muncii manuale şi îndemânarea l-au ajutat foarte mult în procesul misionar.

Părintele Ioan era un predicator înnăscut, călăuzindu-şi enoriaşii neîntrerupt, în timpul Sf. Liturghii, a diferitelor slujbe de pomenire sau de priveghere. În călătoriile sale numeroase, părintele a studiat limba, tradiţia şi obiceiurile popoarelor în mijlocul cărora se afla. Munca sa în domeniul geografiei, etnografiei şi lingvisticii a fost foarte apreciată în toată lumea. El a compus un alfabet şi o gramatică a limbii aleute traducînd Catehisme, Evanghelia şi multe ale rugăciuni în acea limbă. Una din cele mai reuşite lucrări este Drumul către Împărăţia Cerurilor (1833), tradusă în variate dialecte ale popoarelor din Siberia, tipărită în mai mult de 40 de ediţii. Datorită muncii Părintelui Ioan, poporul Yakut a putut auzi pentru prima dată în 1859 cuvântul lui Dumnezeu şi slujbele bisericeşti în limba sa.

În 29 noiembrie 1840, după moartea soţiei sale, părintele Ioan a fost tuns monah cu numele de Inochentie de către Sf. Filaret , Mitropolitul Moscovei, în cinstea Sf. Inochentie al Irkutsk. În 15 decembrie Arhimandritul Inochentie a fost sfinţit Episcop al  Kamchatka şi al Insulelor Kurile şi Aleutine. În 21 aprilie 1850, episcopul Înochentie a fost promovat la rangul de arhiepiscop.

Din voia lui Dumnezeu, în 5 ianuarie 1868, Sf. Inochentie l-a succedat pe Mitropolitul Filaret la scaunul din Moscova. Prin Sf. Sinod, Mitropolitul Inochentie a consolidat eforturile misionare seculare ale Bisericii Ruse (deja în 1839 a propus un proiect pentru îmbunătăţirea organizării activităţii misionare).

Sub îndrumarea mitropolitului a fost înfiinţată Societatea Misionară iar Mănăstirea Sf. Acoperământ a fost reorganizată pentru activităţi misionare. În 1870 s-a înfiinţat  Misiunea Spirituală Ortodoxă Japoneză condusă de Arhimandritul Nicolae Kasatkin (după care devenit Sf. Nicolae al Japoniei (prăznuit în 3 februarie), căruia sf. Inochentie i-a împărtăşit mare parte din experienţa sa misionară. Călăuzirea diocezei Moscovei de către Sf. Inochentie a fost de asemenea fructuoasă, prin eforturile sale construindu-se Biserica Sf. Acoperământ al Maicii Domnului în cadrul Academiei Spirituale din Moscova.

Sf. Inochentie s-a mutat la Domnul în 31 martie 1879, în sfânta zi de duminică, fiind înmormântat la Biserica Sf. Duh al Sfintei Treimi -Lavra Sf. Serghie. Biserica Ortodoxă l-a canonizat pe Sf Inochentie în 6 octombrie 1977. Sfântul este prăznuit de trei ori în an: 31 martie, ziua morţii sale, în 5 octombrie (după Sinaxarul Ierarhilor Moscoviţi) şi 6 octombrie, ziua canonizării sale.

Sursa:

http://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/sinaxar.php?date=1317873600

Tot azi:

Sfantul APOSTOL TOMA a propovaduit cuvantul lui Dumnezeu la midieni, la parti, la persi si la indieni

Cititi va rog si:

Evanghelia a fost deja propovaduita la toate neamurile, asa ca mult pana la sfarsit nu mai este…

 

Tagged with:

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. mercurie said, on octombrie 6, 2019 at 2:31 pm

    Da, asa zice si Sf.Ioan Gura de Aur ca evanghelia a fost propovaduita de multa vreme la toate neamurile:

    Iar dovada lămurită este că Evanghelia va fi propovăduită pe întreaga faţă a pămîntului. Aşa că voi veţi fi mai presus de necazuri şi nenorociri”. Dar ca să nu-L întrebe ucenicii: „Cum vom trăi, cum vom scăpa din toate aceste necazuri şi nenorociri?”, Domnul le-a spus mai mult decît întrebaseră ei: „Veţi şi trăi şi veţi şi propovădui pretutindeni”. De aceea a şi adăugat:
    „Şi se va propovădui Evanghelia aceasta în toată lumea spre mărturie tuturor neamurilor. Şi atunci va veni sfirşitul”.
    Adică sfîrşitul Ierusalimului. Că a vorbit de sfîrşitul Ierusalimului. Şi că Evanghelia a fost propovăduită înainte de căderea Ierusalimului, ascultă ce spune Pavel: În tot pămîntul a ieşit vestirea lor” ; şi iarăşi: Evanghelia fiind propovăduită la toată făptura cea de sub cer”. Şi-l vezi pe Pavel alergînd din Ierusalim pînă în Spania . Dacă un singur apostol a străbătut atîta parte a lumii, gîndeşte-te cît pămînt au străbătut ceilalţi apostoli! Că tot Pavel, scriind altora, spunea iarăşi de propovăduirea Evangheliei că „aduce roadă şi creşte în toată zidirea cea de sub cer” .
    – Ce înseamnă: „Spre mărturie tuturor neamurilor?”
    – Înseamnă: Evanghelia a fost propovăduită pretutindeni, dar n-a fost crezută pretutindeni. De aceea Hristos a spus: „Spre mărturie celor ce n-au crezut”, adică spre mustrare şi învinuire; „Spre mărturie”, adică cei care au crezut vor da mărturie împotriva celor care n-au crezut şi-i vor osîndi. De aceea Ierusalimul a fost dărîmat după ce a fost propovăduită Evanghelia în toată lumea, tocmai pentru ca nerecunoscătorii iudei să nu mai aibă nici o umbră de apărare. Căci ce iertare mai pot avea cei care au văzut puterea Lui strălucind pretutindeni şi cuprinzînd în scurtă vreme întreaga lume, dar ei stăruiesc încă în încăpăţînarea lor? Că a fost propovăduită atunci Evanghelia pretutindeni, ascultă ce zice Pavel: Evanghelia fiind propovăduită la toată făptura cea de sub cer” . Acesta este şi cel mai mare semn al puterii lui Hristos, că în douăzeci sau treizeci de ani cuvîntul Evangheliei a ajuns pînă la marginile lumii. „După aceasta va veni sfîrşitul Ierusalimului”, spune Hristos.
    Iar dacă vrei să afli mai bine toate acestea, adică foametea, ciuma, cutremurele şi toate celelalte nenorociri, citeşte istoria în care Iosif a scris despre acestea şi vei cunoaşte totul cu de-amănuntul. De aceea şi Hristos spunea: „Nu vă spăimîntaţi, că trebuie să se întîmple toate acestea”; şi: „Cel ce va răbda pînă la sfîrşit, acela se va mîntui”; şi: „Se va propovădui Evanghelia aceasta în toată lumea”. De frica nenorocirilor prezise apostolii erau abătuţi şi descurajaţi*, de aceea Domnul îi întăreşte, spunîndu-le că, chiar dacă ar veni peste ei mii de nenorociri, Evanghelia trebuie să fie propovăduită pretutindeni în lume şi numai după aceea va veni sfîrşitul. Adica sfarsitul Ierusalimului.

    La fel confirma si Sf.Teofilact al Bulgariei:

    24, 14: Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul.
    (24, 14) Marcu 13,10 / Romani 10,18 / Coloseni 1, 6
    „Nu vă vor împiedica toate acestea să propovăduiţi. Deci, îndrăzniţi, căci se va propovădui Evanghelia la toate «limbile» [«neamurile»], «întru mărturie» – adică întru mustrare -, întru vinuire [osândire] celor care nu au crezut «şi atunci va veni sfârşitul», dar nu al lumii, ci al Ierusalimului”. Că mai înainte de a fi robit Ierusalimul s-a propovăduit Evanghelia, după cum şi Pavel zice că „Evanghelia s-a propovăduit la toată făptura cea de sub Cer” (Coloseni1, 23). Iar cum că despre sfârşitul Ierusalimului vorbeşte aici, se vede din cele care urmează:
    24,15: Deci, când veţi vedea urâciunea pustiirii, ce s-a zis prin Daniil Proorocul, stând în locul cel sfânt – cine citeşte să înţeleagă.
    (24, 15) Daniil 9, 27; 12,11 / Marcu 13,14 / Luca 21, 20
    „Urâciunea pustiirii” (Daniil 9, 27) numeşte stâlpul [statuia] înălţat de cel care a cucerit cetatea, stâlp care l-au aşezat să stea întru cele mai dinlăuntru ale templului. Iar „a pustiirii” zice, pentru că cetatea a fost prădată [şi pustiită]. Iar „urâciune” zice, fiindcă statuile şi chipurile [zugrăvite ale] oamenilor, evreii le numeau urâciuni, urând ei închinarea la idoli .

    Sfântul Maxim Mărturisitorul tâlcuieşte aici: „Dracii iau prilejurile de-a stârni în noi gândurile pătimaşe din patimile aflătoare în suflet. Pe urmă, războindu-ne mintea prin aceste gânduri, o silesc la consimţirea cu păcatul. Astfel, biruită fiind, o duc la păcatul cu cugetul. Iar acest păcat săvârşindu-se, o duc în sfârşit, ca pe o roabă, la faptă. După aceasta, cei ce au pustiit sufletul prin gânduri se depărtează împreună cu ele şi rămâne în minte numai idolul păcatului, despre care zice Domnul: «Când veţi vedea urâciunea pustiirii stând în locul cel sfânt, cel ce citeşte să înţeleagă», că loc sfânt şi biserică a iui Dumnezeu este mintea omului, în care dracii, după ce au pustiit sufletul prin gânduri pătimaşe, au aşezat idolul păcatului”

    Apreciază

    • gheorghe said, on octombrie 7, 2019 at 10:31 am

      Frumoase citate dar cred ca e bine sa fie mai mici si mai rare daca autorul nu este preot ori calugar cu incuviintare sa afiseze interventii pe internet.
      Sa nu „aduca” a propovaduire facuta de mirean, ca talcul, contextul – deslusirea pot fi inselatoare pentru cei care nu avem invatatura teologica consistenta si indrumata duhovniceste.
      La capitolul „citate” sint tari sectantii dar ei fie cred in universalitatea tainei protiei fie nu cred de loc in aceasta taina.

      Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: