Sa ne amintim de teoriile conspiratiei (cu ghilimele sau fara?) din cazul Sorina. Si ceva despre disparitia omenescului din orice ecuatie

Desi par a nu avea legatura, totusi cazurile Sorina si Alexandra sunt din acelasi film de lung metraj: copilul (sau adolescentul) marfa.

Asa ca in plin scandal Alexandra, sa ne amintim de cateva dintre teoriile conspiratiei (sau “teoriile conspiratiei”) din cazul Sorina, in varsta de aproape 9 ani:

• Sorina a fost depistata inca de la nastere (sau cand era foarte mica) cu o grupa de sange extrem de rara
• Sorina a fost luata de Protectia Copilului din familia naturala (adica a mamei care a nascut-o) când avea aproape 3 ani, după ce mama sa a fost decăzută din drepturi
• Declararea adoptabilității Sorinei s-a produs în 2013 si a fost trecută pe lista copiilor greu adoptabili in Romania. Dupa un an a devenit adoptabila internațional
• S-a asteptat clientul
• A aparut clientul
• Gabriel Sacarin lucreaza la Roche, companie ce se ocupă cu transplanturi
• Gabriel Sacarin a adoptat-o si a dus-o in SUA
• Sorina a donat un organ lui Gabriel Sacarin, unui membru al familiei lui Gabriel Sacarin sau unui apropiat al acestuia.
• Sau sangele Sorinei este studiat si folosit in anumite experimente

Sunt numerotate deoarece ar fi in ordine cronologica. 2), 3), 6) si 7) sunt fapte reale. Restul ar fi teorii ale conspiratiei (cu sau fara ghilimele).

Deci in cazul Sorinei sunt doua variante:

1. Cele de la punctele 1), 4), 5), 8) (sau 9) sunt nereale. Familia de romani americani a vrut neaparat sa adopte un copil de tigan din Romania si le-a fost data Sorina.
2. Punctele 1), 4), 5), 8) (sau 9) sunt reale.

In ambele variante (a) sau b), Sorina a fost doar o marfa, nu un copil. In varianta a) nu s-a tinut cont de faptul ca deja ea simtea familia asistentei maternale ca fiind familia ei. Si a si fost extrasa precum un sac de cartofi de catre acea procuroare din curtea respectivei asistente maternale. In varianta b) a fost o marfa pentru donare de organ sau experimente.

Alexandra a fost privita tot ca o marfa de mult prea multi, nu ca o adolescenta. Cel ce a rapit-o pentru placerea sa si eventual pentru a o plasa unei retele de prostitutie, a vazut-o ca pe o marfa. O vedea ca pe o marfa vie, un soi de fiinta, dar nu ca pe un om. Iar cand a vrut sa-si stearga urmele, probabil ca a si ucis-o. Dar n-a fost singurul care n-a privit-o ca pe un om, ba mai mult, un om aflat in suferinta. Politistii le-au spus parintilor ce semnalau disparitia, ca asa sunt fetele de varsta ei, fug cu baietii si apoi apar. Cei de la 112 nu i-au fost de nici un ajutor Alexandrei iar institutiilor de forta ale statului le pasa de ora 6.

Cititi va rog si:

Copilul piuliță dintr-un sistem cangrenat

Dar acest lung metraj despre copilul (adolescentul) marfa face parte la randul sau dintr-o serie mai lunga: disparitia omenescului din orice ecuatie. Tema pe care o voi aborda insa mai pe larg intr-un viitor articol.