Saccsiv – Weblog

Ce sarbatorim de CRACIUN?

Posted in Uncategorized by saccsiv on Decembrie 23, 2016

Asta?

Foto: https://graiulortodox.wordpress.com/2016/12/18/ce-sarbatorim-de-craciun-de-pr-daniel-terpea-2/

Sau asta?

Cititi va rog:

MOS CRACIUN, globalizarea si religia NOII ORDINI MONDIALE

Preot Daniel Terpea: CE SARBATORIM DE CRACIUN?

Cand Mos Craciun devine idol

MOS NICOLAE – adevaratul MOS CRACIUN

De Craciun se vorbeste mai mult despre brad …

 

Anunțuri

13 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. aliona said, on Decembrie 23, 2016 at 11:45 am

    Lucrurile aici stau destul de clar. Un ortodox, nu cred că-şi permite să zică că prăznuieşte Crăciunul în loc de Naşterea Domnului. Asta-i blasfemie pe faţă. Lumea, însă, serbează Crăciunul. N-are ea treabă nu Naşterea Domnului. Aici e sinceră. Câteodată gura prostului adevăr grăieşte.

    Apreciază

  2. NIMENI said, on Decembrie 23, 2016 at 1:26 pm

    Asta ….

    Apreciază

  3. * said, on Decembrie 23, 2016 at 6:23 pm

    Păgânii, in general, sărbătoresc Crăciunul.

    Din punctul de vedere al specialiştilor de prestigiu în etnografie şi istoria religiilor, tradiţionalul Moş Crăciun este de fapt un zeu păgân, venerat din vremuri imemoriale de populaţiile arhaice ale Europei, inclusiv de geto-daci. Nu avea nicio legătură cu creştinismul sau împărţitul cadourilor.

    Puţini ştiu însă că, în spatele bărbii albe şi a costumului roşu aprins, se află de fapt un zeu arhaic, venerat de popoarele vechii Europe, inclusiv de geto-daci, ca un părinte al lumii, un fel de Creator şi Demiurg al lumii. Etnografii explică cum de s-a ajuns la moşuleţul acceptat de creştinism.

    Crăciun, un zeu dacic, părinte şi creator al lumii

    Reputatul academician şi etnolog Romulus Vulcănescu scria în „Mitologia românească” că acest personaj Moş Crăciun este un zeu forte vechi al popoarelor indo-europene, din categoria acelor strămoşi mitici sau adevăraţi creatori ai lumii. „Imaginea mitică de semizeu a Bătrânului Crăciun oscilează între aceea a unei semidivinităţi arhaice şi semidivinităţi creştinizate. Ca semidivinitate arhaică este înfăţişată printr-un strămoş de o vârstă nedeterminată pe chipul căreia timpul a încremenit o fizinomie de mască milenară”, scria Vulcănescu.

    Totodată, acelaşi specialist arată că Bătrânul Crăciun ar fi fost venerat şi de geto-daci, pentru ei fiind un fel de zeu vechi care ar fi creat lumea. ”Crăciun este o făptură sacră care simbolizează prin excelenţă tipul creator, ceea ce romanii numeau tempus factum încare toate se făceau şi desfăceau. În mitologia geto-dacă este posibil să fi fost reprezentat printr-un strămoş care simboliza echilibrul elementelor în stadiul facerii lor, al începutului procesului celor necreate şi nedate în vileag. Pe pământ marchează hierofania timpului sacru în solstiţiul de iarnă”, preciza Vulcănescu.

    Mai mulţi specialişti în istorie, etnografie sau lingvistică, printre care şi Densuşianu, Alexandru Graur sau Alexandru Rosetti arată că apelativul Crăciun derivă din latinestul ”creatio”, ceea ce înseamnă creaţie. Totodată, aceştia arată că aceeaşi semnificaţie o avea şi la daci, aceea de creaţie. Crăciun însemna creaţie.

    Moş Crăciun zeul pentru care se aprindeau focuri

    Mai mult decât atât imaginea acestui zeu arhaic, arată şi alţi specialişti precum etnograful Petru Caraman, a fost şi cea a unui zeu solar, comun popoarelor indo-europene, cu aceleaşi veleităţi de creator. Totodată la vechile popoare erau întâlnite ritualuri solare care se făceau de Crăciun. Iată cum marcau Crăciunul vechile popoare ale Europei, probabil şi dacii. Focul era elementul central. În primul rând se ardea butucul în noaptea Ajunului obicei intâlnit inclusiv la celţi, germani, slavi sau geto-daci. Apoi roţile de foc erau aruncate la vale de pe coline, un obicei foarte răspândit în trecut la germani şi valahi. Un alt obicei era aprinderea focurilor în dimineaţa de Crăciun tot pentru celebrarea acestui zeu.

    Crăciun creştinizat şi pus să dea cadouri

    Vulcănescu spune că importanţa lui Crăciun este arătată de toleranţa pe care i-a arătat-o creştinismul. Mai mult decât atât pentru a atrage prozeliţi şi a face mai uşoară tranziţia, Crăciun a fost ”creştinizat”. El a fost inclus în poveşti creştine, precum cea în care Crăciun ar fi fost un cioban rău la suflet care a refuzat să o primească pe Fecioara Maria să nască în stâna sa. Primită de soţia acestuia pe ascuns, Maria a născut. Răzbunător Crăciun ar fi încercat să-şi ucidă soţia, dar i-au fost tăiate mâinile ca prin minune.

    Automat Fecioara Maria a făcut o minune şi a lipit mâinile ciobanului Crăciun. De atunci, Crăciun îmbunat a împărţit cadouri în special nevoiaşilor. Crăciunul creştin ar fi început să apară odată cu secolul al IV lea d. Hr şi a devenit o continuare a sărbătoririi Sfântului Nicolae. Multe obiceiuri păgâne au rămas însă în multe zone ale Europei precum aprinderea focurilor. Bradul de Crăciun este la rândul său element păgân, fiind, spune Vulcănescu un mod de consacrare a unui arbore sacru în special la germani. De altfel, bradul a pătruns în spaţiul nostru tot din zona germanică.

    Apreciază

  4. tataia said, on Decembrie 23, 2016 at 6:55 pm

    Mos Craciun („Santa” in limba engleza) este o anagrama de la Satan. Trageti voi concluziile. Desigur este valabil NUMAI in limba engleza…despre care multi zic ca e satanica.

    Apreciază

  5. anghel said, on Decembrie 23, 2016 at 7:08 pm

    HRISTOS ? sau porcii din Gadara ?

    Lumină lină, Lumină lină
    Hristos să vină
    Azi să se nască
    Din nou să crească.

    Să vadă cum
    Din nou acum
    Oamenii sunt
    Cu inima de pământ.

    Pământ lipsit de dor
    Pământ nesimţitor
    Ce şade în drum
    O viaţă ca-n fum.

    Praf, fum, vis şi nălucă
    Un creştinism pe ducă
    Care acum se rezumă
    Doar la ce se consumă.

    Crăciun Fericit
    Purcelu-i servit
    Festin culinar
    Mai toarnă-un pahar.

    Mai ieri se putea auzi
    Cum Irod jertfea din nou pruncii.
    Mii de glasuri ce sfâşiau văzduhul
    Ale miilor de porci ce-n cocini îşi dădeau duhul.

    Măcel sacrificat în prag de Ignat
    Dar oamenii cred că nu e păcat
    Când ar fi trebuit să postească
    Nu carne şi jumări în tigăi să prăjească.

    Crăciunul şi Paştile, sărbători culinare
    Purcelul şi Mielul, băuturi în pahare
    Asta au înţeles creştinii că trebuie să facă
    Să bea, să mănânce şi să petreacă.

    Purcelul pârlit sau Mielul din iesle
    Şoriciul sărat sau Fiul cu tesle
    Festivitate şi Creştinătate
    Drumuri distincte, pagâne şi sfinte.

    Crăciunul şi Paştile
    Nu stau în mâncare
    În gastronomii
    Idei culinare.

    HRISTOS S-a născut
    De puţini ştiut
    În taină şi făr de haină
    În simplitate şi seninătate.

    Sărbători Fericite
    Cuvinte ştirbite
    De cadouri şi bibelouri
    De hrană ticsită, de multă risipă.

    Ce alegere tristă
    Crăciun ca-n revistă
    Ahtiaţi de merinde
    Şi nu de colinde.

    Dacă oamenii au fi trăit
    Aşa cum colindele au grăit
    Din îndemnuri sfinte
    Cu HRISTOS sus în minte.

    Ar fi preţuit şi ar fi păstrat
    Crăciunul curat, fără sânge vărsat
    Colinde şi rugăciuni
    Primite de la moşi şi străbuni.

    Vă rog fraţilor să mă iertaţi
    Şi să nu mă admonestaţi
    Că v-am ironizat
    Cum porcul l-aţi sacrificat.

    Am vrut doar să subliniez
    C-aţi uitat de al vostru Crez
    Şi c-aţi abandonat
    Pe Pruncul azi înfăşat.

    Sărbători culinare, bimilenare
    Trăite prin pântece
    Cu jocuri şi cântece
    Sms-uri primite, dar netrăite.

    Lumină lină
    Ce azi Te-ai coborât
    Lumea nu mai vede
    Că Tu, Te-ai născut.

    Cum sufletele noastre
    Le-ai primenit
    C-ai vrut să ne mântui
    Prea mult ne-ai iubit.

    Apreciază

  6. Adrian said, on Decembrie 23, 2016 at 7:57 pm

    Taina cea din veac…

    La plinirea vremii Fiul cel din veac născutu’,
    S-a ‘ntrupat din Maica Preacurată,
    Cum proorocii au grăitu’.

    Ca ploia pe lână, Domnul blând S-a pogorâtu’,
    Trup luând, din pântecele Maicii,
    Cel ce este Ne’ncăputu’.

    Sta Fecioara spăimântată de astă minune:
    Cum sub ani, pe Cel din veac voi naște,
    Mă înfricoșez a spune.

    Cum Îl voi purta în brațe pe Cel ce se poartă,
    Pe umeri de heruvimi în ceruri,
    Și-L slăvește lumea toată.

    Cum voi îmbrăca cu scutec pe Cel ce se-mbracă
    Cu lumina ca și cu o haină
    Și făptura I se pleacă.

    Pre Cel care în pustie mană a ploatu’,
    Cum cu lapte Îl văd hrănit acuma,
    Și pe brațe, legănatu’.

    Taina cea din veac ascunsă, astăzi se plinește,
    Fiu Fecioarei, Domnul azi se face,
    Și pe noi ne mântuiește.

    (https://www.youtube.com/watch?v=_mjljzdf28M)

    Slavă să aibă…

    Slavă să aibă nesfârșită
    Dumnezeirea-ntreită
    Unimea nedespărțită.

    Tatăl Atotțiitorul
    Și Fiul Izbăvitorul
    Și Duhul Mângâietorul.

    Unul fiind în trei fețe
    S-a pogorât să ne-nvețe
    Să ne-arate cu blândețe.

    Să pricepem, să-nțelegem
    Să cunoaștem, să alegem
    La iad în munci să nu mergem.

    Că în cer sunt multe case
    Împodobite frumoase
    Tot cu raze luminoase,

    Unde drepții se adună
    Cu toți sfinții împreună
    Și își fac tot voie bună.

    Și cântând c-o glăsuire
    Dănțuiesc într-o unire
    Dând lui Dumnezeu mărire.

    (https://www.youtube.com/watch?v=dJBGLmKt9j8)

    Doamne ajută !

    Apreciază

  7. fratele said, on Decembrie 23, 2016 at 8:40 pm

    Apreciază

  8. maxim said, on Decembrie 24, 2016 at 1:13 am

    http://suntdraci.simplesite.com/

    Apreciază

  9. Mihai said, on Decembrie 24, 2016 at 4:55 pm

    Pai pe acela cu țigara în gură îl va sărbători mâine/poimâine danutz&co, că doar sunt capabili de așa ceva

    Apreciază

  10. Mimi said, on Decembrie 24, 2016 at 7:10 pm

    Din pacate la biserica la care am mers multa vreme, se impodobeste bradul si vine mos craciun costumat cu daruri pentru copii din biserica.

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: