Comentariu despre DIVERSITATE

Iata comentariul fratelui ce a tradus articolul Știința confirmă: Femeile sportive au nevoi nutriționale DIFERITE față de bărbații sportivi; transgenderismul este doar o minciună:

Soarele Gol (The Naked Sun) este un roman S.F. publicat prin 1957 de celebrul scriitor evreu Isaac Asimov. Pe scurt, povestea vorbește despre peripețiile unui inspector de pe Pământ trimis să ancheteze niște evenimente ciudate, inclusiv o dispariție, pe o altă planetă. Specificul acelei planete este că acolo oamenii trăiau, de multe generații, în condiții foarte decente de viață dar complet izolați unii de alții, comunicând între ei prin intermediul unei rețele asemănătoare internetului (inclusiv cu posibilități video), timpul ștergându-le din minte ideea că ar fi putut comunica față în față, întâlnindu-se. Nimeni nu locuia împreună cu altcineva, nu mai vorbim de „abominația” ca doi oameni să se atingă unul de altul. Strânsul mâinii, ca semn de salut, dacă ar fi fost posibil, ar fi provocat un dezgust fără margini…

Poate vă întrebați ce legătură are asta cu articolul? Oamenii de pe planeta din povestea lui Asimov trăiau într-o izolare fizică perfectă unii față de ceilalți, nefăcând parte din vreo comunitate, de orice fel, în afară de cea … planetară (a se citi globală). Erau aproape complet insensibili la problemele celorlați semeni, individualismul și egoismul venind cumva în mod firesc să completeze tabloul membrilor unei societăți consitituite dintr-o grămadă de indivizi nesociabili și care empatizau formal cu ceilalți, mai mult din politețe. Alienarea era desăvârșită.

Nu vă sună cunoscut, chiar dacă n-ați citit cartea?

Cât mai comunicăm și câte opinii mai împărtășim azi față în față și cât, în schimb, pe Facebook, Twitter, Instagram, etc.? Cât de mult ne mai interesează ce face vecinul și cât mai empatizăm cu bucuriile sau necazurile celor de lângă noi? Ce mai înseamnă viața noastră de zi cu zi, în afară de grija stomacului plin, a garderobei și a acoperișului nostru și, cel mult, al familiei? Nu suntem departe de scrierea lui Asimov, deși el nu știa pe atunci nimic despre internet sau telefonie mobilă… Am uitat complet ce ne spune Mântuitorul:

„Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.” (Matei, 6:31-33)

Ingineria socială care ni se aplică azi nu se referă doar la disoluția statelor și a ideii de națiune, ea merge până la nivelul de comunitate mică și chiar la nivelul familiei și al individului. Cultul realizării individuale, al descoperirii „puterilor interioare” din fiecare dintre noi, slogane de genul „puterea e la tine!”, „tu faci diferența!” sau altele asemenea sunt folosite nu pentru a-l mobiliza pe om ci pentru a-l face să nu se mai perceapă ca un membru al comunității, ci ca o persoană singură și diferită. Hedonismul capătă astfel un dublu rol: de anestezic și solvent al comunităților „tradiționale” dar și de liant al celor noi, „progresiste”. Diferențele reale, absolut naturale, dintre indivizi, sunt estompate în favoarea unor diferențe închipuite, nesusținute de nimic, Divide et impera fiind principiul de bază. După ce ai făcut suficient de mulți oameni să se simtă diferiți, îi aduni într-o nouă comunitate, cea … a „diferiților”. Cu atâția diferiți aduși în noua comunitate, te întrebi ce-or avea totuși în comun. Sistemul a inventat și răspunsul: diversitatea. Cu alte cuvinte, liantul comunității diferiților ar fi tocmai faptul că nu au prea multe în comun. Veți observa că mai toate referirile la comunitatea LGBT sunt însoțite de trimiteri la diversitate. În mod paradoxal, cei „diferiți” nu văd înșelarea prin care au fost rupți de comunitatea originară, autentic închegată și băgați într-alta contrafăcută doar pentru că nu au vrut să se adapteze la cea din care făcuseră parte. Așa se explică de ce vorbim, de exemplu, în zilele noastre de comunitatea LGBT, deși acum 50 de ani o asemenea discuție ar fi fost cel mult cu titlu anecdotic. Nu ar fi putut fi posibil acest lucru dacă ar fi existat în continuare o comunitate puternică tradițională, care să ia atitudine în fața „provocărilor” progresiste. Dar, din păcate, nu mai există așa ceva, din cauza anestezicului despre care am vorbit anterior.

Din acest motiv, se ajunge la absurdități precum aceea de a fi nevoie să demonstrezi științific că femeia este diferită de bărbat și că transgenderismul este doar o minciună, o înșelare. Simplul fapt că asemenea studii facute pe sportivi – precum cel la care se referă articolul din Natural News – trebuie aduse ca argument pentru ceva evident de când lumea arată gradul de debilitate și alienare al societății din vremurile noastre. Este ca și cum ar trebui să demonstrezi că lumina zilei vine de la soare și a nopții de la lună pentru că, dintr-odată, nu mai suntem siguri de asta, deși soarele și luna sunt tot acolo! Și e doar începutul…