Saccsiv – Weblog

TEST MEDIATIC? Fotografii cu o SILUETA URIASA, asemanatoare cu DEMENTOR din “Harry Potter”, deasupra unui mall din Zambia, devine subiect de stiri in … mass-media

Posted in Uncategorized by saccsiv on Martie 5, 2017

3dea783600000578-0-image-a-33_1488636121142

Foto: http://www.dailymail.co.uk/news/article-4281314/Human-shaped-cloud-appears-Zambian-shopping-centre.html?ito=social-facebook

Iata ce putem citi la „E o manifestare a lui Dumnezeu”. Silueta bizara aparuta pe cer, deasupra unui mall, care a inspaimantat internetul. FOTO de pe Pro tv:

Doua imagini publicate sambata de mai multe tabloide britanice au starnit discutii aprinse online.

Pozele ar fi fost facute in Zambia, in orasul Kitwe, si surprind o silueta humanoida uriasa care „pluteste” pe cer asemenea unui nor. In prima imagine, silueta surprinsa deasupra unui centru comercial – Mukaba Mall – este foarte clara.

Potrivit presei britanice, silueta are aproximativ 100 de metri lungime si pare sa fie formata dintr-o masa mai densa, nu din vapori de apa.

Aceeasi sursa spune ca exista martori care sustin ca „norul” respectiv a plutit deasupra mallului circa jumatate de ora, ca „o manifestare a lui Dumnezeu„.

Multi, insa, se indoiesc de autenticitatea imaginilor, fiind de parere ca este o gluma a unui individ luata prea in serios de presa. Evident, subiectul este comentat cu patima pe internet, superstitiosii neavand niciun dubiu ca acele imagini sunt reale si ca omenirea tocmai a primit un semn de la divinitate.

3dea784200000578-0-image-m-32_1488636082579

Foto: http://www.dailymail.co.uk/news/article-4281314/Human-shaped-cloud-appears-Zambian-shopping-centre.html?ito=social-facebook

   Comentariu saccsiv:

   Vizionati va rog si:

Intr-adevar, seamana mai degraba cu Dementor din Harry Potter:

hogwarts_dementor

Iata si o scena din celebrul film:

   Poate fi: o manifestare draceasca, ceva legat de blue beam sau un nimic umflat cu pompa.

Eu merg pe varianta inca unui test mediatic. Ceva de genul:

In 1938 adaptarea radio a cartii „Razboiul lumilor” de H.G. Wells a produs panica in randul ascultatorilor, ce au crezut ca Pamantul e invadat de martieni …

Dar la o scara oleaca mai mica. Adica poate fi si un trucaj foto, nu neaparat sa se si fi vazut efectiv ceva pe cer, insa intens mediatizat. Ca sa constate papusarii, ce parere are lumea.

 

Anunțuri

38 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. el said, on Martie 5, 2017 at 3:42 pm

    vrajitorie africana sau … manipulare holografica pe ecran de particule( nori) … adica lucruri DRACESTI si pregatirea mentalului GLOATEI aservite diavolului pentru INDRACIREA generala si inchinarea la anticrist.

    Apreciat de 1 persoană

    • tataia said, on Martie 5, 2017 at 7:20 pm

      Vrajitoria africana, si vrajitoria in general de orice fel presupune inducerea de halucinatii colective. Cu cit vrajitorul este mai „puternic” cu atit poate hipnotiza un numar mai mare de oameni. Dar din cite stiu eu camerele video nu sint sensibile la sugestie…deci nu este vorba de vrajitorie…ci de tehnologie. Desigur cum ambele provin de la diavol…

      Apreciat de 1 persoană

    • Pąʍvo said, on Martie 5, 2017 at 7:25 pm

      E arsene boca, bre… 🙂
      Sa afle toate babele, fufele si fatalaii din Romania de marea aratare.

      Apreciază

      • Mihail said, on Martie 5, 2017 at 9:00 pm

        bre lasati-l pe parintele Arsenie. oare voi ce ati facut? pe mine parintele m-a ajutat mult iar voi nu m-ati ajutat cu nimic cei care-l vorbiti de rau. aratati-mi ce-ati facut voi si o sa va respect

        Apreciază

      • saccsiv said, on Martie 5, 2017 at 9:16 pm

        Mihail

        Cu ce te-a ajutat?

        Apreciază

      • el said, on Martie 5, 2017 at 9:54 pm

        Pąʍvo

        🙂 !!! ….

        nu mai supara babele, fufele si fatalaii parinte … ca astia nu uita si nu iarta ! 🙂

        Apreciat de 1 persoană

      • el said, on Martie 5, 2017 at 10:18 pm

        Mihail

        pentru tine nimeni nu poate sa faca nimic, ca ai primit POMANA DE LA DIAVOL !( ajutorul lui boca).. si te-ai indulit de ea intr-atat ca SCUIPI pe Adevar si pe Biserica de dragul lu zian „binefacatorul” tau.

        ” aratati-mi ce-ati facut voi si o sa va respect”____ se pare ca si tu si idolul tau NU pricepeti ca BINELE se face in taina si nu se trambiteaza pe uliti cum facea guru cu PARUTELE lui „binefaceri” ca sa insele debilii, sau mai pe scrut, ca sa-l citez pe parintele Pamvo cu EXCELENTA lui descriere care suprinde ESENTIALUL :”babele, fufele si fatalaii din Romania”

        si apoi BINELE incepe si ESTE intai DREAPTA CREDINTA care va lipseste DESAVRASIT voua si tie si lui zian boca!

        Apreciază

      • sorin said, on Martie 5, 2017 at 11:10 pm

        Mihail, astazi a fost data anatema Boca vrajitorul, sa vedem ce mai aveti de comentat. Daca o sa sustineti mai departe ca e sfant, cadeti si voi sub anatema

        Apreciază

      • Mihail said, on Martie 6, 2017 at 10:16 am

        Saccsiv pe mine m-a ajutat parintele cu sfaturile si cu scrierile sale. i-am mai cerut o data ajutorul cand avea fata mea febra, ajutor pe care l-am primit, eu m-am linistit pe loc in forul meu interior iar fata mea l-a visat chiar in momentul in care i-a trecut febra. deci am fost constienti de ajutorul ce ni s-a dat, l-am simtit a fost palpabil.

        Apreciază

      • Pąʍvo said, on Martie 6, 2017 at 2:58 pm

        @Mihail

        E clar ca esti un crestin din aia, inca necatehizati drept, in duhul Ortodoxiei. La cereri trupesti, pamantesti – ajuta si vrajitoarele… Fantasmele, autosugestia, coincidenta, credulismul, etc.
        Trebuie sa cautam mai intai Imparatia lui Dumnezeu, iar celelalte ni se vor adauga noua. Fetitei tale i-ai facut un mare rau incredintand-o grijei unui inselat, pentru ca tamaduirea ei ar fi putut sa vina frumos din rugaciunile catre Ingerul Pazitor, Maica Domnului sau catre sfintii mijlocitori la Bunul Dumnezeu.
        Din partea mea, daca sanatatea trupeasca imi va vatama sufletul, atunci mai bine sa nu o am.

        Apreciază

      • Matiu Cosmin said, on Martie 6, 2017 at 12:01 pm

        „Sfintii” pictati de Arsenie Boca, Francisc de Asissi si Ulfila au fost dati anatemei:

        http://ortodoxinfo.ro/2017/03/06/video-pseudo-sinodul-din-creta-fost-dat-anatema-si-de-preotii-romani/

        Apreciază

  2. Calator Astral said, on Martie 5, 2017 at 3:44 pm

    Cu ocazia vizitei pm Netahnyahu in Singapore a aparut acest curcubeu.
    https://calatorastral.wordpress.com/2017/02/27/curcubeu-de-foc-in-singapore/

    Iata ce spune presa din Israel:
    While Israel’s Prime Minister Benjamin Netanyahu was in Singapore something very spectacular happened in the sky above!
    The phenomenon is called a fire rainbow and is a rare sight and the first time ever over Singapore!
    What are the chances it will happen AND during Netanyahu’s visit to Singapore?
    Is this a sign from G-d, from HaShem?
    The Met Service, who were skeptical picked up the virtual glove and claimed that the unusual sight was not a fire rainbow, or circumhorizontal arc as it is officially known, but an iridescent cloud, a phenomenon also rare above Singapore.

    Apreciază

  3. Spaceman said, on Martie 5, 2017 at 4:31 pm

    Știrea a fost lansată pe data de 1 martie 2017 de către un utilizator de facebook numit Zambian Watch, ce se descrie ca fiind o companie privată de investigații și media alternativă, cu scopul dezvăluirii scandalurilor pe seama infracționalității din rândul organizațiilor sau a unor indivizi.

    https://ro-ro.facebook.com/pg/ZambiaWatch/about/?ref=page_internal

    Fiind apoi preluată de

    http://www.faceofmalawi.com/2017/03/strange-image-appears-in-the-sky-at-a-shopping-mall/

    https://www.tuko.co.ke/232581-an-alien-strange-image-appears-clouds-photo.html

    Părerea mea este că această știre despre silueta de la Mukuba Mall este fabricată și că face parte dintr-o amplă campanie de discreditare a mediei alternative, care este descrisă în general ca fiind instrument de propagandă.

    Apreciază

    • saccsiv said, on Martie 5, 2017 at 7:37 pm

      Spaceman

      Nu inteleg ultimul tau paragraf. Cum discreditare a media alternativa, cand de silueta vorbeste mass-media?

      Apreciază

      • Spaceman said, on Martie 5, 2017 at 11:24 pm

        @saccsiv

        A publicat mass-media, tabloidă sau nu, știrea despre silueta de la Mukuba Mall, dar se induce ideea că mass-media poate fi contaminată de știri false – dacă sursele știrilor nu sunt legal verificate și de încredere – și ajungi să vezi ‘dementori’ printre nori.

        Eu am vorbit despre o campanie amplă de discreditare dusă împotriva mediei alternative nu despre o știre în particular. A se vedea articolele, de ceva vreme, apărute despre: războiul informatic, știrile false, fabricate, știri oficiale puse într-o altă lumină – numite și ‘opin(ii)-știri manipulatoare’, surse anonime, campanii de dezinformare, armatele de trolli – postacii lui Putin etc.

        April 2015

        http://www.mediafax.ro/externe/cum-functioneaza-armata-de-trolli-a-lui-putin-trebuia-sa-scriem-mesaje-obisnuite-dar-sa-strecuram-postari-politice-despre-cat-de-fascist-este-guvernul-de-la-kiev-sau-lucruri-similare-14104807

        August 2016

        http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/retea-internet/comisar-european-razboaiele-viitorului-nu-se-vor-purta-cu-tancuri-ci-cu-retele-informatice-1434061
        Sept 2015

        http://adevarul.ro/international/europa/armata-rosie-trolli-2-1_55f8f399f5eaafab2ca7e3ef/index.html

        Noiembrie 2016

        http://www.mediafax.ro/life-inedit/mark-zuckerberg-si-donald-trump-criza-stirilor-false-pe-facebook-si-alegerea-presedintelui-sua-15985804

        Februarie 2017

        http://stiri.tvr.ro/un-tribunal-din-sankt-petersburg-a-recunoscut-existenta-fabricilor-de-trolli_814286_video.html#view

        Februarie 2017 CNA – ‘nu se respecta legea’

        http://www.agerpres.ro/cultura/2017/02/07/reprezentantii-posturilor-de-stiri-invitati-la-cna-pentru-o-discutie-despre-respectarea-legislatiei-audiovizuale-13-12-13

        1 Martie 2017

        http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-ajungem-credem-stirile-false-slabiciunile-psihologice-exploatate-propaganda-nazista-stau-era-digitala-baza-manipularii-profesioniste-1_58b588e65ab6550cb8e6d9b1/index.html

        Și altele! 🙂

        Preotul Amfilohie Brânză – în Conferința despre Sfinții Închisorilor, la Ploiești, 22 februarie 2017 – sugerează cumva că saituri ca ‘saccsiv’ fac parte dintr-o amplă mașinărie de propagandă (probabil rusă) menită să creeze tulburări în poporul român atacând B.O.R ? Spunând că:

        – cine sunt acești anonimus, ne lăsam manipulați de niște anonimi.
        – eu am încercat să vorbesc cu ei, nu au duh de comunicare, ce e aia pe internet, de ce nu vin să vorbim, am dat cinci înregistrări împotriva ecumenismului, de ce se feresc să le publice și creează o impresie în popor de mare apărător. Cine sunt aceștia? Să se ridice în picioare să văd cine sunt saccsiv aceștia sau alții… și manipulează din umbră… într-un duh viclean… manipulăm din… anonimus.

        https://saccsiv.wordpress.com/2017/02/25/audio-preotul-amfilohie-branza-ataca-saccsiv-si-blogurile-real-anti-ecumeniste/#comment-345981

        Apreciază

      • saccsiv said, on Martie 5, 2017 at 11:53 pm

        Spaceman

        Asta da, asa e. S-a intensificat campania impotriva mediei alternative.

        Iata si un text din Familia ortodoxa, nr. 3(98)/2017:

        Se vrea o „primăvară” a Ortodoxiei?

        Oameni care se cunosc de o viaţă au ajuns să nu-şi mai dea„bună ziua”. Fraţi întru credinţă, care ani de zile au împărtăşit aceleaşi gân­duri şi năzuinţe, îşi spun astăzi cuvinte dintre cele mai grele şi se raportează unii la alţii ca la cei mai mari duşmani. Dar şi tinerii care până mai ieri umpleau localurile şi nu puteau spune care este ziua votului sau care sunt candidaţii la preşedinţie au ajuns, iată, mari revoluţionari, care manifestă şi cer imperios căderea guvernului. Ceva pare că se întâmplă în lume – oala cu aburi s-a încins, iar Ro­mânia este transformată în câteva săptămâni în teatrul unui expe­riment politico-social sau cultural-religios cu rezonanţe majore la nivel global. „Experimentului Piteşti” de acum 65 de ani îi urmează un altul, mai soft în aparenţă: experimentul revoluţiei stradale, al anarhiei iniţiate şi controlate prin Internet.
        De fapt, totul a început în urmă cu şase ani, sub numele sugestiv de „primăvara arabă”. Ca la un semnal, în cascadă, în mai multe ţări arabe a debutat o serie de mişcări stradale care cereau căderea guvernului şi reforme democra­tice. Tirania, se spune, i-ar fi scos pe tineri în piaţă, mai ales pe femei, care pentru prima oară în istoria acestor ţări şi-au descoperit vocaţia de revoluţionar. Ciudat este însă faptul că în majori­tatea ţărilor unde a izbucnit revoluţia populaţia o ducea cu mult mai bine decât în ţările lumii oc­cidentale, raportat mai ales la timpul şi eficienţa muncii pe care o prestau cei mai mulţi. Ba chiar, în Libia, nivelul de trai era unul dintre cele mai ridicate din lume. Locuinţa, locul de muncă, şcolarizarea, sănătatea şi chiar plata studiilor în străinătate erau asigurate de stat. Siria, de aseme­nea, nu numai că avea un nivel de trai suficient de ridicat, ci era şi a patra ţară în lume ca sta­bilitate şi siguranţă. După căderea guvernelor în majoritatea ţărilor arabe unde tinerii furioşi s-au ridicat împotriva stăpânirii, s-a ajuns nu numai la scăderea nivelului de trai şi la nesiguranţa zilei de mâine, ci şi la o răspândire fără precedent a terorismului, care a început să fie exportat şi în Europa şi America. Mare parte a tinerilor furioşi au emigrat, lucru constatat mai ales în Siria, unde lupta împotriva „nedemocratului” al-Assad a transformat ţara într-o ruină, precum şi într-unui dintre cele mai riscante locuri de pe glob.
        Ce oare i-a făcut pe aceşti tineri să contri­buie la distrugerea propriei ţări şi chiar a viito­rului lor? Cum de s-au trezit, peste noapte, că nu mai pot dormi din cauza regimurilor nede­mocratice care le asigurau, altfel, un nivel de trai cel puţin rezonabil? După cum observă cerce­tările dedicate acestui fenomen, explicaţia este una singură: Internetul. Reţelele de socializare, căpuşate de agenţi plătiţi de nu-se-ştie-cine, au pus în mişcare inginerii sociale şi psihologice ca­pabile să disloce mentalităţi, să formeze compor­tamente, să creeze anxietăţi revoluţionare. Astfel că, am putea spune, de acum aşa va fi condusă lumea. Nu mai este nevoie de reprezentanţi -strada poate dicta, poate dirija procesele soci­ale şi politice, desigur nu bazându-se pe propria raţiune, pe care nici nu o are.
        După „primăvara arabă” a urmat „maida­nul ucrainean”. Susţinuţi de presa mondială, tinerii au părăsit calculatoarele pentru a ieşi în stradă. Rezultatul? Instabilitate socială, pau­perizare fără precedent şi emigraţie. Ucraina pare a nu mai fi condusă de ucraineni, cel puţin în ceea ce priveşte interesul naţional.
        Acum urmează România. Revoluţionarii motivaţi şi susţinuţi strategic îndeaproape de ser­viciile de informaţii, care controlează aproape orice proces informaţional în societatea româ­nească, luptă pentru schimbarea guvernului şi pentru o Românie liberă de corupţie. Ceea ce nu suportă însă agitatorii revoluţionarilor din piaţă este să le vorbeşti despre faptul că multinaţionalele au furat şi fură în continuare România, fără să fie taxate de nimeni. Nu se acceptă în nici un fel cri­tica acestora, nici a sistemului bancar care a rui­nat milioane de români. în schimb, toată lumea este indignată de corupţie, după douăzeci şi cinci de ani în care legislaţia românească, prin feroci­tatea impozitării, i-a împins pe cei mai mulţi să încalce legea… Cât despre corupţia morală care a condus la peste 22 de milioane de avorturi în 25 de ani, în toate aceste manifestaţii, de asemenea, nu se spune nimic.
        „NICI O REVOLUŢIE NU ESTE DE LA DUMNEZEU”

        Până la urmă, toate acestea nu sunt decât mişcări politice, prin care stăpânitorii lu­mii noastre îşi asigură şi gestionează puterea. Mai dureros ni se pare însă faptul că şi cei din Biserică, zis-practicanţi sau chiar învăţători ortodocşi, s-au lăsat prinşi în aceeaşi cap­cană.Au uitat cuvintele Mântuitorului, Care ne spune că împărăţia Lui nu este din lumea aceasta Ioan 18:36, sau nu mai realizează faptul că Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost răstignit tocmai pentru că nu a vrut să elibereze popo­rul evreu de sub stăpânirea romană, ci a in­sistat ca atenţia noastră să fie îndreptată spre eliberarea de sub stăpânirea celui rău, care lu­crează prin propriile noastre patimi. Desigur, la limită, creştinul ca om al cetăţii trebuie să strige sau să se lupte pentru dreptate şi ade­văr, pentru apărarea credinţei şi a tradiţiilor, a familiei şi a copiilor, dar nu este îndreptăţit în nici un fel să se implice în mişcări şi lupte revoluţionare. Iar dacă ne uităm la sângeroa­sele revoluţii ale ultimelor trei sute de ani, vom înţelege mai uşor că nici o revoluţie nu este de la Dumnezeu. Altul este mijlocul prin care Domnul lucrează pentru schimbarea stăpâni­rilor, iar acesta este strâns legat de pocăinţa po­porului, după chipul biblic al ninivitenilor.
        Dar revoluţiile în epoca noastră nu se opresc doar la factorul politic. Odată ce in­strumentul Internetului şi al reţelelor de soci­alizare este în mâna serviciilor de informaţii, revoluţiile culturale şi chiar religioase devin foarte probabile. Şi cum o religie puternică sau, mai precis, o Biserică unită în Hristos poate asigura stabilitatea şi unitatea popo­rului sau independenţa lui faţă de curentele ideologice şi manipulările mediatice, atunci, în mod cert, pentru orice inginer de sistem social şi politic, slăbirea Bisericii prin dis­trugerea unităţii ei devine un deziderat. Ba revoluţia poate merge – visul de aur al ateilor! – chiar până la a înlocui ierarhia după bunul-plac al factorilor de putere. Pentru aceasta sunt bune dosarele, urmărirea permanentă a factorilor de decizie din Biserică, dar mai ales cultivarea cu orice preţ a discordiei. Nici o instituţie a lumii acesteia, fie ea statală sau religioasă, nu poate fi distrusă decât din inte­rior. Astfel că va trebui să ne aşteptăm ca, tot mai mult, Internetul să cultive neîncrederea şi revolta, dispreţul şi ura faţă de alţii, ceilalţi care nu sunt de acelaşi gând sau care nu se so­lidarizează scopului „sfânt” al înlocuirii anar­hice a celor care conduc.
        „INTERNETUL LUCREAZĂ CU IMAGINI, SI NU CU REALITĂŢI”

        De ce Internetul are această putere, unică în istorie, de a manipula imaginaţia omului şi de a crea noi percepţii, stereotipii şi mentalităţi? Cum poate să te transforme peste noapte în cel mai mare duşman al propriilor interese? Răspunsul este foarte simplu. Internetul lu­crează cu imagini, şi nu cu realităţi. El sti­mulează imaginaţia şi dezinhibă comporta­mentele. Astfel că oamenii se îndrăgostesc, se ceartă si ajung să se urască de mii de ori mai repede şi mai probabil pe Internet decât în realitate. Persoane timide în viaţa reală ajung foarte uşor să-şi facă pe Internet declaraţii de dragoste sau, dimpotrivă, să se înjure. Aşa se face că orice manipulare a sentimentelor şi emoţiilor, motoarele cele mai puternice ale acţiunii umane, este favorizată de Internet.
        Reţelele de socializare au un avantaj în plus. Ele conferă sentimentul apartenenţei, siguranţa de grup, dar şi te lipsesc de iniţiativa personală şi de posibilitatea reală de a spune nu, de a te împotrivi curentului în care s-a înscris grupul. De aceea cei care reuşesc să influenţeze astfel de grupuri pot controla foarte uşor individul absorbit în ele.
        Desigur, aceste lucruri – iarăşi! – nu ar trebui să ne privească foarte mult pe noi, creştinii, asta însă atâta timp cât nu suntem noi înşine dependenţi de informaţia de pe Internet, de modul în care suntem receptaţi în grupul de pe Facebook, de pildă, din care facem parte. Şi, până la urmă, nici nu e nevoie să-i manipulezi pe toţi. Important este doar să influenţezi o masă critică, cea care formează punctul de vedere, ca şi ceilalţi de pe margine, care încă nu au fost „dezvirginaţi” de Internet, să fie influenţaţi într-o mare măsură.
        „NE GÂNDIM LA SUFERINŢA SI ÎNSTRĂINAREA ADUSE DE RUPEREA BISERICII?”

        Astfel a devenit posibilă, mai nou, încă o revoluţie: cea din sânul Bisericii, revoluţia ge­nerată de Sinodul din Creta.
        Câţi oare iau în calcul că celebrul Sinod a fost confiscat de exact aceia care nu urmă­resc decât slăbirea unităţii Bisericii? Căci, din păcate, principalul efect al acestui eve­niment religios şi în acelaşi timp politic nu a fost altul decât dezbinarea. Bisericile locale participante s-au tensionat cu cele nepartici­pante, iar în sânul Bisericilor care au trimis reprezentanţi la Sinodul din Creta au apărut o mulţime de tensiuni şi conflicte. Cele mai mari dintre toate au fost, sau sunt încă, în spaţiul Bisericii Ortodoxe Române.
        De ce românii? Explicaţia o avem în feno­menul mai larg politic, în chiar importanţa aşezării noastre din punct de vedere geostrategic. Cine controlează astăzi România con­trolează simultan nu numai pacea sau secu­ritatea Balcanilor, ci şi a Europei. De aceea se construiesc la noi scuturi, de aceea intrăm tot mai des, îngrijorător de des, în obiecti­vul ameninţărilor ruseşti. O Biserică româ­nească puternică înseamnă o piedică evidentă atât împotriva globalizării neomarxiste, în care promovarea homosexualităţii este axi­ală, cât şi împotriva uzurpării libertăţii noas­tre de către străini. Pe de altă parte, unitatea credinţei asigură şi unitatea neamului, mai ales a Transilvaniei şi a Moldovei, care în pla­nurile geopolitice vehiculate în ultimele două decenii sunt împărţite între Apus şi Răsărit.
        De ce nu am spune adevărul: orice mişcare care generează astăzi instabilitatea naţională în ţara noastră ne apropie cu încă un pas de secesiune. Conştientizează tinerii de pe Internet aceasta? Sau măcar noi, cei care ne asumăm numele lui Hristos, ne gân­dim la suferinţa şi înstrăinarea aduse de rupe­rea ţărilor româneşti si a Bisericii?
        „SĂ NE LEPĂDĂM DE TOATE AMĂGIRILE SI DEZBINĂRILE INTERNETULUI”

        Poate că ar trebui cu toţii să ne întoarcem mai mult înlăuntrul nostru, căutând în aceste zile iertarea de păcate şi, totodată, cuvânt de la Domnul nostru Iisus Hristos. El ne-a ţinut ca neam ortodox până astăzi, aici, la confluenţa a multe lumi, şi tot El ne va putea ţine în continuare. Totul este să ne lepădăm de toate amăgirile şi dezbinările Internetului, de lu­mea falsă şi înşelătoare în care acesta ne pro­pune să trăim.
        Conducătorii Bisericilor ortodoxe locale, poate că ar trebui să evite întâlnirile pan-bisericeşti, pentru că acestea, cel mai probabil, vor fi manipulate de puternicii zilei. Aceasta se va întâmpla în direcţia compromisurilor decredinţă, necesare pentru aceia tocmai pentru a aduce o şi mai mare dezbinare Bisericii.
        Iar pentru noi, mădularele trupului lui Hristos, credem că cel mai important lucru este să căutăm adevărul, prin mult sfat şi dialog între noi în duhul păcii. Unde nu este pace, nu este Dumnezeu, chiar dacă în fiecare zi sau ceas am zice rugăciunea Împărate Ceresc. Cei care cred că vor face bine Bisericii prin mărturisirea în afara unui sobor de ierarhi, a unui sfat arhie­resc şi a unei temeinice sfătuiri şi rugăciuni îm­preună credem că nu se află în Adevărul pentru care cred că se luptă. Mai curând sunt victimele sistemelor de manipulare pe care, de altfel, le condamnă ca fiind apocaliptice, deşi de multe ori se dovedesc dependenţi de ele tocmai pen­tru a-şi procura argumentele secesioniste.
        Vin vremuri grele peste neamuri şi Biserică, iar media electronică este cea care le grăbeşte cu adevărat către apocalipsă – însă puterea nu stă în aceste mijloace. Puterea lor este numai aceea pe care noi le-o dăm, aceasta pentru că timpul petrecut în mijlocul lor este sensibil mai mare decât cel petrecut cu Hristos. Aşadar, vinovaţii nu sunt nici corupţii, nici ecumeniştii, ci noi înşine, pentru că ne-am îndepărtat într-un chip fără precedent de Izvorul vieţii şi al înţelepciunii, de Dumnezeu. Drumul către ceea ce ne-am dori să fie nu poate trece de­cât prin inimile noastre, prin conştientizare şi pocăinţă, printr-o cât mai mare fugă de lume şi de amăgirile ei. Credem oare cu adevărat că mai există şi o altă soluţie?
        Gheorghe Fecioru

        Apreciat de 2 persoane

      • Raluca said, on Martie 6, 2017 at 7:42 pm

        În ceea ce privește articolul din „Familia ortodoxă” iată unde au ajuns mulți dintre creștinii zilelor de pe urmă, care vor să fie strâns uniți de cei ce se leapădă de Dumnezeu și iubesc ecumenismul, de cei care numesc toate denominațiunile creștine ”biserici” desființând Crezul ortodox, și netezesc astfel calea antihristului, pentru că adevărat a spus Iisus Hristos că: ”Nici o slugă nu poate să slujească la doi stăpâni. Fiindcă sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va ţine şi pe celălalt îl va dispreţui. Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.”(Luca 16, 13) Vai și jale!

        Apreciază

  4. o soră said, on Martie 5, 2017 at 6:25 pm

    Oare nu şi pentru asta dau cu chimicale şi cu de-alde alea pe cer? Mă gîndesc că poate aşa se potenţializează şi „ecranul” pentru „minunile” astea mincinoase – cam ca mai tot ce ne-nconjoară – din vremurile de pe urmă.

    Apreciat de 1 persoană

    • Aurora said, on Martie 6, 2017 at 11:44 am

      Se pare ca spray-urile chemtrails sunt nu numai pt. a ne imbolnavi de astm si de tot felul de afectiuni, ci si pt. ionizarea atmosferei astfel incat sa fie posibila holograma lui Antihrist cand va veni si sa se vada simultan cam pe tot pamantul.

      Apreciat de 1 persoană

    • tataia said, on Martie 6, 2017 at 10:45 pm

      @o sora @Aurora Este posibil si acest lucru dar nu uitati ca principalul scop este acela de a ne imbolnavi si a ne omori lent (cit sa nu bata foarte tare la ochi….sa para naturale mortile respective). Restul de scopuri sint secundare. Faptul ca va aparea pe cer antihrist in chip de dumnezeu pe mine ma lasa rece….nu am de gind sa ma inchin lui…faptul ca am probleme de santate de la chemtrails ma deranjeaza…

      Apreciat de 1 persoană

  5. Augustin David said, on Martie 5, 2017 at 6:43 pm

    Manipularea populației! Devierea atenței către o vrăjeală de doi lei! Risipă de timp!
    SLAVĂ SFINTEI TREIMI

    Apreciază

    • saccsiv said, on Martie 5, 2017 at 7:52 pm

      Augustin David

      Devierea atentiei se face non stop. Majoritatea subiectelor mass-media cu asta se ocupa. Cum zicea un greu de la Pro tv: „Da-le voma”.

      Cu silueta asta e insa si altceva.

      Apreciază

  6. Nicoleta said, on Martie 5, 2017 at 7:03 pm

    nu se mai poate intra pe http://ortodoxinfo.ro/ Ce se intampla fratilor?

    „ERROR 403 – Forbidden!

    The following error occurred:

    You are not permitted to access the requested URL.

    Please contact the webmaster with any queries.”

    Apreciază

  7. Sluga netrebnica said, on Martie 5, 2017 at 7:05 pm

    Ortodoxinfo nu mai merge accesat. Da eroare.

    Apreciază

  8. Pąʍvo said, on Martie 5, 2017 at 7:41 pm

    ISTORIA LUI IORGAKIS TÂLHARUL

    În Elada cea vestită
    Mai spre muntele Athon
    A fost pe acolo odată
    Un tâlhar cuceritor.

    El prăda acele locuri
    Jafuri multe mai făcea,
    Însă ura lui cea mare
    Către turci el o avea.

    Că erau acele vremuri
    Când turcii îi stăpâneau
    Pe creştinii din Elada
    Pământul lor asupreau.

    La început o prădăciune
    A fost lucru neînsemnat
    Că în ţara lui iubită
    Doar pe bogaţi i-a furat.

    Dar când au venit duşmanii
    În pământul lor cel drag
    S-a înrăit tâlharul ăsta
    Şi s-a pregătit de-atac.

    Faima lui ajunse mare
    Căci prindea şi omora
    Turci, bandiţi la drumu’ mare
    Frică deloc nu–i era.

    La Salonic în cetate
    Mai trăgea la un metoc
    Câteodată să discute
    Cu monahul Hrisostom.

    Avea evlavie la dânsul
    Că era blând şi smerit
    Simţea binecuvântare
    Când vorbea el liniştit.

    Părintele îl primea cu drag,
    Cu vorbă bună îi spunea
    Câte-o povestire sfântă
    De Dumnezeu, de viaţa sa.

    Iorgakis povestea şi el
    Isprăvile ce le făcea
    La care călugărul nostru
    Umilit îi răspundea:

    „Dragul meu prieten,uite
    Eu cu dragoste îţi zic
    Să mai faci vreo spovedire
    Să te mai îndrepţi un pic.

    Căci vezi, nu se ştie în viaţă
    Poţi să mori în orice loc
    Şi pesemne tu în lume
    Nu te-ai spovedit deloc.”

    Tâlharul privea cu jale
    La bătrânul Hrisostom
    El simţea dragoste mare
    În sfatul lui ziditor.

    Cu smerenie îi spuse
    Sfiindu-se cuviincios:
    „Da, părinte; eu ţin minte
    De al tău sfat cuvios.

    Acuma cinci ani de zile
    Mi-ai spus sincer, călduros
    Şi m-am gândit multă vreme
    Să nu mai fiu păcătos.

    Am fost atunci la un preot
    Şi m-am spovedit de tot
    Ce-am făcut în a mea viaţă.
    Ţi-am mai spus eu, la metoc.

    Tu ştii marea mea dorinţă;
    Am vrut să mă-mpărtăşesc
    Că demult această vrere
    Cu ardoare o râvnesc.

    Vezi, duşmanii sunt în ţară
    Ei ne umilesc mereu
    Eu vreau o putere mare,
    Ajutor, cu Dumnezeu.

    Să-i gonim de-aici, părinte
    Să fim liberi, fericiţi;
    Eu cu Sfânta Împărtăşire
    Cred că vor fi toţi înfrânţi…

    Să revin la popa-cela
    La care m-am spovedit
    Şi să-ţi spun ce mi-a făcut
    După ce m-am umilit.

    Când i-am spus dorinţa scumpă
    Ce-o aveam demult în vis
    A sărit el în picioare
    Şi răstit mie mi-a zis:

    „Tu, tâlhare păcătos
    Ce-ai făcut atâtea crime
    Îndrăzneşti să ai dorinţă
    Să te Împărtăşeşti la mine?

    Pleacă, negrule de om
    Şi te pocăieşti adânc
    Că a tale fapte rele
    Nimeni n-are pe pământ.”

    M-a bruscat preotu’ cela
    Eu atunci m-am enervat
    Şi în ciuda mea cea mare
    Pe loc l-am înjunghiat.

    Am zis atunci în neştire:
    „La preot nu mă mai duc.
    Mai bine fac după mine
    Revin cum am fost: haiduc.”

    Dar după mai multe zile
    Mi-am adus aminte iar
    De duioasele cuvinte
    Ce mi-ai spus părinte drag.

    Căci din toţi tu-mi eşti la suflet
    Vorbeşti dulce şi smerit
    Şi parcă o putere sfântă
    Mă face mai liniştit.

    Deci gândindu-mă eu iară
    La sfatul tău călduros
    Am purces în căutare
    La alt preot mai sfătos.

    Am ajuns într-o pustie
    La un preot singurel
    Şi i-am zis că vreau în taină
    Să mă spovedesc la el.

    El mi-a ascultat în tindă
    Lungă spovedirea mea.
    I-am spus şi de Împărtăşire:
    „O, părinte; tare-aş vrea.”

    S-a gândit preotu’o clipă
    Şi apoi frumos mi-a zis:
    „Mâine vii la Liturghie.
    Eu te-mpărtăşesc precis.”

    M-am înseninat atuncea,
    Mâna eu i-am sărutat;
    Dar el m-a rugat îndată
    Să ascult de a lui sfat:

    „Uite, vreau colo’n grădină
    Să sap o fântână mică
    Că nu am aicea taică
    Apă deloc numai pică.

    Şi te rog să mă ajuţi
    Că te văd puternic frate
    Eu aş vrea, până diseară
    Ca să dau de apă, poate.”

    „Da, părinte, cum să nu?
    Eu te ajut cu drag pe tine
    Căci tu mâine dimineaţă
    Mă vei-mpărtăşi pe mine.”

    Am luat atunci unelte
    De săpat, de găurit
    Şi am început o treabă
    Cu credinţă şi smerit.

    Pustnicu’ la început
    A săpat el cu ardoare
    Dar a transpirat cam mult
    Şi mi-a zis: „La şale doare!”

    Atunci eu i-am zis frumos
    „Las’ părinte tot la mine
    Să sap eu pe mai departe
    Că poate o fi mai bine.”

    Am săpat apoi , părinte
    Vreo opt metri şi jumate
    Şi am dat de-o rădăcină;
    Nu puteam a o mai scoate.

    Cum eram sleit de muncă
    Căci de apă nu am dat
    Am vrut ca să ies afară
    Dar scară n-am mai aflat.

    Am strigat atunci la pustnic
    Să dea drumu’jos la scară
    Ca să ies eu la lumină
    Să mă răcoresc afară.

    „Stai cuminte, măi tâlhare
    Că tu eşti un păcătos
    Şi canonul tău acuma
    E să stai acolo jos.

    Te voi scoate peste o vreme
    Şi te voi împărtăşi
    Căci ale tale păcate
    Trebuie a le ispăşi.”

    Aşa îmi zicea deasupra
    Duhovnicul cel vestit
    Iar eu cu ciudă amară
    Înjuram necontenit.

    Am încercat să mă caţăr
    Dar iarăşi alunecam
    Şi-am rămas în groapă, frate
    Trei ani şi jumate chiar.

    Venea pustnicu’ pe seară
    Pâine şi apă aducea
    Şi-ntro vreme eu cu timpul
    Putere nu mai aveam.

    De atâta slăbiciune
    Nu puteam ca să mai strig
    Şi-am tăcut eu vreme lungă
    De parcă aş fi murit.

    Într-o zi aud eu zgomot
    Şi un glas de sus duios:
    „Ai grijă măi frate dragă
    Că-ţi dau scara colo’ jos. ”

    M-am retras pe brânci o clipă,
    M-am uitat oleacă sus
    Şi-am văzut cum vine scara
    Jos la mine cel supus.

    Am pus mâinile pe trepte
    Şi m-am căţărat uşor;
    Când am ieşit la lumină
    Am căzut nesimţitor.

    Pustnicu’ a venit deasupra
    Şi m-a stropit peste ochi
    Să-mi revin din amorţire;
    Apa m-a trezit pe loc.

    „Gata, acuma mergi cu mine
    Ca să te împărtăşesc.
    Ai făcut destul canonul
    Pentru traiul tâlhăresc.”

    Nu l-am lăsat să mai spună
    Alt cuvânt mângâietor
    Că l-am prins de gât în ciudă
    Şi-am strigat :” Mă, te omor!

    Şi în supărarea mare
    Ce-am avut zile învechite
    L-am lăsat eu fără zile
    Şi pe-acel preot; părinte.

    Am jurat atunci pe ceruri
    Câte zile-oi mai avea
    Să nu mai văd nici un preot.
    Tare scârbă îmi era.

    Aş mai vrea să-ţi spun, părinte
    C-am mai omorât vreo trei
    Din aceiaşi grea pricină
    Că m-au insultat şi ei.

    De aceea părinţele
    Tu-mi eşti singur inimos
    Şi aş face pentru tine
    Orice ceri şi respectos.

    Numai vezi c-astfel se întâmplă
    Şi n-aş vrea să înceapă iar…
    De Împărtăşit cum oare,
    Aş putea… e în zadar?”

    Hrisostom, bătrânul nostru
    A aflat atunci smerit
    Şi cu voce caldă iarăşi
    Către tâlhar a grăit:

    „Căpitane, tu Iorgakis
    Eu văd că tu mă iubeşti
    Şi a mele vorbe,sfaturi
    Ai încercat să’plineşti.

    Uite, îţi dau o misiune
    Să o duci la bun sfârşit:
    Du’bănuţii ăştia, tată
    La Iviru, jos la schit.

    Că nu ştiu altul mai sigur
    Să mi-i ducă la Athon
    E nevoie-n mănăstire
    La părinţi, la econom.

    Dumnezeu a purtat grijă
    Şi m-a izbăvit de hoţi
    Cred că doar numai prin tine
    Pot s-ajungă la ei toţi.

    Să le zici că-s de la mine
    De la popa Hrisostom
    Şi să ai grijă de tine
    Să nu mai faci vreun omor.”

    Iorgakis, tâlharul mare
    A încălecat pe cal
    După ce bătrânul nostru
    I-a dat lui o Cruce în dar.

    A tot mers peste câmpie
    Catre muntele Athon
    Ca să ducă banii’ceia
    Adunaţi de la metoc.

    Când a ajuns la Iviru
    A bătut în poartă el;
    A ieşit la întâmpinare
    Un călugăr bătrânel:

    „Cine eşti tu măi străine
    Şi la noi tu ce pofteşti? ”
    „Sunt Iorgakis, ştii prea bine.
    N-am venit să jefuiesc.

    M-a trimis la mănăstire
    Părintele Hrisostom
    C-o desagă de bani plină
    Să o dau la econom. ”

    Atunci l-a lăsat să intre
    Între părinţi la poftit
    Şi le-a povestit pe nume
    Despre fratele iubit:

    „Îmi e cel mai bun prieten
    Şi am vrut ca să-l ajut.
    El e singur la metocuri
    Dar stă bine, îndeajuns. ”

    A vrut apoi să se ridice
    Să plece iar în calea sa
    Dar a pregetat o clipă
    Şi a întrebat aşa:

    „Dacă aveţi vreun duhovnic
    Care ştie a spovedi
    Vreau să mă duc pe la dânsul.
    Vreau a mă împărtăşi. ”

    Părinţii i-au spus că este
    Un bătrân duhovnic bun
    Iscusit la vorbă tare…
    „Poţi să mergi la el oricum. ”

    La duhovnic în chilie
    A intrat tâlharu’un timp;
    Călugării de afară
    Se mirau ei tot zicând:

    „Uite, măi, se spovedeşte
    Tâlharul cel renumit
    Cred că se lasă de rele
    După ce a tot greşit.”

    Între timp se-aude uşa
    Izbită din al său loc
    Şi se aude o voce tare:
    „Dau la mănăstire foc!”

    Părinţii s-au speriat
    Văzând nervos pe tâlhar
    Unii îşi cereau iertare
    Să nu se supere în zadar.

    „Dacă nu vreţi să se întâmple
    Ceva rău cu mănăstirea
    Ascultaţi vorbele mele
    Să faceţi cum mi-e dorirea.

    Mâine dis de dimineaţă
    Vreau să mă împărtăşiţi.
    Şi nimic la mănăstire
    N-o să fac ,de-o să voiţi. ”

    Stareţul privi la dânsul,
    Apoi spuse cu respect:
    „Vrem sinaxă acum să facem;
    Hotărâţi cum e mai drept. ”

    „Bine ; faceţi pân’diseară
    Hotărâţi în comitet
    Eu mă voi plimba pe-afară
    Sfatul vostru o să aştept. ”

    Călugării din Iviru
    S-au adunat toţi la sfat
    Şi după vorbire multă
    O decizie au luat.

    Au trimis la Sf.Ana
    Pe vreo doi dintre părinţi
    Ca s-aducă la Iviru
    Pe Grigorie din munţi.

    Acesta era duhovnic
    Mult retras şi prea sporit
    Ce din peştera lui dragă
    Niciodată n-a ieşit.

    La început a refuzat
    Să meargă la mare jos.
    A zis că n-are experienţă
    Şi e un om păcătos.

    Dar au insistat părinţii
    Şi la urmă a cedat:
    „Merg având nădejde-n Domnul
    El să fie lăudat. ”

    Către seară când Iorgakis
    A vrut să afle-un răspuns
    Observă că de la vale
    Vine-un pustnic prea supus.

    Avea barba albă, lungă
    Mers domol şi liniştit
    Cu toiag în mâna stângă
    Nu părea deloc grăbit.

    Când să intre în mănăstire
    S-a închinat evlavios
    Şi-a făcut apoi o cruce
    Bătrânul cel cuvios.

    Tâlharul era într-o parte
    Şi privea la el mirat:
    „Uite-un nou duhovnic,frate
    De unde l-o fi luat?!”

    A privit el după dânsul
    În gând iar s-a tulburat
    Dar s-a liniştit degrabă
    Când pe poartă a intrat.

    Mai după vreo două ore
    A venit un părinţel
    Şi la invitat la masă
    Pe tâlharul cel mişel.

    În trapeza mănăstirii
    Mai aproape de înserat
    Stau părinţii toţi la masă
    După ce au ţinut sfat.

    Lângă stareţ mai la mijloc
    Stă Grigorie smerit
    In fata lor cu fală mare
    E tâlharul cel vestit.

    Când era pe terminate
    Cina lor de bun venit
    Se scoală părin’Grigore
    Apoi zice liniştit:

    „Aud eu pe câte unïï
    Că sunt ei mari căpitani
    Şi fac multă izbândire
    Între turcii cei duşmani.

    Însă, cred că-n realitate
    Doar se laudă fălos;
    Nici măcar pe jumătate
    Nu aduc ţării folos.”

    Şi zicând aceste vorbe
    Duhovnicul renumit
    Se uită cu ignoranţă
    La tâlhar, încet zâmbind.

    Acesta se scoală aprig
    Simţindu-se greu atins
    Şi zice cu ton mai aspru
    Către pusnicul pretins.

    „Nu ştiu cine eşti, părinte
    Că eşti rău sau eşti om bun,
    Dar de nu-ţi retragi cuvântul
    Te fac bucăţele acum.

    „Stai măi băieţaş cuminte
    Şi nu te sfădi în zadar
    Că şi eu la fel ca tine
    Am fost în viaţă tâlhar.

    Poate ai auzit de mine
    Că demult am dispărut
    Şi ştii tu destul de bine
    Câtă faimă am avut .”

    Iorgakis păli la făţă
    Căci ştia el mai demult;
    A fost un tâlhar mai aprig
    Care în multe l-a întrecut.

    Astfel se calmă o clipă;
    Pustnicu’ îndrăzneală a prins
    Şi l-a întrebat pe’dată
    Cu dispreţ ca pe-un învins:

    „Spune, mai Iorgakis, frate
    Câţi turci tu ai omorât
    De când eşti slăvit în fapte
    De poporul cel de rând?”

    „Cincizeci şi ceva, se pare
    Dacă nu o fi mai mult…”
    „E puţin, oricum , nepoate;
    Eu cincisute am avut.

    Dar la satele otomane
    Ai dat foc la vreunul,măi?”
    „La cinci sate, ba chiar şase
    De-au fugit turcii pe văi. ”

    „E puţin Iorgakis, dragă.
    Eu la cincizeci şi încă trei.
    Când am fost în tinereţe
    În vizită pe la ei. ”

    La aceste contraziceri
    Pustnicul a biruit
    Iar tâlharul se lăsase
    Curios şi prea uimit.

    Sala freamătă mirată
    De tot ce a auzit;
    Dar duhovnicul pe dată
    Le zice mai potolit:

    „Părinţilor, mi se pare
    După cum eu văd acum
    C-a sosit ziua cea mare
    Să-l văd pe Iorgakis, bun.

    Avem multe să ne spunem
    Că-ci noi doi am fost tâlhari;
    Îl aştept de multă vreme:
    De vreo douăzeci de ani.

    Părăsiţi vă rog deci sala
    Şi vă duceţi la canon
    Faceţi câte-o rugăciune
    Pentru noi, pentru popor.”

    Au rămas deci în trapeză
    Pustnicul şi cel tâlhar
    Şi au povestit pe unde
    Au umblat ei an de an.

    La un moment dat întreabă
    Iorgakis prea mult uimit:
    „Cum de ai lăsat pe toate;
    De ce te-ai călugărit?”

    Duhovnicul îi răspunde
    Cu credinţă şi smerit
    După ce îl câştigase
    Ca prieten prea iubit.

    „Vezi tu, măi Iorgakis, frate
    Multe rele am săvârşit
    Şi de nu veneam încoace
    De mult aş fi fost murit.

    Dumnezeu Preamilostivul
    El m-a cercetat în vis
    Şi mi-a spus c-a mele fapte
    Mă vor duce în iad, precis.

    Am simţit atunci în suflet
    Necaz mare şi am plâns;
    Parc-aş fi murit în noapte
    Nu mă mai trezeam din vis.”

    Iorgakis când ascultase
    Pe prietenul său drag
    A rămas o clipă rece:
    „Cum !? Dar chiar există iad? ”

    A început o povestire
    Despre viaţă, despre iad
    Pe care pustnicul nostru
    I-o descrise mai pe larg.

    Despre patima cea scumpă
    A Domnului nostru Hristos
    Cum a suferit pe cruce
    Pentru orice păcătos.

    Au vorbit ei cu căldură
    Pân’aproape în zori de zi
    O discuţie senină;
    Somn deloc nu mai simţi.

    Iorgakis privind cu jale
    La părintele iubit
    Îi zise cu dor prea mare:
    „Ia-mă la tine la schit. ”

    Vreau ca să mă las de rele
    Că multe am săvârşit.
    Să sufăr şi eu pe cruce;
    Să fiu şi eu răstignit.”

    Această dorinţă mare
    I-a venit la acel tâlhar
    Când duhovnicul promise
    Să-l împărtăşească chiar.

    Astfel înspre dimineaţă
    Au plecat ei amândoi.
    Toţi părinţii au dat Slavă:
    „Dumnezeu este cu noi!”

    În peşteră la Sf. Ana
    Într-un paraclis mai mic
    Se făcea iar Liturghie
    Cu credinţă şi smerit.

    Grigorie preavestitul
    Duhovnicul din Athon
    L-a ţinut pe lângă dânsul
    Pe Iorgakis cu mult spor.

    A promis să împărtăşească
    Pe tâlharul credincios
    După ce cu vorbă bună
    L-a îndemnat şi la post.

    „Uite, dragul meu Iorgakis
    Noi pe Domnu’ am supărat
    Şi ar trebui cu lacrimi
    Să postim neîncetat.

    Ale noastre patimi grele
    În timp le vom fi uitat
    După ce prin pocăinţă
    Vom plânge nemângâiaţi. ”

    După aceste vorbe scurte
    Şi în taine rugăciuni
    Au fost de acord îndată
    Să postească vreo trei luni.

    Numai seara doar să guste
    Câte-un pesmet înmuiat
    Iar în rest să nu se atingă
    De mai mult, că e păcat.

    Părintele sfânt Grigorie
    A aranjat un potir
    Pe care-l puse deoparte
    Cu pâine şi puţin vin.

    Când venea însă acea vreme
    Obicei de împărtăşit
    El schimba-n ascuns potirul
    Cel cu adevărat sfinţit.

    Se împărtăşea Iorgakis
    Din potirul nesfinţit
    Multă vreme a făcut asta:
    Trei luni, când s-au împlinit.

    Cu program de liniştire
    Rugăciune şi canon
    Şi cu caldă sfătuire
    Au petrecut în Athon.

    După ce a trecut vremea
    Pustnicul l-a întrebat:
    „Ce zici? Mai rămâi la mine? ”
    „Părinte, m-ai câştigat. ”

    „După atâta nevoinţă
    De canon şi de postit
    Pregăteşte-te că mâine
    Ne vom coborî la Schit.

    Vom merge la priveghere
    Unde tu, vei întâlni
    Cu adevărat pe Domnul:
    Căci te vei ÎMPĂRTĂŞI…”

    Apoi, el zâmbind cu milă
    Îl strânse la piept cu drag
    Şi i-a făcut spovedire
    De tot ce-a greşit vreodat’.

    A doua zi de sărbătoare
    Veneau Părinţii de la Schit
    Căci fostul tâlhar cel mare
    Şi el s-a călugărit…

    StMS

    Apreciat de 2 persoane

    • el said, on Martie 5, 2017 at 10:06 pm

      Pamvo

      ce stii parinte despre parintele Inochentie care cobora pe vremuri( anii 1992,etc) si la schitul din vale de la Frasinei, e pomenitor de eretici sau nu? din pacate nu stiu cum il cheama numele de familie si alt detaliu despre el in afara ca mai cobora si in vale nu am sa-ti dau ca sa stii despre cine intreb
      mai e in Frasinei? demult voiam sa te intreb despre el.

      Apreciază

      • Pąʍvo said, on Martie 5, 2017 at 10:59 pm

        Parintele Inochentie Stoica e mai mult zavorat de cativa ani pe langa Strungari (AB) si din cate am auzit nu prea mai vorbeste cu nimeni. Cobora si el, da, la biserica din vale (nu e schit), pe vremea cand atentia unor preoti incepea sa fie, din pacate, concentrata mai mult acolo. Cu toate astea, mi-a placut ca preot si am primit sfaturi frumoase de la sfintia sa.

        Apreciază

      • el said, on Martie 6, 2017 at 10:40 pm

        Pamvo

        multumesc ! nu aveam pe cine sa intreb despre dansul, si ai dreptate si eu am primit un sfat BUN de la dansul odinioara cand eram mic, de aceea il aveam „pe raboj”.
        Dumnezeu sa-l ajute pe Parintele Inochentie sa MARTURISEASCA Adevarul si sa fie al Lui Hristos !

        Apreciază

  9. Basarabia e Romania said, on Martie 6, 2017 at 1:55 am

    ia amploare o teorie precum ca traim intr-un dom (desigur deasupra unui pamant plat) : apoi cupola deasupra noastra inregistreaza din cand in cand bug-uri precum e in poza de mai sus. „baietii smecheri” repara imediat anomaliile, si bag-ul dispare.

    Apreciază

    • NIMENI said, on Martie 6, 2017 at 12:50 pm

      Si astfel bug-urile/ anomaliile au devenit subiecte de filme sf?

      Apreciază

      • Basarabia e Romania said, on Martie 6, 2017 at 3:26 pm

        nu am inteles comentariul tau …
        sunt inregistrate fotografic mii de bug-uri pe „cer” („orase intregi”, „cai”, „ingeri”, „cupole”, „cruci”, etc) si din diferite colturi ale pamantului (anume colturi, pt ca pamantul nu e sferic) : voi gasi odata timp sa le pun pe saccsiv. Si ce e „anormal” e ca aceste bug-uri dispar in cateva ore din locul unde au fost inregistrate.

        Apreciază

    • NIMENI said, on Martie 6, 2017 at 7:29 pm

      Basarabia e Romania,
      Traduc si intreb: „baietii smecheri” au cunostinta de inregistrari si ulterior le „repara”?
      Si dupa ce le-au vazut le transpun in filme sf?
      In opinia mea aceste asazise „aparitii” sunt facaturi care urmaresc sa sminteasca gloata si sa o obisnuiasca cu aparitia/ aterizarea „extraterestrilor”…ptiu drace …fir-ar dracu’ al dracu, vorba lui Toma Caragiu!!!!

      Apreciază

      • Basarabia e Romania said, on Martie 7, 2017 at 7:08 am

        dupa cate mi-au povestit astia chiar intr-adevar is „bug”-uri (sunt poze destul de bizare a „cerului” unde o parte nu are nimic, insa in alta se intampla lucruri stranii), pe de alta parte nu refuz si ideea de „facaturi ceresti” pt a infricosa „oitele” (fac referire la un alt articol de a lui fratele Vasile).
        Faza cu filmele sunt impartite in doua categorii, unele chiar se indica simboluri pe care numai intiatii le pot descifra, insa in majoritatea asa numai scenarii de doi bani pe a tine in suspans „oitele”.

        Apreciază

  10. Sită Deasă said, on Martie 6, 2017 at 3:52 pm

    Proiectul BLUEBEAM este pus in aplicare si se testeaza reactia populatiei la aceste „fenomene”

    Apreciază

  11. unu1 said, on Martie 6, 2017 at 4:33 pm

    Jocul sinistru care ar fi impins la sinucidere zeci de adolescenti

    http://stirileprotv.ro/stiri/socant/jocul-sinistru-care-ar-fi-impins-la-sinucidere-zeci-de-adolescenti-in-rusia-ce-inseamna-balena-albastra.html

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: