Saccsiv – Weblog

Video: ECUMENISM in ROMANIA 1965

Posted in Uncategorized by saccsiv on Noiembrie 2, 2016

   Arthur Michael Ramsey, Baron Ramsey of Canterbury, Archbishop of Canterbury s-a intalnit si cu Papa Paul al VI-lea in 1966.

Prieten cu Patriarhul Athenagoras.

Presedinte al Consiliului Mondial al Bisericilor intre 1961 – 1968.

A fost un activist al abrogarii legilor anti homosexuale.

 

10 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. ines said, on Noiembrie 2, 2016 at 6:19 pm

    Video. Jocul de carti Illuminati face referire la algerile prezidentiale din Statele Unite
    https://vremuritulburi.com/2016/11/01/video-jocul-de-carti-illuminati-face-referire-la-algerile-prezidentiale-din-statele-unite/

    Apreciază

  2. Antiecumenist said, on Noiembrie 2, 2016 at 6:59 pm

    Cate apostazie…ce lucrare demonica …

    Apreciază

  3. cosminmatiu said, on Noiembrie 2, 2016 at 7:09 pm

    „Folosind părticele de moaşte din crucea de la gâtul său, vlădica a reuşit să facă un
    antimis dintr-o simplă cârpă cu o cruce făcută pe ea.”

    Cum îşi aranja episcopul Damaschin viaţa la Poloi? Mai întâi de
    toate, el şi ipodiaconul care îl însoţise trebuia să stea cu episcopii care
    trăiau acolo, de vreme ce casa pe jumătate părăginită, care devenise vacantă
    din cauza morţii locuitorului anterior, avea nevoie de multe reparaţii,
    şi se puteau face reparaţii doar primăvara şi vara. În această perioadă,
    a venit şi ucenicul său de chilie, şi munca avea loc cu viteză maximă.
    Episcopul Damaschin cunoştea bine tâmplăria şi a reparat gaura
    din acoperiş el însuşi. El l-a învăţat pe ucenicul său de chilie cum să pregătească
    şi să usuce cărămizile manual; din ele au refăcut soba. Ei au
    lăsat găurile din pereţi: zăpada le repara cel mai bine. Fiind un iubitor
    de muncă şi un om inventiv, cu ajutorul ucenicului său de chilie, episcopul
    Damaschin a făcut ceea ce era mai necesar, de asemenea şi o masă
    de altar din lemn, lipind scândurile una de alta cu clei de peşte. Folosind
    părticele de moaşte din crucea de la gâtul său, vlădica a reuşit să facă un
    antimis dintr-o simplă cârpă cu o cruce făcută pe ea. (Pag 185)

    Apreciază

  4. gabi said, on Noiembrie 2, 2016 at 8:17 pm

    Participarea Angelinei Jolie la rituale satanice de initiere- pentru cei care vor sa le arate prietenilor.

    Apreciază

  5. mircea.v said, on Noiembrie 2, 2016 at 8:48 pm

    Din „Sfintii Catacombelor Rusiei”
    http://prieteniisfantuluiefrem.ro/wp-content/uploads/2016/02/sfintii-catacombelor-rusiei.pdf

    Pg 293; 296

    „Predicile părintelui Vladimir se distingeau prin completa lipsă de
    teamă. El le cerea tuturor să nu se supună nici unui fel de amestec al
    bolşevicilor în biserică. El nu asculta niciun avertisment de a fi precaut.
    După o predică extraordinară, el şi-a luat rămas bun de la părinţii săi,
    fiind avertizat în secret de către cineva că avea să fie arestat în acea
    noapte. Cu insistenţă, după ultimul rămas bun pe pământ, el şi-a implorat
    tatăl şi mama ca, sub niciun motiv, chiar nici în momentul morţii,
    să nu cheme un preot care a intrat în contact cu regimul sovietic (adică
    niciunul din cei care rămăseseră sub Mitropolitul Serghie după Declaraţia
    sa din 1927), chiar dacă ar fi să moară fără spovedanie şi fără împărtăşirea
    cu Sfintele Taine. În aceeaşi noapte, a fost dus şi executat în închisoarea
    Liubanka din Moscova. […]

    Copilul avea cinci ani şi sănătatea lui se deteriora din ce în ce mai
    mult. Atunci nu locuiam în oraş, ci într-un loc sănătos, la ţară. A venit
    zvonul că un celebru profesor de boli de copii fusese trimis în oraş în
    exil. Era o distanţă de 20 de mile din satul nostru până la cea mai apropiată
    staţie, iar trenul mergea doar o dată pe zi. Băiatul era foarte bolnav,
    iar eu am hotărât să-l aduc pe profesor la noi. Când am ajuns în
    staţie, trenul a plecat sub ochii mei. Ce trebuia să fac? Să aştept o zi întreagă,
    în timp ce soţia mea era acasă şi copilul putea muri pe neaştep tate fără mine? M-am tot gândit, dar ce putea fi făcut? M-am întors. Am venit acasă şi am găsit următoarele: mama, plângând, era în genunchi,
    îmbrăţişând picioarele copilului, care începuseră să se răcească. Medicul
    de familie tocmai ieşise şi spusese că acestea erau ultimele minute ale
    copilului. M-am aşezat la masă, lângă fereastră, vizavi de magazie,
    mi-am luat capul în mâini şi m-am predat deznădejdii. Dintr-odată am
    văzut foarte clar cum uşile magaziei se deschideau şi din magazie venea
    răposatul meu frate Vladimir, în veşminte preoţeşti. În braţele sale, cu
    faţa spre mine, ţinea icoana Mântuitorului nefăcută de mâini omeneşti.
    Eram uluit! Vedeam clar cum mergea, acum era cu părul său negru şi
    lung în vânt; i-am auzit paşii apropiindu-se. M-am răcit şi eram înmărmurit.
    El a intrat în cameră, a venit la mine şi, în linişte, mi-a dat icoana
    în mâini şi apoi a dispărut. Nu pot spune în cuvinte – mi-a spus Boris, cu
    lacrimile curgându-i pe obraji – ceea ce am trăit. L-am trăit pe Dumnezeu!
    Am alergat la magazie, am căutat icoana în ladă şi am pus-o pe
    copil. În dimineaţa zilei următoare, băiatul nostru era complet sănătos.
    Medicii care îl tratau au ridicat din umeri în cele din urmă. Au îndepărtat
    corsetul. Nu mai era nici urmă de tuberculoză! Aici am înţeles totul!
    Am înţeles că există Dumnezeu, Care este milostiv faţă de păcătoşi, şi că,
    prin rugăciunile părintelui Vladimir, El făcuse această minune a
    vindecării copilului şi a soţiei mele şi a mea, mântuirea sufletelor
    noastre. Fără ezitare, am demisionat nu doar din postul de lider al Ligii
    ateiste, ci şi din Partidul Comunist, în care eram deja membru. Soţia
    mea a făcut la fel. Am vorbit deschis şi nu am ascuns minunea care ni se
    întâmplase. Din acel moment am spus tuturor, oriunde mă aflam,
    despre minunea care se întâmplase, şi îi chemam la credinţa în
    Dumnezeu. Prin sfânta Lui voinţă, nu am fost arestat imediat şi, fără a
    mai amâna nicio zi, am venit la părinţii mei lângă Moscova, unde se
    instalaseră după sfârşitul exilului. Am botezat copilul, dându-i numele
    Gheorghe.”

    Apreciază

  6. Iustin said, on Noiembrie 3, 2016 at 10:33 am

    off topic

    despre Dacian Ciolos si PRM care isi ia avant cu Florin Zamfirescu pe baricade

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: