SACCSIV – blog ortodox

SIMBOL EDIFICATOR pentru “REZISTENTA” …

Posted in Uncategorized by saccsiv on mai 7, 2017

https://www.facebook.com/600000pentruRezistenta/

30 comments

30 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Roman said, on mai 7, 2017 at 8:00 pm

    uauu,ce tare zici cai dracu(o gluma proasta)!!Asta e ,,liderul” ,cu acest insemn al prostilor care ies pe strada,inca.Pai ce sa inteleg ,mai sunt idiotii evolutiei(diavolului) inca pe strada?Si ce mai vor?Adevarul e ca pe toti oamenii ii mananca in ,,ass” din ce in ce mai tare.Ceva tot va iesi… si nu ceva bun…

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  2. mircea.v said, on mai 7, 2017 at 9:11 pm

    guti flo,

    in legatura cu ce ai spus tu despre simplitate, mai dezvolt un pic subiectul, adica recomand niste scrieri despre simplitate.

    1. Sf Paisie Aghioritul – „Simplificati-va viata!”, Cuvinte duhovnicesti, vol1
    2. Ernest Bernea (pt mine intra in categoria „Sfintii Inchisorilor” – „Indemn la simplitate”; se gaseste in cartea numita „Preludii”, care contine 3 volume ale autorului, primul numindu-se chiar „Indemn la simplitate”.Acest volum l-a scris in 1939, cand avea 36 de ani, si apare in 1941. Am auzit despre acest filosof crestin si despre aceasta carte la Parintele Adrian Fageteanu. Vorbea despre simplitate, si a spus: „Am stat in celula cu un filosof care a scris chiar o carte pe tema asta” (aprox). Se gaseste pdf pe net si primul capitol/eseu chiar asa se numeste „Indemn la simplitate”.

    3. Mai jos, o scriere a Monahului Nicolae Steinhardt, despre ce trebuie facut/cum trebuie gandit in situatii complicate, sau „complicate”. Se potriveste dialogul imaginar de la sfarsit cu Creta:
    – Ma, ai semnat erezii in Creta?
    – Sa vedeti ca…
    – Ma ai semnat sau nu?
    – Am semnat da am si zis ca Biserica e Una
    – Pai ai zis ca e Una, da ai semnat ca sant mai multe.
    – Da, da m-au fortat.
    – Cum te-au fortat ma, ca esti calugar; nu ai nimic lumesc, nu ai nevasta, copii…?
    samd

    Steinhardt si toti cei ce au trecut prin inchisorile comuniste asa s-au salvat in timpul anchetelor. Apeland la criterii simple, la bunul simt taranesc, la invatatura ortodoxa…
    Iar cea mai simpla solutie (dupa mine) au folosit-o tinerii legionari Anderca si Turtureanu care, spune Marcel Petrisor in cartea „Cumplite incercari, Doamne”:
    „Pe poarta inchisorii incepura apoi sa iasa, grupuri-grupuri, la anumite intervale de timp, ultimii fiind cei din Zarca si cei din camerele de psihiatrie – in fruntea acestora se aflau Anderca si Turtureanu, doi studenti declarati fanatici iresponsabili, pentru ca nimeni din conducerea inchisorii, inclusiv Craciun, nu putuse sta vreodata de vorba cu ei; refuzasera orice contact cu autoritatea penitenciara sau ministeriala, indiferent de nivelul de la care se anunta ca vine.” Adica, dupa condamnare, au refuzat orice discutie. Au fost condamnati, gata. Ce sa mai discute…? Cu diavolul nu se discuta.

    Din “Daruind vei dobandi”
    Nicolae Steinhardt
    Editura Manastirii Rohia

    TRAGEDIA LUI IUDA

    Tragedia lui Iuda a fost pentru unii gânditori, dramaturgi, oameni de bună credinţă şi diletanţi ai teologiei, imbold pentru a încerca să-l dezvinovăţească. Raţionamentul lor e în general uşor de urmărit şi de asimilat: dacă Iscarioteanul nu L-ar fi predat pe Iisus saducheilor, planul divin nu s-ar fi putut realiza şi mântuirea nu ar fi avut loc.
    Cum de l-am osândi pe acel care şi-a jucat doar rolul, care a fost o rotiţă necesară într-un angrenaj, un resort indispensabil într-o acţiune ce nu şi-ar fi aflat deznodământul fără de prezenţa unui „trădător”? Drept e să fie condamnat şi dispreţuit cel care a făcut ce trebuie?
    Aşa e tâlcul piesei lui Paul Rayna! (A pătimit sub Ponţiu Pilat), jucată pe scena Comediei Franceze în 1938.
    Părerea căreia mă raliez recunoaşte deplina vinovăţie a lui Iuda şi constată că argumentele de tip Paul Raynal sunt greşite. Oricât ar fi ele de seducătoare prin mărinimia pe care o dovedesc şi de lăudabilă dorinţa de a voi să dezvinovăţească pe un acuzat. Pe Iuda nu se cade însă a-l scoate basma curată deoarece este efectiv culpabil şi nu există motive pentru a-l achita.

    In prealabil e bine să precizăm că Dumnezeu S-a folosit de netrebnicia lui Iuda, cunoscând-o, ceea ce nu înseamnă câtuşi de puţin că i-a dat El lui Iuda menirea de vânzător. Iscarioteanul nu fusese „distribuit” în rolul său nefast ci, ştiindu-se dinainte ce ticăloşie ar fi gata să facă, s-a elaborat un plan,în care ticăloşia sa era una din piesele angrenajului.
    Dacă noi suntem lămuriţi asupra mârşăviei cuiva şi, atunci când se iveşte prilejul, constatăm că se poartă mârşav, precum ne şi aşteptăm să procedeze, nu rezultă de aici că respectivul este nevinovat deoarece şi-a susţinut rolul.
    Trecând la fond, putem constata că marele păcat al lui Iuda -în argumentarea de tip Paul Raynal – este unul de trufie dementă: voinţa lui de a se ridica la rang de colaborator al lui Dumnezeu şi de a participa la actul mântuirii de pe poziţii ne-omeneşti. Da, nu-i exclus ca Iuda să fi raţionat aşa cum presupun Paul Raynal şi alţii: îşi va fi spus că dacă nu se gaseste cineva care să-L predea pe Iisus Hristos autorităţilor iudaice?, El nu va putea suferi şi nu va fi în măsură a-şi împlini misiunea mântuitoare. Şi atunci a luat asupră-şi această sarcină, consimţind să treacă drept vânzător, în ochii vulgului.
    Raţionând astfel, Iuda uita (ori se făcea că uită) ce este şi unde se află. Ce este: om; şi unde se află: pe acest pământ. Raţionamentul lui Iuda (în cazul că acordăm teoriei Raynal caracterul de ipoteză verosimilă) implica ferma convingere că e egal cu Dumnezeu şi că se află pe cine ştie ce tărâm privilegiat la care oamenii obişnuiţi nu au acces.
    Iuda s-a crezut şi s-a voit co-redemptor: aceasta a fost uriaşa, nenorocita, tragica lui greşeală. A raţionat prea subtil şi prea sofisticat şi s-a trufit peste orice închipuire.
    Ce putea face?
    Ce trebuia să facă?

    Să judece nespus mai simplu şi mai uman, aş spune mai ţărăneşte şi mai bătrâneşte. S-ar fi cuvenit să-şi spună mereu, oricând era vizitat de ispita demonică a asumării rolului de co-redemptor. treci îndărătul meu satano eu nu-s decât un biet om păcătos.

    Nu mă amăgi pe mine cu sarcini care ţin de cei de sus. N-are cine să aducă la îndeplinire iconomia divină? N-aş crede că Dumnezeu nu poate găsi şi alte
    mijloace. Oricum, nu ştiu. Nu mă amestec. Nu-i treaba mea de om. E treaba lui Dumnezeu. Facă dar ce ştie şi cum o crede mai bine. Eu unul nu-s Dumnezeu, eu una ştiu şi bună: prietenul şi învăţătorul nu mi-l vând şi nu mi-l trădez.
    Dacă Iuda ar fi judecat astfel – simplu, ţărăneşte, bătrâneşte, modest – el n-ar fi ajuns să cadă în groaznicul său păcat. Că păcat a fost, a recunoscut-o singur de vreme ce l-au chinuit remuşcările, că a restituit banii şi că în cele din urmă s-a sinucis.

    Cei care încearcă să-l apere pe Iuda săvârşesc o greşeală asemănătoare cu păcatul său: judecă prea subtil şi prea sofisticat.
    Aici totul se datoreşte complicaţiei, trufiei, părăsirii terenului sigur al bunului simţ niţel rudimentar. Dar în situaţii-limită, în situaţii delicate şi dubioase singurul criteriu solid, singurul refugiu sigur e bunul simţ, suprema soluţie e simplitatea cea mai brută. Ea ne este scăpare, ea ne este liman, ea ne este stâncă, temelie, cetate: feste Burg.

    Ce trebuia să facă Iuda?
    Să nu se preocupe de lucruri care-L priveau pe Dumnezeu şi ţineau de nesfârşita Sa înţelepciune. Nu-L vindea Iuda pe Hristos? S-ar fi găsit altă soluţie pentru realizarea jertfei; că doar nu depindea Dumnezeu exclusiv de Iuda bar Simon din Keriot şi s-ar mai fi găsit o cale şi fără el.

    Datoria Iui Iuda era să judece simplist, cu o totală lipsă de imaginaţie şi de largi perspective: cât mai îndărătnic, cât mai îngrădit, mai dobitoceşte, mai umil: eu nu-s Dumnezeu şi nici co-redemtor, eu îs un biet om: eu prietenul şi învăţătorul nu mi-l vând. Atâta ştiu (lucru ştiut de toată lumea, din moşi-strămoşi). Altceva nimic. De aici nu ies. Raţionamentul meu e limitat şi îngust? O fi. Dar de el nu mă depărtez. Am zis. Faceţi ce ştiţi, lăsaţi-mă-n pace. Nu mie îmi revine sarcina mântuirii lumii, eu am atribuţii nespus mai smerite, doar pe acelea le împlinesc.

    Se poate, prin urmare, ca motivele care l-au determinat pe Iuda să fi fost mult mai subtile şi mai complicate decât cel indicat de Sfantul Apostol Ioan în Evanghelia sa. Dar, ca şi în cazul unui Brutus ori unui Raskolnikov, motivarea crimei este cu desăvâşire acoperită de oroarea termenului lingvistic care mereu îşi impune el denumirea, iar nu argumentele şi justificarea filosofico-cerebrală a eului care o comite.
    Oricât de nietzscheană şi de înălţătoare va fi fost dezbaterea lăuntrică a intelectualului Raskolnikov şi, în fond, de spiritual „dezinteresată” îndelung
    raţionată sa crimă, până la urmă tot drept dublă crimă sordidă va fi cunoscută şi tot de organele trivialei poliţii şi funcţionăreştii procuraturi va fi anchetată. Din oricât de sublime şi de patriotice motive şi-a împlântat Brutus pumnalul în trupul dictatorului pe viaţă cu veleităţi de rege, tot sângele părintelui său adoptiv a fost împroşcat şi istoria existenţială – inevitabila realitate – tot numai cuvintele: „Şi tu, fiule” le-a reţinut.
    Se poate ca pe Iuda să nu-l fi îmboldit simpla cupiditate, dar posteritatea reţinând numai fapta brută şi dându-i numele ei generic ‘(fară a se preocupa de voinţa de participare la un plan de redempţiune ce ar fi rămas în gol dacă nu intervenea el) drept vânzător îl Va califica şi va face pe veci din numele lui sinonimul trădării.
    Spiritul, înainte de a se angaja în fenomenalitate, se cade să se înarmeze cu multă smerenie şi să ştie că va avea de a face:
    a) atât cu imprevizibila şi uluitoarea complicaţie a vieţii cât şi cu
    b) vechile, nemiloasele, cinicele nume date lucrărilor şi faptelor şi care au puterea şi darul de a pune pângăritor şi rece la punct cele mai sofisticate raţionamente şi mai bune intenţii.
    Crimă, adulter, trădare sunt numele date cu cinism şi egalitară indiferenţă de lumea fenomenală unor acţiuni înapoia cărora stau complicate şi câteodată nespus de pure consideraţii.
    Ce-i pasă realităţii? Ea nu-ţi cercetează inima, rărunchii şi mintea, ci deschide vechile dicţionare mucegăite şi cele mai noi suplimente argotice spre a scoate dintr-însele denumirile cele mai împuţite şi mai „ordinare”, mai grele de povara tuturor străbunelor fărădelegi.
    Lucrurile acestea le-ar fi înţeles uşor orice organ de anchetă care, supunându-l pe Iuda unui interogatoriu, repede ar fi terminat cu el.
    — Ai fost la popi, mă?
    — Da, dar să vedeţi că…
    — Mă, ai luat bani de la ei, recunoşti?
    — Recunosc, însă eu nu i-am cerut. Ei m-au silit să-i iau.
    — Lasă asta, i-ai luat ori nu? Răspunde!
    — I-am luat.
    — Şi le-ai arătat locul unde urma să vină husănul?
    — Eu am vrut cu totul altceva…
    — Tu răspunde la întrebări. Le-ai arătat?
    — Da.
    — Aşa. Şi pe acela l-ai sărutat?
    — Mi-era prieten.
    — Mă, podoabă, tu ca prieten l-ai sărutat ori ca indicator?
    — Eu am vrut să-l ajut să…
    — Nu ţine, mă, tu ai vândut pontul şi ai mers acolo să-l predai oamenilor popimii, aşa-i?
    — Eu…
    — Atunci ce-o tot întorci ca la Ploieşti?
    — Dar banii i-am dat înapoi şi m-am sinucis.
    — Păi tocmai asta dovedeşte că te recunoşti vinovat şi că te ştii agent informator.

    Există inclusă în cuvinte o putoare a uzurii şi sălăşluieşte în fapte o concreteţe irezistibilă căreia subtilitatea arguţiilor şi complicata gingaşă sofistică a motivării nu le pot face faţă.
    Intenţiile dramaturgului Paul Raynal (altminteri scriitor de bună calitate şi autorul câtorva nobile şi frumoase piese) au fost bune, dar eroarea lui e totală.

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde
  4. guti flo said, on mai 8, 2017 at 9:01 am

    Mircea

    Eu cred ca de aia si fug „carturarii” zilelor noastre de simplitatea asta…pt ca te dezarmeaza cat ai zice peste!
    Din trei cuvinte a iesit la suprafata adevarul!
    Pentru ce sa inconjori marea si pamantul pt un lucru..cand el de fapt se afla in fata ta?!

    Mi-au placut mult cuvintele pr Arsenie Papacioc, pe care eu unul nu le-am mai auzit la nimeni : ” filozoful iti descrie cat de frumoase sunt stelele cerului, iar crestinul pune mana pe ele”.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  5. geo said, on mai 8, 2017 at 9:05 am

    Astazi este o zi trista: a fost infiintat, cu sprijinul Moscovei, de catre tradatorii de Neam si Tara, partidul comunist din Romania, filiala a Komintern, spart, dupa decembrie 1989, in puzderie de partidulete ca sa se creeze aparenta de multipartidism, va mai amintiti?, sub atenta supraveghere a nucelului pcr si a serviciilor…

    https://www.google.ro/search?q=8+mai+1921&oq=8+mai+1921&aqs=chrome..69i57j0.3131j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  6. guti flo said, on mai 8, 2017 at 9:15 am

    Stie cineva unde se poate merge la slujbe in rep. Moldova? La ce preot…sau in ce zona a rep Moldova!?
    Ma intreaba un prieten!.. cine stie, il rog sa-mi spuna.
    Multumesc.

    Apreciază

    Răspunde
    • Mihai said, on mai 8, 2017 at 4:40 pm

      Guty Flo nustiu cum sta treabă cu Savatie Bastovoi

      Apreciază

      Răspunde
      • mircea.v said, on mai 8, 2017 at 9:19 pm

        Nu stiu de S B, ca el e ocupat cu posetele de dama, cu reclame si comert on-line, cu colectia primavara – toamna…:). Ce sa-i fac frate, daca si-a pus initialele S B pe posete si curele de lux, „rucodelie” cum ii spune el, asta e, culege ce seamana.

        S-a umflat prea repede, si din cauza asta a facut „poc”.

        Apreciază

      • guti flo said, on mai 9, 2017 at 7:45 am

        Mihai
        Mircea
        Auzisem ca e ceva in neregula cu S B , chiar l-am vazut odata cantand la chitara… mi sa parut cam ciudat pt un calugar….pana la urma e treaba lui.

        Apreciază

    • el said, on mai 8, 2017 at 8:50 pm

      guti flo

      cred ca poate sa mearga la Parintele Anatolie Chibric cel care e cu Asociatia Sf Matrona de la Cernauti , el e si antici/anticnp, nu stiu insa acum pe cine pomeneste. e de intrebat.
      mai bine cunoaste sit. din Rep Moldova fratele Andrei Creacico, mergi la el pe blog si intreaba. sau intreba cand vezi ca a postat si aici( posteaza si aici uneori)

      Apreciază

      Răspunde
  7. acelas said, on mai 8, 2017 at 10:20 am

    numai idioti s-au perindat pe la Sanatatii, indiferent de partid sau guverne… Toti au cantat aceeasi treaba, fara deosebire. Dragnea daca se da tare, sa-l intrebe pe viitorul ministru pana il instaleaza, bai omule tu ce ai de gand in legatura cu vaccinurile…, nu sa se minuneze dupa..

    http://www.activenews.ro/stiri/Ministrul-Sanatatii-s-a-razgandit.-Desi-spunea-ca-orice-copil-chiar-si-cel-nevaccinat-are-DREPTUL-LA-EDUCATIE-Bodog-ar-vrea-ca-micutii-care-nu-sunt-vaccinati-sa-NU-fie-primiti-in-scoala-143110 .

    Apreciază

    Răspunde
  8. geo said, on mai 8, 2017 at 11:07 am

    Graiuri româneşti insulare de peste Marea Caspică şi Ural

    La est de Bug şi Nipru, în Caucaz, în Siberia, Asia Centrală şi în Extremul Orient al Federaţiei Ruse se găsesc numeroase sate în care mai dăinuiesc grupuri mari de români. În enclavele din acest spaţiu de răsărit, comunităţile româneşti trec prin grele şi dramatice încercări ale înstrăinării de limba maternă şi de neam. Se rup firele memoriei între generaţii. Sunt uitate, în mare parte, locurile sfinte ale strămoşilor. De aceea, cunoaşterea şi cercetarea evoluţiei aşezărilor şi a graiului românesc din zonele îndepărtate este o responsabilitate a oamenilor de ştiinţă, o datorie a conştiinţei româneşti.
    În cursul secolului al XV-lea şi al XVI-lea, grupuri de români se strecurară peste Nistru ca păstori şi agricultori, ca ostaşi, pribegi politici şi ca robi, mânaţi de turci şi tătari. Mai târziu, în urma războiului ruso-turc din 1737-1739, când feldmareşalul Münich ocupă Moldova, mulţi moldoveni „erau transportaţi în Rusia”. Cele mai numeroase grupuri întemeiau sate în regiunile de dincolo de Bug. Numărul lor sporea, în deceniile următoare, prin aşezarea de colonişti, „veniţi de bună voie” din Principate. Regiunea transbugiană, cu bărbaţi capabili de a purta arma (duşi din Moldova între 1753 şi 1765 de polcovnicul Vasile Lupu, zis Zverov), forma un fel de graniţă militară contra atacurilor turceşti şi tătăreşti. Istoricul Ion Nistor susţine că în 1783 numărul familiilor româneşti de la est de Bug „spori de la 2000 cu 10 000 suflete, formând 1500 de gospodării cu 15 biserici româneşti” [5, p. 98-99].
    În opinia acad. V. F. Şişmariov, strămutările spontane de moldoveni, mai rar şi de munteni şi transilvănieni, în câmpiile semipustii de dincolo de Bug, până spre Nipru şi coasta Mării Azov şi Crimeea, datează de prin sec. al XVI-lea şi al XVII-lea. În strânsă legătură cu acest subiect, V. F. Şişmariov vorbeşte pe larg de aşezările militare şi civile de „volohi” (adică români) la hotarul din sudul Rusiei, fondate, mai ales, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea [9, p. 12-90]. Satele Moldovanskoe, Trudovoi, Şabanovskoe, Moldovanovka, Gantiadi din Caucaz sunt fondate, prin anii 1850-1860, de către basarabenii veniţi prin părţile locului la pământ [6, p. 85-90].
    Graiurile româneşti din spaţiul asiatic sunt reprezentate de satele fondate, în anii 1907-1914, de către românii originari din centrul şi nordul Basarabiei. Cercetarea graiurilor româneşti din spaţiul estic a fost iniţiată acum şase decenii prin anchetele dialectale, la faţa locului, de către dialectologii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei. În perioada 1957-1965 s-a înregistrat un imens material în vederea elaborării Atlasului lingvistic român regional, pentru teritoriul de la est de Prut, editat în opt volume, în anii 1968-2003 [ALM/ALRR. Bas.] – „lucrare de primă mărime a lingvisticii din Republica Moldova şi a lingvisticii româneşti în general” (prof. Ştefan Munteanu, Timişoara). Reţeaua de puncte cartografice a Atlasului şi a Arhivei fonogramice este de 240 de localităţi, aproape în exclusivitate rurale, situate pe o întindere uriaşă: din nordul Maramureşului istoric şi până în Extremul Orient al Federaţiei Ruse.
    Informaţiile ce urmează reprezintă, astfel, fapte dialectologice, demografice, sociolingvistice de teren, completate cu date de arhivă referitoare la satele româneşti şi numărul de locuitori. În vara anului 1963, dialectologii chişinăuieni Victor Comarniţchi şi Rubin Udler au realizat, pentru prima dată în istoria dialectologiei româneşti, anchete dialectale complete (în raport cu întrebările din Chestionarul ALM) în patru sate cu etnici români basarabeni: Novosergheevka, pct. cartografic 92 (Kazahstan), Moldovanovka, ulterior Leninskoe, pct. 146 (Kârgâzstan), Kutuzovka, pct. 75 (regiunea Omsk) şi Kişiniovka, pct. 236 (Ţinutul Primorie din Federaţia Rusă). În alte nouă sate din zonele respective au fost efectuate anchete parţiale. Între anii 1970-1976 graiurile moldoveneşti din enclavele situate în Kazahstan, Kârgâzstan şi în regiunea Omsk au fost cercetate de V. M. Şvarţman, de la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălţi.
    În satul Kişiniovka, de pe malul râului Súdzuhă, Ţinutul Primorie, la data anchetei (1963) s-au atestat 20 de familii de români, care convieţuiau cu alte 40 de familii de ruşi, ucraineni, coreeni. Moldovanovka, Furmanovo, Vălcineţ, Zâmbreni, Logăneştii Noi, Novo-Bessarabka, Timofeevka, Dunai sunt alte sate româneşti din acelaşi ţinut.
    În satul Leninskoe (înainte – Moldovanovka) din Kârgâzstan, la 1963, trăiau aproape 80 de familii de români, ceilalţi convieţuitori fiind ruşi, ucraineni, kirghizi ş.a.
    În satul Novosergheevka din Kazahstan, la vremea aceleiaşi anchete, locuiau de asemenea circa 80 de familii de români, altele 70 fiind de kazahi, ruşi, bulgari, ucraineni. Un alt sat românesc este Bessarabka.
    Vorbitorii de grai moldovenesc din enclavele pomenite mai sus au declarat că sunt originari, cu unele excepţii, din satele cu numele cunoscute de ei, situate în jurul or. Chişinău, mai rar – pe malul stâng al Nistrului.
    În regiunea Omsk, Federaţia Rusă, sunt câteva sate româneşti, printre care cel mai cunoscut este Kutuzovka, pct. 75, fondat în 1909, cu 145 familii de etnici români, care îşi trag originea din satul Cerlena Mare, nordul Basarabiei (în prezent r-nul Noua Suliţă, reg. Cernăuţi), iar unii – din satele învecinate cu Cerlena Mare (Forostna, Mălineşti, Dinăuţi, Marşineţ, Tărăsăuţi, Văncicăuţi). În acelaşi an, la vreo 120 km de Kutuzovka, a fost întemeiat satul Larga. În ambele localităţi ulterior s-au stabilit cu traiul ruşi, ucraineni, kazahi, nemţi, tătari şi mordvini [ALM I, p. 46, 48, 66, 74].
    La data colectării informaţiilor, unii subiecţi în vârstă îşi mai aminteau destul de bine despre drumul parcurs până la destinaţie, despre cauzele emigrării în masă din Basarabia şi despre noile condiţii insuportabile de trai, la care populaţia românească a fost nevoită să se adapteze. Din cele relatate de ei putem trage anumite concluzii şi despre situaţia graiului moldovenesc vorbit în enclavele răsăritene, unde româna literară deveni necunoscută.
    Prezentăm în transcriere fonetică simplificată următorul fragment dintr-un text dialectal, înregistrat pe 3 iunie 1963 în satul Kişiniovka, Ţinutul Primorie:
    „Iaca, măi oameni buni, ŝî vrau eu sî vă spun dumiavoastrî: Cum am vinit noi la Dal’nii Vostok.
    Pi mini ma cheamî Ion Macaru a lui Fiodor. Noi ne-am pornit din Basarabi aiŝea … ş-am vinit cu maşâna păr-îm Vladivostok. Da din Vladivostok am mărs pi marea cu parahodu ş-neam scuborât la mal. Ş-am vinit cu căruţa păr-la loc, undi ni-o trebuit nouî, pim păduri drumu rău. Nu, ş-cân am vinit aiŝea, am şăzt prin colighi diodatî, cî n-am avut undi, cî nu iara casî, nu iara nicî. Şi cu cazmaua an luat ş-am spart pământ, an samanat. An trăit greu tari. Nu, ş-apu nu-am mai ucripit oleacî v-on an di dzâli păr-am mai prins la puteri. Ş-ap-an prins la cai, la boi, ş-ap-am arat cu sohaua, cu plug di lemn, ş-an samanat, ş-an facut pâni, şî ni hrănim. Eu în vremea aŝeia avem unsprâŝi ani, vot, şi ţân minti di-atunŝea şî păr-amu … Moldoveni aiŝea nu-s tucma mulţ. Nu, sânt, la v-o sutî şi v-o optzăŝi di oamini … Din Basarabia noi când am vinit acolé, noi am vinit din spriŝina cî nu iara pământ acoló, al ţâné boierul şi noi n-avem undi samana nicî, ş-am vinit la pământ acolé” [TD II/I, p. 282-283].
    Exodul ţăranilor români spre răsărit, pe timpul reformei agrare înfăptuite de P. A. Stolâpin (1862-1911), este o dovadă în plus a „fericirii” aduse de ţarismul rus în Basarabia (1812-1918). Pasajul evocat mai sus nu este doar un document de grai stingher, vorbit în mediu aloglot, dar şi un document de valoare istorică, arhivistică.
    Izolată de baştină, populaţia românească a avut şansa să folosească doar în familie graiul de acasă. În celelalte sfere, cum ar fi locul de muncă, era necesar să cunoască limba rusă.
    În răstimpul celor şase-şapte decenii de trai în mediul alogen, sistemul fonetic al graiului a rămas, în fond, neschimbat. Acelaşi lucru se poate spune despre structura gramaticală şi fondul lexical principal al graiului.
    Procedând la analiza comparativă, de exemplu, a graiului din satele Kutuzovka, regiunea Omsk, şi Cerlena Mare, regiunea Cernăuţi, cercetătorii au constatat că cele mai însemnate particularităţi fonetice ale graiului sunt comune pentru ambele localităţi. Unele tendinţe de diferenţiere, ce aparţin graiului din Kutuzovka, se referă la sincopa vocalei finale (ursoáịc, în loc de ursoaică „coş de sobă”), la palatalizarea bilabialei p în faza t’ (t’ept „piept”) şi a bilabialei b în faza d’ (slad’it „slăbit”); în graiul din Cerlena Mare sunt notate formele ḱept, slaģit – particularităţi ce se regăseau în paralel şi în rostirea vorbitorilor din diaspora.
    Cuvântul ani în graiul din Kutuzovka a fost înregistrat sub forma ai atât în vorbirea bătrânilor, cât şi în cea a tinerilor. La Cerlena, sub influenţa limbii literare, tinerii folosesc numai forma ani [4].
    În graiurile insulare cercetate conservatismul fonetic este, fireşte, mai pronunţat în raport cu aceleaşi trăsături ale graiului din metropolă (cf.: păr în „până în”, piarî „pere”, miarî „mere”).
    Elemente arhaice în graiul emigranţilor constatăm şi la nivel lexical (târg „oraş”, bătălie „război”, maşină „tren”, acolé „aici”). În context: ş-am vinit cu maşâna păr-îm Vladivostok; ţîn minti păr-amu; noi când am vinit acolé, noi am venit din spriŝina cî nu iera pământ acoló (v. supra).
    Nimerind într-un mediu diferit de cel părăsit, compatrioţii noştri au cunoscut multe realităţi noi (plante specifice noilor locuri de trai, animale, obiecte, fenomene ale naturii). Astfel, au pătruns în graiul lor cuvinte de origine rusă, kirghiză, kazahă, coreeană etc., precum sunt ol’há „arin”, kedr „cedru”, pihtá „brad alb”, burunduc „veveriţa siberiană”, kârg. macsân „cvas din crupe de porumb”, fánză „casa ţărănească la chinezi, coreeni”, can „pat de pământ în fanză”, sopcă „deal, colină”, buran „viscol, furtună de zăpadă”, sohá „plug de lemn, rariţă” [8, p. 66-67].
    Au fost notate însă şi o serie de creaţii lexicale: fruntar „fronton” [ALM II/I, h. 526, pct. 92], ţuguieş „mâner la sertar” [idem, h. 548, pct. 236], locar „chernăr” [ALRR. Bas. I, h. 14, pct. 236], apăsător „mai de bătătorit pământul” [idem, h. 27, pct. 236], apucătoare „cârlig de prins rufe” [idem, h. 31, pct. 75, 236], cărar „paralel de tâmplărie” [idem, h. 89, pct. 236] ş.a.
    Munţii, pădurile, apele, văile, colinele şi-au menţinut, de regulă, denumirea veche chineză, kirghiză, kazahă sau rusă: Súdzuhă, Vangóu, Bahará, Karasuk, Almadin, Tian-san, Amanhildî ş.a. Denumirile româneşti ţin de microtoponimie: Râpa lui Bagrin, Valea la Chidreauca, Pădurea lui Paladi, Fântâna lui Toadri a Catrini etc. [8, p. 68].
    Pentru graiurile româneşti din enclavele de peste Marea Caspică şi Ural pericolul real îl reprezintă politica de deznaţionalizare a statelor, în care comunităţile româneşti au fost nevoite să supravieţuiască decenii de-a rândul. Dialectologii chişinăuieni au depus un efort susţinut, în anii ’60 ai secolului trecut, pentru a înregistra probe de grai românesc în teritoriile îndepărtate, astăzi zone aproape date uitării.

    Bibliografie
    1. ALM I: Atlasul lingvistic moldovenesc, vol. I. Articole introductive. Anexe. Redactat de R. Udler şi V. Comarniţchi cu participarea lui V. Melnic şi V. Pavel, Cartea Moldovenească, Chişinău, 1968.
    2. ALM II/I: Atlasul lingvistic moldovenesc, vol. II, partea I de Victor Comarniţchi, Cartea Moldovenească, Chişinău, 1972.
    3. ALRR. Bas. I: Atlasul lingvistic român pe regiuni. Basarabia, nordul Bucovinei, Transnistria, vol. I de Vasile Pavel, Ştiinţa, Chişinău, 1993.
    4. V. Comarniţchi, Despre particularităţile fonetice mai însemnate ale graiurilor din satele Kutuzovka (regiunea Omsk) şi Cerlenovca (regiunea Cernăuţi), în „Limba şi literatura moldovenească”, 1964, nr. 1, p. 64-66.
    5. I. I. Nistor, Românii transnistrieni, în „Basarabia”, 1990, nr. 10-11.
    6. V. Pavel, Reconsiderări privind situaţia graiurilor româneşti din Caucaz, în Limba şi literatura în spaţiul etnocultural românesc şi în diaspora, Iaşi, 2003, p. 85-90.
    7. TD II/I: Texte dialectale, vol. II, partea I, publicate sub redacţia lui R. Udler de A. N. Dumbrăveanu şi E. N. Constantinovici, Ştiinţa, Chişinău, 1971.
    8. R. Udler, Unele totaluri ale expediţiei dialectologice în Ţinutul Primorsc şi regiunea Omsk din RSFCR, RSS Kirghizia şi RSS Kazahă, în „Limba şi literatura moldovenească”, 1964, nr. 1, p. 64-68.
    9. В. Ф. Шишмарев, Романские поселения на Юге России, Ленинград, 1975.

    http://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=2415

    Apreciază

    Răspunde
  9. sica said, on mai 8, 2017 at 2:20 pm

    Hristos A Inviat, nu are legatura cu subiectul dar e folositor de stiut pentru cei care nu stiu.
    https://www.facebook.com/notes/cristian-george-vasile/sistemul-de-control-cum-suntem-%C3%AEmpiedica%C8%9Bi-s%C4%83-g%C3%A2ndim-liberi/1264737810310319/

    Apreciază

    Răspunde
  10. rapcea said, on mai 8, 2017 at 3:22 pm


    Declaraţia politică prezentată de la tribuna Senatului României de către dl. senator Daniel Fenechiu la data de 03.05.2017 pe tema proiectului de lege al vaccinării obligatorii.

    Apreciază

    Răspunde
  11. Ioana said, on mai 8, 2017 at 5:29 pm

    PREDICI

    „Deasa împărtășanie este tot un rezultat al ecumenismului”- Părintele Ieronim despre spovedanie și pocăință în Duminica slăbănogului​

    https://stranaortodoxa.wordpress.com/2017/05/07/cuvant-despre-spovedanie-si-pocainta-in-duminica-slabanogului-parintele-ieronim/

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  12. Ioana said, on mai 8, 2017 at 5:30 pm

    Cum ne împărtăşim? Împotriva curentului care a transformat deasa Împărtăşanie într-o modă

    http://www.apologeticum.ro/2014/01/ii-cum-ne-impartasim-impotriva-curentului-care-transformat-deasa-impartasanie-intr-o-moda/

    Apreciază

    Răspunde
    • Raluca said, on mai 8, 2017 at 7:23 pm

      Dacă preoții se împărtășesc foarte des, după rânduială, ar putea și unii dintre credincioși să se împărtășească mai des, dacă într-adevăr sunt pregătiți să o facă. Altfel Sf. Împărtășanie poate fi spre osândă, indiferent cine se împărtășește.

      Apreciază

      Răspunde
    • Ioana said, on mai 9, 2017 at 10:53 am

      cum să ne apropiem de Sfânta Împărtășanie ne arată Sfnții Părinți. Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Simeon Noul Teolog ne arată că nu putem oricum să Îl primim pe Hristos, ci dar dacă avem o viață Sântă, neprihănită și pocăință adevărată
      Iar Sfinții recențI, care au văzut cum sunt aceste vremuri nu erau de acord cu CURENTUL DESEI ÎMPĂRTĂȘIRI. Sаântul Iustin Popovici, de exemplu, era TOTTAL ÎMPOTRIVA ÎMPĂRTĂȘIRII DESE INSTITUITE ÎN SFÂNTUL MUNTE nu mai vorbim de deasa împărtășșanie la mireni, care sunt într-o decădere foarte mare șI nesimțire sufletească, la polul exact opus față de primii creștini…

      ȘI Sfântul Teofan Zăvărâtul șI Sfântul Paisie de la Neamț nu erau nici ei de acord CU DEASA ÎMPĂRTĂȘANIE, NICI LA CĂLUGĂRI, MAI ALES ÎNCEPĂTORI, CU ATÂT MAI MULT LA MIRENI. NU CANTITATEA DE ÎMPĂRTĂȘANIE MÂNTUIEȘTE, CI TRĂIREA ÎN HRISTOS, metanoia ! , POCĂINȚA, PLÂNSUL DUPĂ DUMNEZEU ȘI JELIREA PĂCATELOR!

      https://invataturilesfintilorparinti.wordpress.com/2017/05/08/despre-spovedanie-si-pocainta-deasa-impartasanie-este-tot-un-rezultat-al-ecumenismului-predica-parintelui-ieronim-cozma-la-manastirea-radeni-in-duminica-slabanogului/

      La chilii, Cuviosul Paisie cerea călugărilor să facă trei lucruri: să citească cuvintele Sfinţilor Părinţi, să practice rugăciunea minţii şi, după putere, să facă adesea metanii cu lacrimi. Iarmărturisirea gîndurilor către duhovnici o considera marele stareţ temelia vieţii duhovniceşti şi nădejdea mîntuirii pentru toţi. De aceea poruncea fraţilor, mai ales celor începători, să se mărturisească în fiecare seară la duhovnicii lor şi să primească Trupul şi Sîngele Domnului, o dată pe lună ( n.n – nu mai des cum practică unii duhovnici nechibzuiți acum și să ținem cont că acești frați începători se spovedeau zilnic !); iar bătrînii şi cei bolnavi, mai des, la două – trei săptămîni, iar schimonahii săptămînal.

      Sfântul Teofan Zavoratul: „Spovedania și Sfânta Împărtășanie sunt neaparat necesare: una curățește, cealaltă este baia, plasturele și hrana. Trebuie să ne împărtășim în toate cele patru posturi. Și mai putem adăuga, în Postul Mare și cel al Nașterii Domnului să ne împărtășim de două ori… Şi mai putem adăuga, dar nu prea mult, ca să nu devenim neglijenți față de împărtășanie.ˮ

      Singuri vedeți cât de mântuitor este pentru voi postul dinaintea împărtășaniei… Şi tot singuri vă puteți hotărî să postiți mai des. Străduiți-vă să duceți postul până acolo încât să vă mulțumească. Chiar dacă am spus „mai des”, nu trebuie neapărat să înmulțiți, deoarece frecvența aceasta anulează o mare parte din evlavia față de cel mai important lucru… Mă refer la post și împărtășanie. Dupa cât se pare, v-am scris că este de ajuns să postiți și să vă împărtășiți în fiecare post mare din cele patru.ˮ

      Apreciază

      Răspunde
    • Ioana said, on mai 9, 2017 at 10:59 am

      Cuviosul Paisie Aghioritul ne spune acelaşi lucru: „N-are atâta importanţă cât de des se împărtăşeşte cineva, ci mai cu seamă felul în care se pregăteşte pe sine pentru aceasta, şi cât de mult Îl păstrează înăuntrul său pe Hristos după aceea. Dacă ar fi fost să se sfinţească omuI aşa, pur şi simplu, atunci toţi preoţii care se impărtăşesc în cursul săptămânii și în fiecare duminică ar fi deja sfinţi! Contează cum se împărtăşeşte cineva şi câtă osteneală face pentru aceasta. Unul care se împărtăşeşte des nu înseamnă că se va și sfinţi. Dacă ar fi astfel, s-ar sfinţi toţi preoţii care consumă întreg Sfântul Potir. Cât timp rămâne harul Sfintei Împărtăşanii cu cel care o primeşte? Oare nu-l pierdem de îndată?… Pregătirea are un mare rol în păstrarea harului Sfintei Impărtăşanii.ˮ

      Apreciază

      Răspunde
    • Ioana said, on mai 9, 2017 at 11:28 am

      Cât de des ne putem împărtăși – IN LUMINA DUHOVNICILOR NOSTRI TRAITORI

      PĂRINTELE PAISIE OLARU, PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU, PĂRINTELE ADRIAN FĂGEȚEANU NU ERAU DE ACORD CU CURENTU ACESTA AL DESEI ÎMPĂRTĂȘIRI ! NICI PĂRI NTELE ANTIM NU ESTE DELOC DE ACORD CU CEST CURENT…. noi avem pe cine să urmăm: pe Cuvioșii SfințI Părinții noștri, Paisie Velichicovski șI Teofan Zăvorâtul !

      Părintelui ieroschimonah Paisie Olaru: „Nu deasa Împărtăşanie ne duce la desăvârşire, ci pocăinţa cu lacrimi, deasa spovedanie, părăsirea pacatelor, rugăciunea din inimă. Râvna unora pentru deasa Împărtăşanie este semnul slăbirii credinței şi al mândriei, iar nu semnul sporirii duhovniceşti. Îndreptarea şi sporirea noastră pe calea mântuirii începe cu deasa spovedanie şi se continuă prin post şi rugăciune cu lacrimi, prin părăsirea păcatelor, milostenie, împăcare cu toţi şi smerenie. Numai după ce facem toate acestea ne putem împărtăşi mai des. Altfel cum să-l primeşti pe Domnul cerului şi al pământului când sufletul tău este necurat, nespovedit, robit de patimi şi mai ales, plin de mândrie?”

      PĂRINTELE JUSTIN – ASTA NE MAI LIPSEA NOUĂ – ÎMPĂRTĂȘANIA DEASĂ !

      „Noua, numai Asta ne mai lipsea noua ! Impartasania deasa ! Ba da cu pocainta si cu privegherea spirituala CE ATI FACUT, MAI ? UITE APLEACA-TE CATE ZECE ANI DE ZILE, SI APOI SA TE IMPARTASESTI ….si la Sfantul Munte, si acolo este, au luat-o pe aratura cate unii. si acolo, oameni diferiti, si se impartasesc zilnic.. SI ACUMA SI vin LA NOI….. sa facem impartasanie deasa””

      minutul 6.14 –

      „noua numai asta ne mai lipsea noua acuma, cat au dus in viata ortodoxa, in spiritualitatea NOASTRA… Sfintii, Cuviosii pe care i-am avut_____si toate Canoanele SFINTILOR AU VENIT PE ACESTE RANDUIELI FIXATE, NU ALTCUMVA!NU LA IMPARTASANIE DEASA, MAI ”

      ”vin acuma cate unii si zic: vrem sa ne impartasim, da vrei sa te impartasesti, dar intai sa stam de vorba, sa vedem in ce masura poti sa te impartasesti!”

      „‘a venit acuma si incepand si cu una si cu alta, o sa vina SI CU ASTA: ce post mai ? trebuie ca si omul sa reziste, trebuie sa ii dam alimentatie bogata, acum avem si stiinta, avem tehnica, asa a disparut postul, NUMAI EXISTA ACUM, DECAT FOARTE PUTIN si in felul asta am ajuns sa ne dizolvam incetisor UNII PE ALTII, pana CE l-au demoralizat total pe ortodox…

      / e ca o betie acuma cat de cat programata /

      pr JUSTIN: totul e programat, da….

      Părintele Antim despre Sfânta Împărtășanie cu vrednicie și despre cum te poți împărtăși

      Apreciază

      Răspunde
    • Ioana said, on mai 9, 2017 at 12:14 pm

      și ghiciți de unde vine acest curent al desei împărtășiri care face de-acum ravagii la ora actuală în România, și cel mai trist și la unii din părinții nepomenitori care nu urmează linia Sfinților Cuvioșilor noștri părinți, care ne-au arătat ce să facem adecvat cu vremurile istorice trăite… și nici pe duhovnicii noștri cu tradiție nu îi urmează, la care nu s-a auzit de acest curent al desei împărtășiri, petru că urmau cele statornicite de veacuri de SFINȚI ȘI CUVIOȘI: CALEA DESPĂTIMIRII, METANOIA, DE CARE CU TOȚII SUTEM DEPARTE….

      iată de unde vine acest curent al desei îpărtășri a omului TRÂNDAV, NEPĂSĂTOR, NEDESPĂTIMIT, PLIN DE PĂCATE și NESIMȚIT al vremurilor noastre:

      – vine pe filiera PETRU DE LA MAGALVIT, VERONICA DE LA VLADIMIRESTI, NIL DOROBANTU, care erau pentru impartasirea musai DEASA a omului INDRACIT și INSELAT !

      Să fugim de înşelările lui Nil Dorobanțu!

      http://ortodoxinfo.ro/2017/02/14/sa-fugim-de-inselarile-lui-nil-dorobantu/#.WKQcmnU2vDA

      – și doi de la alde agaricii ca preot Matei Vulcănescu care se freacă tacTicos la picioarele „leului” pisic sfijit SERAFIM PIREU CU LAPTE DE PIREU… si vrea sa ne abureasca si pe noi cu innoirile neadecavte aduse in Sfantul Munte CU CARE SFANTUL JUSTIN POPOVICI NU ERA DE ACORD ! daca in Sfantul Munte a aratat Sfantul Justin Popovici ca nu e buna impartasirea deasa din cauza curentului de decadere ce a cuprins tot pamantu – daramite la mireni ? asa ca sa ne lase alde agarici Vulanescu https://www.youtube.com/watch?v=dOifxGjrUNA , ca noi avem pe cine sa urmam: pe Sfinti sii duhovnicii nostri care au patimit in inchisori!

      Apreciază

      Răspunde
      • Raluca said, on mai 9, 2017 at 7:52 pm

        A, și încă ceva. În situația în care ne-au adus ierarhii și preoții acestei țări, nu se mai pune problema desei împărtășiri, pentru că nu prea mai ai unde și cum. Ceea ce spui tu era valabil odată, în alte vremuri, vremuri care din păcate nu cred că se vor mai întoarce. De ce? Pentru suntem la sfârșitul vremurilor.

        Apreciază

  13. tvarheolog said, on mai 8, 2017 at 7:05 pm

    Satanele astea #rezistente au observat că le scade rating-ul paginii, așa că au scos posibilitatea de a le acorda aprecieri sun forma de stele (de la 1 la 5) Eu i-am monitorizat în ultimele 24 ore și am observat că de duminică seara, 7.05.2017, de când s-a popularizat aici, au primit foarte multe calificative negative. Așa că au scos „stelele” Am făcut și un print-screen, pentru orice eventualitate. Și obsesia cifrei 600.000 …. Asta nu era și cifra indusă de holocaust ? Sau 6 milioane, oricum, tot cu Șase !

    Apreciază

    Răspunde
  14. tvarheolog said, on mai 8, 2017 at 7:22 pm

    Și mi-am adus aminte de o chestie interesantă: acum vreo 20 de ani, aproximativ 1997, a venit la noi la spital un medic ce lucrase prin mai multe țări și ne explicase că el știe că prescurtarea pentru cuvântul „FRACTURĂ” este semnul „#”. El chiar așa trecea diagnosticul pe documentele medicale, de genul #gambă . Și chiar are o logică, deoarece acest simbol seamănă cu o ruptură, cu un gard, cu gratii de închisoare. Concluzia mea e că soroșiștii vor să fractureze restul societății. Și a naibii coincidență: pe tastatură #-ul e vecin cu $-ul ! (tastele 3 și 4) . Așa ar fi și tasta următoare, cu „%” care și ea are legătură cu „ochiul” necuratului.

    Apreciază

    Răspunde
    • Tom Beron said, on mai 9, 2017 at 1:30 am

      Asta (#) inseamna „numar”. Adica #3,inseamna „numarul (de ordine) 3”

      Apreciază

      Răspunde
  15. paci said, on mai 8, 2017 at 11:51 pm

    CHEMTRAILS devine oficial si pe fata de la anul in scopul controlarii fenomenelor meteo
    http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-4404212/Harvard-scientists-test-atmosphere-protecting-aerosols.html

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  16. paci said, on mai 8, 2017 at 11:53 pm

    HAARP oficial de la anul>
    Experts will test the feasibility of ‘solar geoengineering’ to stop global warming
    Material will be pumped into the stratosphere to reflect the sun’s rays
    Researchers will test a range of materials that could be used at scale in future
    But scientists have warned of the potential ‘catastrophic’ consequences
    http://www.riseearth.com/2017/05/geoengineering-long-denounced-as.html

    Apreciază

    Răspunde
  17. paci said, on mai 9, 2017 at 12:05 am

    reteaua de pedofili satanisti din Australia dezvaluiri
    http://humansarefree.com/2016/02/satanic-pedophilia-network-exposed-in.html

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  18. tvarheolog said, on mai 12, 2017 at 12:27 pm

    Vă rog să faceți un experiment : downloadați imaginea, rotiți poza cu fundul în jos (180 grade), transformați-o în negativ și va ieși o creatură cu două tentacule ce ies de sub ochi ce aduce cu imaginea lui Darc Vader! Unghiile alea răpănoase devin ochii creaturii ! Plus că degetele ridicate seamănă mai mult cu falangele unui schelet. Oricum, pe negativ sau normal, e o imagine sinistră !

    Apreciază

    Răspunde

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.