Saccsiv – Weblog

Sfântul Sinod al BISERICII ORTODOXE A GRECIEI în şedinţă extraordinară pe tema MARELUI SINOD, 23-24 noiembrie 2016. VOR TRADA si ei?

Posted in Uncategorized by saccsiv on Noiembrie 16, 2016

In septembrie scriam despre cei ce asteapta Sinodul BOR, sperand ei stiu ce:

Multi anti ecumenisti asteapta Sinodul BOR din toamna. Dar ce asteapta mai exact?

In octombrie a fost si Sinodul BOR:

“SFANTUL SINOD” BOR despre SINODUL DIN CRETA / Adica ii doare-n echer si compas de scrisori / Teofan ne-a aburit / Ne-au declarat oficial schismatici

Dupa care majoritatea celor ce au asteptat n-au mai zis nimic despre cele ce se laudau ca le vor zice. Asa ca am scris:

Dupa Sinodul BOR, anti ecumenistii au paralizat …

Unii dintre cei cu asteptatul au avansat apoi un alt orizont de asteptare, anume Sinodul Bisericii Ortodoxe a Greciei.

Iata ce putem citi la Ierarhii Bisericii Greciei se întrunesc în şedinţă extraordinară pe tema Sfântului şi Marelui Sinod de pe Basilica:

Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe a Greciei a hotărât la începutul acestei luni convocarea tuturor ierarhilor din Grecia pentru a discuta despre Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, care a avut loc în Creta în luna iunie a acestui an.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei se va întruni în şedinţă extraordinară pe parcursul a două zile, 23-24 noiembrie 2016. Conform unui comunicat emis de Sinodul Permanent, în cadrul şedinţei, Înaltpreasfinţitul Părinte Theologos, Mitropolit de Serres şi Nigriti, va susţine referatul intitulat Informare cu privire la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, pe marginea căruia vor fi purtate discuţii.

La sfârşitul lunii octombrie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit în şedinţă de lucru pentru a discuta diferite aspecte de pe ordinea de zi, dar şi despre lucrările şi documentele Sfântului şi Marelui Sinod.

În urma şedinţei de lucru, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe nu a formulat dogme noi, canoane noi sau modificări liturgice, ci a mărturisit faptul că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească a lui Hristos.

De asemenea, s-a luat act de faptul că textele pot fi explicitate, nuanțate sau dezvoltate de către un viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Explicitarea acestora și redactarea altor documente sinodale cu teme diferite nu trebuie realizate, însă, sub presiunea timpului, ci, în cazul în care nu există consens panortodox, ele trebuie amânate și perfecționate până când se va realiza un consens.

Într-o conferinţă ţinută la Iaşi, duminică, 13 noiembrie 2016, Mitropolitul Ierotheos de Nafpaktos, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, a reiterat poziţia Sinodului Bisericii noastre cu privire la documentele Sinodului din Creta:

Trebuie explicitate, diortosite şi schimbate şi alte aspecte, lucru pe care îl va face alt Sfânt şi Mare Sinod.

Comentariu saccsiv:

   Asadar, vine si Sinodul BOG. Vor trada si ei? Si daca da, ce vor zice cei cu asteptatul?

Referitor la paragraful din articolul de mai sus:

“Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe nu a formulat dogme noi, canoane noi sau modificări liturgice, ci a mărturisit faptul că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească a lui Hristos.”

Iata cum demonteaza teologul Mihai Silviu Chirila capcana de mai sus, in articolul DEZVALUIRE: Sinodul BOR n-a avut voie SA APROBE, ci doar sa IA ACT de documentele din CRETA:

Afirmaţia că sinodul cretan nu a formulat dogme noi este folosită ca formă de apărare contra tuturor celor care neagă acest sinod, pe considerentul că dacă nu s-au formulat dogme noi înseamnă că nu există motiv pentru a considera acest sinod eretic. În realitate însă, sinodul a prejudiciat dogme vechi, ceea ce echivalează cu inventarea de dogme noi. Mai precis, a schimbat viziunea eclesiologică a Bisericii Ortodoxe despre sine şi despre relaţia cu cei din afara sa, în primul rând cu grupările eretice şi schismatice creştine. Nu a fost stabilită nicio linie de demarcaţie între ortodoxie şi erezie, dimpotrivă, ştergându-se graniţele existente până acum, prin acceptarea denumirii de “biserică” pentru diferite comunităţi eretice şi, mai ales, prin acceptarea ecumenismului ca mod de a gândi misiunea Bisericii Ortodoxe în lume.

Acelaşi lucru este valabil şi cu privire la canoane, unde, deşi nu s-au dat canoane noi, s-a adus atingere unor canoane mai vechi. Patriarhia georgiană a formulat obiecţia că acceptarea căsătoriilor mixte încalcă şi modifică conţinutul canonului 72 al Sinodului Quinisext[6]; afirmarea conlucrării cu ereticii şi schismaticii, pentru idealul aşa-numitei “refaceri a unităţii creştine”, încalcă câteva canoane ale Bisericii referitoare la modul în care se poate relaţiona cu cei ce resping ortodoxia învăţăturii creştine.

În ceea ce priveşte mărturisirea făcută de sinodul cretan cu privire la faptul că Biserica Ortodoxă este Biserica una, sfântă, apostolească şi sobornicească a lui Hristos se impun câteva consideraţii:

  1. Creştinii ortodocşi ştiu acest adevăr fundamental din anul 381 d.Hr., când l-a afirmat pentru prima oară Sinodul al II-lea Ecumenic. De atunci, în fiecare liturghie este mărturisit acest adevăr. Prin urmare, mărturisirea aceasta nu îi putea privi pe ortodocşi.
  2. Dacă mărturisirea nu se adresează ortodocşilor, e clar că ea se adresează partenerilor din Mişcarea Ecumenică. Însă, aşa cum reiese din citarea unor premise din Declaraţia de la Toronto, ratificate în documentul Relaţia Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine, “nicio biserică nu este obligată să-şi modifice eclesiologia după admiterea în Consiliu”[7], ceea ce înseamnă că niciunul dintre partenerii de CMB ai Bisericilor Ortodoxe nu este obligat să îşi modifice eclesiologia pentru a se raporta la Biserica Ortodoxă ca la adevărata Biserică a lui Hristos şi a se întoarce la Ortodoxie. Mai mult, premisa următoare citată în document afirmă că “din admitereaîn Consiliu nu rezultă că fiecare biserică este obligată să vadă celelalte biserici ca biserici în adevăratul şi deplinul sens al cuvântului”[8]. Prin urmare, afirmaţia că Biserica Ortodoxă este Biserica una, sfântă, sobornicească şi apostolească, corectă în sine şi actuală de două mii de ani, nu obligă pe vreunul dintre partenerii din CMB să o ia în considerare, de vreme ce nu este obligat să considere Biserica Ortodoxă ca Biserică în adevăratul şi deplin sens al cuvântului. Încercând să justifice faptul că s-a recunoscut caracterul de “biserici” comunităţilor eretice, membrii sinodului cretan au inclus această prevedere din Declaraţia de la Toronto, prin care admit dreptul oricărui membru al CMB de a nu recunoaşte Biserica Ortodoxă ca fiind Biserică deplină şi în adevăratul sens al cuvântului, lucru care echivalează cu o contramărturisire a faptului că Biserica Ortodoxă este singura Biserică a lui Hristos şi, prin urmare, cu o erezie eclesiologică.
  3. Afirmaţia că s-a mărturisit Biserica Ortodoxă ca fiind singura Biserică a lui Hristos şi adevărata Biserică una, sfântă, sobornicească şi apostolească este infirmată şi de citarea altei premise din Declaraţia de la Toronto: “Scopul Consiliului Mondial al Bisericilor nu este acela de a negocia unirea între biserici – lucru ce-l pot face numai bisericile însele din proprie iniţiativă – ci să realizeze un contact viu între biserici, să promoveze studiul şi dezbaterea problemlor ce privesc unitatea Bisericii”. La ce se referă expresia “unitatea Bisericii” din acest citat? La care Biserică? Să fie cumva scopul Consiliului Mondial al Bisericilor promovarea studiului şi dezbaterii problemelor ce privesc unitatea Bisericii Ortodoxe? Dacă nu, despre care Biserică este vorba în acest citat aprobat de către art. 19 al Documentului 6 şi considerat “de importanţă capitală pentru participarea Bisericilor Ortodoxe la Consiliul Mondial al Bisericilor”? Oare nu este cumva vorba despre acea “Sfântă Biserică Catolică a Crezurilor” (premisa IV.4) despre care vorbeşte altă premisă a Declaraţiei de la Toronto, despre acea “biserică” care este mai cuprinzătoare decât apartenenţa la propriul trunchi eclesial (premisa IV.3)? Despre acea Ecclesia extra Ecclesiam (Biserica din afara Bisericii) propovăduită în premisa IV.3 a Declaraţiei de la Toronto? Şi atunci, cum se mai poate spune că “sfântul şi marele sinod” a mărturisit că Biserica Ortodoxă este Biserica una, sfântă, sobornicească şi apostolească, când a admis în mod implicit că este doar “o  parte a Bisericii adevărate”, pe care încearcă să o “redescopere” Mişcarea Ecumenică prin unirea “vestigiilor” Bisericii primului mileniu?

Iar referitor la paragraful de pe Basilica:

“De asemenea, s-a luat act de faptul că textele pot fi explicitate, nuanțate sau dezvoltate de către un viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe.”

Acelasi teolog explica:

Ultima prevedere a Comunicatului sinodului BOR prevede posibilitatea ca textele să poată fi “explicitate, nuanţate şi dezvoltate” de către un viitor sinod “mare şi sfânt”. Aici este foarte important de remarcat că în textul Comunicatului sinodul BOR consideră că textele sinodului cretan pot fi doar explicitate, nuanţate şi dezvoltate, nicidecum corectate, îndreptate sau chiar anulate. Cu alte cuvinte, în opinia sinodalilor români, textele respective sunt bune aşa cum sunt, dar mai pot fi explicate, nuanţate şi adăugate. Este adevărat că atunci când textul Comunicatului a fost tradus în limba greacă, termenul “nuanţare” a fost redat prin cuvântul grecesc diaforopoiethun, care înseamnă “corectare, alcătuire diferită”. Publicul grec a fost informat, prin acest artificiu de traducere, că sinodul românesc a recomandat corectarea textelor din Creta, ceea ce nu se vede din termenii folosiţi în limba română. De asemenea, într-un articol recent publicat pe siteul de ştiri al Patriarhiei se spune că, într-o conferinţă la Iaşi, duminică 13 noiembrie 2016, mitropolitul Ierotheos Vlachos ar fi “reiterat poziţia Sinodului Bisericii noastre cu privire la documentele Sinodului din Creta: «Trebuie explicitate, diortosite şi schimbate şi alte aspecte, lucru pe care îl va face alt sinod»”[9]. Este interesat că Patriarhia Română îşi asumă termenii folosiţi de mitropolitul Vlachos, deşi termenii “diortosite” şi“schimbate şi alte aspecte” nu există în Comunicatul din 29 octombrie. De ce oare Comunicatul oficial nu a folosit aceşti termeni tranşanţi pentru a-i informa pe credincioşii ortodocşi români?

Potrivit DEX[10], “explicitarea” este “o clarificare, o exprimare limpede, desluşită, pentru a fi uşor de înţeles”;“nuanţarea” înseamnă “a exprima diferenţe fine, uşoare”, iar “dezvoltarea” înseamnă „expunerea amănunţită a unei idei, a unui subiect”. Cu alte cuvinte, sinodul BOR a considerat că textele sinodale sunt neclare, rigide şi generice, dar nicidecum eretice, contrare Sfinţilor Părinţi şi cugetării ortodoxe.

Se impun câteva întrebări: dacă iei un text eretic precum Documentul 6, cum poţi să îl explicitezi în aşa fel încât afirmaţiile ecumeniste din el să pară curat ortodoxe? Cât de multă nuanţare este necesară pentru a face o afirmaţie eretică să sune ortodox? La ce foloseşte expunerea amănunţită a unor idei atunci când acele idei sunt din start contrare spiritului ortodox? Unde s-a pomenit în istoria Bisericii creştine ca deciziile unui sinod ecumenic să aibă nevoie de precizări, clarificări şi nuanţări din partea sinodului ulterior?

Am putea oferi un model de “explicitare, nuanţare şi dezvoltare” din istoria Bisericii Ortodoxe. Pentru a face acceptabilă decizia Sinodului I Ecumenic de la Niceea, partida semiariană a propus în locul termenului omoousios, “de o fiinţă”, cuvântul omiousios, “de o fiinţă asemănătoare”. În acest fel, semiarienii încercau “să clarifice, să nuanţeze şi să expună amănunţit” doctrina despre consubstanţialitatea Fiului cu Tatăl încât ea să fie acceptabilă ambelor părţi. Partea ortodoxă a respins această soluţie de compromis, rămânând consecventă cu afirmarea adevărului dogmatic.

 

19 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Iustin said, on Noiembrie 16, 2016 at 6:04 pm

    Iohannis prins cu minciuna
    face parte din organizatia lui Soros

    Apreciază

  2. ovidiu said, on Noiembrie 16, 2016 at 6:47 pm

    Parerea mea este ca da .Singurii la care mai am speranta sunt sarbii.

    Apreciază

    • calin said, on Noiembrie 17, 2016 at 10:57 am

      De la asta vrei tu marturisire? Uite ce marturisire face!

      Apreciază

  3. maxim said, on Noiembrie 16, 2016 at 8:39 pm

    VOR TRADA SIGUR…

    Apreciat de 1 persoană

    • calin said, on Noiembrie 17, 2016 at 11:11 am

      Dupa cum a scaldat-o teologul Ierotei de Nafpaktos in Romania…

      Apreciază

      • saccsiv said, on Noiembrie 17, 2016 at 12:59 pm

        Înaltpreasfințitul Părinte Ierόtheos Vlachos, Mitropolit de Nefpaktos s-a aflat în data de 16 noiembrie în mijlocul obștei monahale de la Mănăstirea Diaconești, unde a zis:

        „Mitropolitul Teofan m-a rugat, la Mănăstirea Neamț fiind, să port o discuție cu maicile de la Mănăstirea Petru Vodă. Printre altele, le-am spus: Trebuie să îl respectați și să îl ascultați pe Mitropolitul vostru. Puteți să aveți dragostea și ajutorul tuturor, al întregii lumi, dar dacă nu aveți ocrotirea Ierarhului vostru, atunci nu aveți nimic.

        Biserica este un sfânt așezământ și în această instituție există o ierarhie! Creștinul trebuie să respecte acest sfânt așezământ! Sfântul Nicolae Cabasila, după cum știți foarte bine, în cartea sa „Despre viața în Hristos” are un capitol în care descrie cum se sfințește Sfântul Altar și spune că acesta se sfințește de episcop cu sfintele moaște. Prin urmare, trei sunt polii vieții duhovnicești: Episcopul, Sfânta Masă și Sfinții Bisericii. Nu poate spune cineva: eu cinstesc biserica, dar nu cinstesc Episcopul! Dacă face acest lucru, înseamnă că nu are cuget bisericesc și nu primește binecuvântare de la Dumnezeu!“

        http://epr.ro/inaltpreasfintitul-parinte-ierotheos-vlachos-fost-prezent-eparhia-romanului-si-bacaului

        Apreciază

    • calin said, on Noiembrie 17, 2016 at 11:27 am

      Dupa cum a scaldat-o teologul (!) Ierotei de Nafpaktos in Romania…

      Apreciază

  4. Sluga netrebnica said, on Noiembrie 16, 2016 at 10:20 pm

    „Când Patriarhul Romei care era încă ortodox, a condamnat monotelismul Patriarhilor Răsăriteni, Sfântul Maxim a mărturisit că, fiind lipsiţi de Credinţa Ortodoxă, Patriarhii acestor aşezări şi-au pierdut continuitatea Apostolică, deci şi „puterea de a lega şi a dezlega”. Ei (care susțin erezia) ce singuri de la sine sunt blestemați și lepădați, și de Preoție sunt înstrăinați, aceia ce fel de Taine săvîrșesc? Apoi ce duh vine asupra acelora care se hirotonesc de unii ca aceștia? (erezia monotelita fusese condamnata de un ierarh- episcopul Romei –n.n.)”

    Integral la sursa: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2016/11/ce-spune-sfantul-maxim-marturisitorul.html

    Apreciază

    • calin said, on Noiembrie 17, 2016 at 1:16 pm

      Iar pan-erezia ecumenismului a fost anatemizata de un intreg Sinod, ROCOR 1983!

      Apreciază

    • Mihai said, on Noiembrie 17, 2016 at 8:07 am

      Da, si in Serbia se anunță un sinod local, iar cei ce nu vor să intre în horă vor pati precum I.p.s Artemie de Kosovo

      Apreciază

  5. Constanta said, on Noiembrie 17, 2016 at 12:50 pm

    Parintele Proclu pe 16 noiembrie 2016 :

    Apreciază

  6. Mirela said, on Noiembrie 19, 2016 at 12:11 am

    Şi eu cred că grecii vor trăda, deşi poate/sper nu în totalitate, ca la noi. Oricum, e clar că intenţia sinodului asta este.
    Argumente:
    1. Când tema e „Sfântul şi Marele Sinod”, e limpede ce urmează. Doar nu vor spune că „Sfântul şi Marele sinod” e eretic.
    2. De ce au amânat atâta vreme să ia o atitudine? De ce Sf. Munte nu zice nimic, ci îl pomeneşte pe megaereticul VARtholomeu, mormânt văruit plin de toată stricăciunea? De ce apar comunicate athonite de dezicere de cei care mărturisesc dreapta credinţă, insistându-se pe ideea că aceia nu reprezintă Athosul, că vorbesc în nume propriu şi că nu sunt reprezentativi? Oare nu se vrea şi în Grecia intimidarea/ anihilarea opoziţiei, prin lăsarea în coadă de peşte a acestei chestiuni arzătoare? Şi nu e suspect că şi la ei se anunţă o dată pentru sinod, după tergiversări, apoi apare spontan o altă dată, mult anterioară celei anunţate de curând? Adică noiembrie, în loc de ianuarie? Nu cred că e o întâmplare, ci cred că e o stratagemă prin care pot presupune că se urmăreşte derutarea unor opozanţi, perturbarea organizării unei opoziţii, probabil (şi) altele.
    3. De când e aşa o mare prietenie între bor şi BOG? Atâtea laude, vizite, aprecieri, băgări în seamă? Îmi pare că la ei lucrurile se desfăşoară ca la noi: se vehiculează aceleaşi idei, se pomenesc ereticii, „drepţii” liturghisesc cu ereticii, cad unii de la care aşteptam să stea, se sprijină şi vor să-şi ofere credibilitate unii altora etc. Mă tem că urmează „să ia şi ei act” de documentele din Creta şi să constate că mai există unii fanatici schismatici care nu înţeleg despre ce e vorba şi care trebuie aduşi la „ortodoxie”.

    Apreciază

  7. […] Sfântul Sinod al BISERICII ORTODOXE A GRECIEI în şedinţă extraordinară pe tema MARELUI SINOD, … […]

    Apreciază

  8. […] Sfântul Sinod al BISERICII ORTODOXE A GRECIEI în şedinţă extraordinară pe tema MARELUI SINOD, … […]

    Apreciază

  9. Asla said, on Noiembrie 23, 2016 at 5:10 pm

    Saccsiv,
    Poate faci un articol pe tema asta:

    3 motive pentru care sinodul din Creta este tâlhăresc. Ce vor vota azi episcopii noștri?

    1. Acceptarea teologiei botezului și a teoriei ramificațiilor

    Mitropolit Hierotheos Vlachos: „… textul final (art „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii”) este unul diplomatic. Acesta se distinge prin „ambiguitatea creativă”, după modul în care a fost întocmit, căci conține argumente care pot fi primite de ambele părți. Cred că îi nemulțumește atât pe ortodocși cât și pe heterodocși. Este impregnat de teologia botezului și, indirect dar clar, de teoria ramificațiilor. Se îndepărtează încet dar sigur de principiul exclusivității și se mișcă înspre principiul incluziunii. După cum știm, principiul exclusivității afirmă că Biserica Ortodoxă este Una Sfântă, Sobornicească și Apostolească, în timp ce principiul incluziunii afirmă că există mai multe Biserici în care botezul este recunoscut ca valid. Pentru aceasta sunt purtate aceste dialoguri, ca să se ajungă la unitate din acest punct de vedere.
    Cu alte cuvinte, conform principiului incluziunii – hotarele canonice și sacramentale nu sunt aceleași, conform principiului exclusivității.”

    2. Introducerea metodologică a principiului papal și neputința de a sesiza erezia:

    Părintele Peter Heers: „La acest sinod s-a practicat și promovat o nouă formă de papalitate, în care primatele Bisericilor Locale au operat ca „primele între egale”, dar și ca „papi” peste episcopii lor. Aceasta s-a putut vedea în practica neortodoxă și fără precedent a limitării votului la primatele Bisericilor Locale. Așa cum a observat un episcop „fără posibilitatea votului, singura diferență între episcopii ortodocși prezenți și observatorii diferitelor confesiuni heterodoxe fost că primii [episcopii ortodocși] au avut posibilitatea să se adreseze public, deși foarte pe scurt…” În Creta, orice referire la schismă sau erezie a lipsit cu desăvârșire.
    În cel mai eretic dintre veacuri, în care sincretismul și New Age-ul sunt la mare cinste și vrăjmașul „umblă ca vodă prin lobodă”, la Sinodul din Creta au fost numite „biserici până și bine-cunoscutele erezii condamnate de Sinoadele Ecumenice din trecut.”

    3. Deformarea ecclesiologiei ortodoxe având ca rezultat „legitimizarea ecumenismului”:

    Dr. Pr. Dimitrios Tselenghidis: „… prin votul ierarhilor în favoarea art.6 „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii”, prin care a fost introdusă ecclesiologia dublicitară și fățarnică din punct de vedere spiritual și teologic, se subminează și se deformează caracterul Uneia Sfinte, Sobornicești și Apostolești Biserici, se deschide larg ușa către toate ereziile creștine, se legitimizează la nivel sinodal pan-erezia ecumenismului, și practic vorbind, se deformează eecclesiologia ortodoxă – definită cu mare precizie teologică la cel de-al doilea Sinod Ecumenic în Simbolul de Credință, în Crez.
    Astfel, darul duhovnicesc al deosebirii duhurilor, fundamental pentru înaintestătătorul duhovnicesc, s-a arătat a lipsi cu desăvârșire la cei ce au votat în favoarea textului disputat. Acesta este deoarece ei iau duhurile necurate drept Duhul Sfânt, nedeosebind – în practică – Duhul Sfânt care dă viață trupului teandric al Bisericii de duhurile necurate care stăpânesc aceste erezii.”

    Sursa: https://youtu.be/9-Nfn9ISZC0

    Apreciază

  10. […] Sfântul Sinod al BISERICII ORTODOXE A GRECIEI în şedinţă extraordinară pe tema MARELUI SINOD, … […]

    Apreciază

  11. […] Sfântul Sinod al BISERICII ORTODOXE A GRECIEI în şedinţă extraordinară pe tema MARELUI SINOD, … […]

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: