SACCSIV – blog ortodox

Video: SFANTUL NECTARIE N-A DESCHIS OCHII

Posted in Uncategorized by saccsiv on noiembrie 13, 2016

Un video face valva:

Inregistrarea e din 09.11.2016 si ni se prezinta ca fiind o minune: cum deschide ochii Sfantul Nectarie.

Fratilor, dar nu deschide ochii. Doar pare ca-i deschide. E vorba de lumini, umbre, reflexie.

Asa e mereu. Vizionati va rog incepand cu minutul 1:43:

http://www.dailymotion.com/video/xvtlg5_sfantul-nectarie-din-eghina_travel

Sfantul face destule minuni. Nu e nevoie si de “minuni”.

 

Tagged with:

14 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. […] Sursa […]

    Apreciază

  2. cosminmatiu said, on noiembrie 13, 2016 at 9:16 am

    Sf Ignatie Briancianinov spune ca cei care s-au considerat vrednici sa vada ingeri au fost inselati.
    Ortodoxul practicant, nu cauta minuni ci traieste conform Evangheliei pana la sfarsitul vietii.
    Doamne, te rugam fereste-ne de : vise, vedenii, aratari, naluciri si de tot lucrul celui rau.

    Apreciat de 1 persoană

  3. cosminmatiu said, on noiembrie 13, 2016 at 10:47 am

    4. „Nu-mi împlinesc canonul, obosesc.” Ei bine, şi ce este cu asta?
    Nu suntem mântuiţi printr-un canon, ci prin smerenie şi suspine înaintea
    lui Dumnezeu. Păreţi să daţi o mare importanţă cantităţii de metanii
    şi celor citite. Nu! Toate acestea pot fi doar un „chimval răsunător”; dar,
    totul constă în căinţa inimii. Vă este de folos să faceţi un canon nu de
    cantitate, ci de timp; de exemplu: dimineaţa vă puteţi ruga o oră sau
    două. Fără să vă grăbiţi, cu pocăinţă, din inimă, şi uneori cu întreruperi,
    dacă inima dumneavoastră trăieşte bucurie sau înduioşare – împliniţi
    ceva din canon fără să vă gândiţi să împliniţi totul. Astfel se poate să
    faceţi doar jumătate sau trei sferturi din cât făceaţi până acum, şi timpul
    rânduit s-a scurs, şi apoi vin ascultările (curăţarea sobei etc.). Şi ce este
    cu aceasta? Să nu vă tulburaţi; încheiaţi cât aţi reuşit să faceţi, şi să ştiţi
    că Domnul nu va cere mai mult de la dumneavoastră, căci El nu laudă
    graba. El are nevoie de inima dumneavoastră, nu de un număr de metanii
    şi nici de o tehnică de recitare (a rugăciunilor). Se poate ca cineva să
    citească un singur canon sau acatist o oră întreagă, dar cu lacrimi şi întrerupându-
    l pentru un plâns sincer înaintea lui Dumnezeu – aceasta este
    adevărată rugăciune. Se poate, de asemenea, să citească cineva Evangheliile
    sau Psaltirea, fără să fie atent la capitole şi planificări, ci după
    puterea şi timpul său, ţinând seama de calitate – să citească totul cu
    concentrare şi nu în pripă. De dragul ascultărilor şi din grijă faţă de
    aproapele, trebuie întotdeauna să se scurteze timpul rugăciunii, de vreme
    ce ascultarea este mai presus de post şi rugăciune, şi nu trebuie să fie
    tulburat pentru aceasta, ci să se recunoască importanţa slujirii aproapelui.
    Cantitatea metaniilor şi o anumită corectitudine a canonului sunt indispensabile
    pentru începători, pentru a se obişnui să se roage; dar,
    când s-au obişnuit într-o anumită măsură cu rugăciunea, nu trebuie să
    se lege cu simţirea de un număr de metanii, ci este mai bine a te ruga în
    mod liber, doar în funcţie de cantitatea de timp. (Sfintii catacombelor Rusiei, pag. 241)

    Apreciază

    • cosminmatiu said, on noiembrie 13, 2016 at 10:49 am

      5. „Certaţi-mă şi arătaţi-mi neajunsurile.” Mai întâi de toate, trebuie
      să vă laud pentru deschiderea dumneavoastră şi pentru râvna după
      mântuire. Dar trebuie să vă cert pentru dragostea exagerată pentru corectitudine,
      pentru că vă număraţi faptele bune şi nevoinţele şi vă bizuiţi
      pe ele, fapt pentru care nu vedeţi valoarea nemărginită a smereniei, care
      depăşeşte toate lucrările şi virtuţile noastre care şchiopătează. Aceasta

      este o temelie şubredă, făcută, se poate spune, pe nisip, şi poate fi tolerată
      doar la începutul vieţii duhovniceşti, dar mai târziu îi vatămă pe cei
      care se luptă. Având o corectitudine exterioară (citirea canoanelor, ţinerea
      posturilor şi fără căderi exterioare, uşor se poate ajunge la preţuirea
      de sine şi la trufie, şi de acolo la „sfinţenie” şi „înainte-vedere” de-a stânga
      (demonice). Aruncaţi repede această temelie din minte şi din inimă;
      renunţaţi să mai preţuiţi nevoinţele, corectitudinea canoanelor şi aşa
      mai departe. Faceţi orice lucru bun care vă este accesibil şi suportaţi orice
      nevoinţă ca pe o poruncă de la Dumnezeu, fără a o evalua; pentru că
      valoarea nu stă în ele, ci în dobândirea prin ele a smereniei, a credinţei,
      a curăţiei profunde, a căinţei, a părerii de rău şi, în cele din urmă, a iubirii
      de Dumnezeu şi de aproapele. Nimeni nu laudă un elev cât timp el
      mai învaţă, ci atunci când primeşte diploma. Toate nevoinţele sunt doar
      lecţii (proptele), în timp ce diploma constă în smerenie, părere de rău,
      curăţie (atât cât este cu putinţă). Se poate ca cineva să ajungă la acestea
      prin necazuri şi boli, fără nevoinţe deosebite şi canoane, şi nu va fi mai
      prejos decât cei care s-au nevoit.
      Şi astfel, alcătuiţi-vă propria temelie a sufletului, căutând defăimarea
      de sine, pocăinţa, răbdarea, părerea de rău şi credinţă fermă şi neînşelată
      în mila lui Dumnezeu. La Judecata de Apoi, cei drepţi vor fi recunoscuţi
      doar după smerenia lor şi după faptul că se consideră nevrednici,
      iar nu după faptele bune, chiar dacă le-au făcut. Aceasta este adevărata
      atitudine.

      Apreciază

    • cosminmatiu said, on noiembrie 13, 2016 at 10:54 am

      Nu este nevoie să plângem prea mult pentru distrugerea unei biserici;
      până la urmă, fiecare dintre noi, din mila lui Dumnezeu, are sau
      ar trebui să aibă propria lui biserică – inima; intră acolo şi roagă-te, atât
      cât ai tărie şi timp. Dacă această biserică nu este bine făcută şi este abandonată
      (fără rugăciune interioară), atunci biserica vizibilă nu va aduce
      mult folos. (pag 244)

      Apreciază

    • cosminmatiu said, on noiembrie 13, 2016 at 10:59 am

      Iuda s-a aflat cu Hristos tot timpul şi L-a trădat; tâlharul
      a fost fără Hristos tot timpul şi a ajuns să creadă în El.

      Apreciază

  4. Mihai said, on noiembrie 13, 2016 at 11:23 am

    Agenția de turism al patriarhiei romane basilică travel este pe căi mari, această a participat la 2 tirguri de turism la Londra și la sanhai înseamnă că deja organizează „pelerinaje” si in tari majoritar pagine budhiste si hinduse, sursa Agerpres. ro

    Apreciază

    • ovidiu said, on noiembrie 13, 2016 at 5:01 pm

      Pai ,cum ,”papa” baniel sa nu castige niste dolarei de-a moaca?

      Apreciază

  5. Cristian said, on noiembrie 13, 2016 at 12:43 pm

    off – ptr ca nu am primit niciun raspuns la ceea ce am postat intr-unarticol precedent, am sa afisez din nou acest mesaj, poate stie cineva cate ceva.

    Avand in vedere afirmatia ca Mtirea Petru Voda a cazut:

    ce mai stiti despre Parintele Spiridon de la Manastirea Petru Voda?

    Am citit mai demult, pe acest seit, un comment, in care se spunea ca a fost plecat la o manastire in Rusia, parca. S-o fi intors in manastire? Mai spovedeste?

    Ma intereseaza pozitita dansului fata de cele discutate aici: sindoul din Creta, cardul de sanatate, despre care se spunea ca maicutele de la Mtirea Diaconesti l-au acceptat in cele din urma… Chiar as vrea sa stiu parerea dansului fata de acestea si fata de pozitia actuala a Mtirii Petru Voda, stiind ca atunci cand traia Parintele Justin era (si cerea si celorlalti) o ascultare deplina de cuvintele Parintelui Justin (cu care ascultare si eu sunt de acord, binestiind cine este Parintele Justin).

    Se pare ca, pana la urma, a devenit o chestie strict personala modul in care mai tinem / respectam avertismentele date de Parintele Justin; iar pastorii nu prea ne mai ajuta in aceasta privinta: nici cu exemplul, nici cu sfatul. Sper ca Parintele Spiridon sa fi ramas pe drumul indicat de Parintele Justin… Sau poate si altii din manastire. Multumesc!

    Apreciază

  6. Budescu elena said, on noiembrie 13, 2016 at 1:46 pm

    E posibila, dar de fapt un ca se aude inima batand c’è spuneti.

    Apreciază

  7. luigilucretiu said, on noiembrie 13, 2016 at 2:51 pm

    http://www.fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=894896&title=o-noua-incalcare-a-constitutiei-facuta-de-guvernul-progresist-ciolos-soros-dosarul-electronic-de-sanatate-devine-obligatoriu-sa-fie-completat-de-medici-fara-acordul-pacientilor-adica-fara-acordul-nostru
    O Nouă Încălcare a Constituției făcută de Guvernul progresist Cioloș-Soroș: DOSARUL ELECTRONIC DE SĂNĂTATE devine OBLIGATORIU să fie completat de medici fără ACORDUL PACIENȚILOR adică fără acordul nostru
    DAȚI VĂ RUGĂM SHARE LA ACEST ARTICOL. E O ÎNCĂLCARE GROSOLANĂ A DREPTULUI LA VIAȚĂ INTIMĂ ȘI PRIVATĂ, DREPT GARANTAT DE CONSTITUȚIE.

    Apreciază

  8. Ioana said, on noiembrie 14, 2016 at 9:55 pm

    CELE CINCI FELURI DE IMPARTASIRI

    Ne putem impartasi cu adevarat in cinci feluri, in Biserica lui Hristos.

    Prima impartasire si cea mai importanta este cea cu Trupul si Sangele Domnului.

    A doua cale de impartasire, dupa Marele Vasile, este impartasirea duhovniceasca pe calea rugaciunii celei ganditoare a inimii. Poti sa vii in biserica si chiar daca esti oprit de preot sa te impartasesti pe cativa ani, te poti impartasi de o mie de ori pe zi si mai mult, pe alta cale, pe calea rugaciunii. Daca vii in biserica si zici rugaciunea ” Doamne Iisuse Hristoae, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul „, cu toata inima, de cate ori ai suspinat dupa numele lui Iisus, de atatea ori te-ai impartasit, ca si cel ce a luat cu lingurita Sfintele Taine.
    Aceasta este impartasirea pe calea rugaciunii celei ganditoare a inimii, cu care omul poate reusi sa se impartaseasca de multe ori pe zi, nu numai o data, cu aceeasi putere cu care se impartaseste si cel cu lingurita din Sfantul Potir.

    Al treilea fel de impartasire este pe calea lucrarii poruncilor lui Hristos. Mantuitorul a spus sa postim, ne-a aratat cum sa postim; a zis sa ne rugam, ne-a aratat cum sa ne rugam; a spus sa primim pe cel strain, sa adapam pe cel insetat, sa hranim pe cel flamand, sa cercetam pe cei inchisi si sa iertam pe cei ce ne gresesc.
    Cand facem aceste porunci, ne impartasim pe calea lucrarii poruncilor lui Hristos. Acesta este al treilea fel de impartasire. Si cu aceasta te poti impartasi de multe ori pe zi, de cate ori ai lucrat poruncile lui Hristos.
    Auzi ce spune dumnezeiescul Maxim in Filocalie : ” Hristos sta ascuns in poruncile Sale. Cine face o porunca il primeste pe Hristos. Si nu numai pe Hristos, ci toata Sfanta Treime „. Si auzi ce spune Scriptura : Cel ce Ma iubeste pe Mine si are poruncile Mele, si le pazeste pe ele, Eu si Tatal vom veni si lacas la dansul vom face.
    Clar ! Nu numai Fiul, ci si Tatal vine. Si unde-i Tatal si fiul pe toata Sfanta TReime o primeste acela care lucreaza poruncile lui Dumnezeu, macar de ar fi oprit de la Sfanta Impartasanie de vreun preot. Intelegeti ? Acesta-i al treilea chip de impartasire pe cale lucrarii poruncilor.

    A patra impartasire este prin auz. Cum ? Eu sunt oprit de preot pe atatia ani de la impartasire, fie ca sunt femeie sau barbat. Dar merg la biserica si ascult cu evlavie Sfanta Liturghie, Apostolul, Evanghelia, Heruvicul, Axionul, si predica preotului. Daca ascult cu evlavie cuvantul Domnului, de cate ori am luat un inteles duhovnicesc prin auz, de atatea ori m-am impartasit cu Hristos.
    Aceasta este impartasirea prin urechi, al patrulea fel de impartasire. Si Apostolul spune clar : Credinta vine prin auz si auzul prin cuvantul lui Dumnezeu. Tu primesti cu lingurita pe Hristos; eu il primesc prin urechi, cand ascult cu evlavie Sfanta Liturghie, cantarile si predica preotului. Si ma impartasesc de mii de ori pe zi, fara sa stii tu.
    Tu poate, daca nu te-ai pregatit bine, spre osanda primesti Sfanta Impartasanie. iar eu, daca stau cu credinta, ca vamesul, in Biserica si ascult cu evlavie slujba, ma impartasesc prin urechi. Acesta este al patrulea fel de impartasire.

    Al cincilea fel de impartasire este pe calea miridelor, a particelelor ce se scot pentru noi la Sfanta Liturghie. De aceea nu putem pune la Sfanta Liturghie pe cei betivi, pe cei ce injura, pe cei ce traiesc necununati, pe sectari, pe cei ce se sinucid. Pentru ca acea particica care se scoate, reprezinta fata acelui suflet.
    Aceste particele se sfintesc la Sfanta Epicleza, prin invocarea Duhului Sfant si, la sfarsitul slujbei, dupa ce s-a pus in potir partea cu Iisus, si se zic cuvintele : ” Plinirea paharului credintei Duhului Sfant „, apoi se pun si particelele ce se scot pentru credinciosi. In dumnezeiescul Sange din Sfantul Potir este Trupul si Sangele lui Hristos viu.
    Din prescura a patra se scot particele pentru vii, din a cincea pentru morti si le trage in Sfantul Potir. Din aceste particele ca faina, ce s-au adapat cu dumnezeiescul Sange in Potir, atatea mii si milioane de suflete au primit impartasirea si comuniunea direct cu Iisus Hristos, cu Trupul si Sangele Lui.

    Acestea patru din urma sunt cai de impartasire, pe calea lucrarii faptelor bune, dar nu inlocuieste pe cea dintai. Numai o impartasire temporara si in caz de ceva, tot trebuie sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele Domnului, cu Preacuratele Taine.

    http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/4simpartasanie.htm

    Ne vorbeste Parintele Cleopa – vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.