Saccsiv – Weblog

Predica Parintelui Cleopa la Sfanta Parascheva

Posted in Uncategorized by saccsiv on Octombrie 14, 2016

Iata ce putem citi la http://paginiortodoxe2.tripod.com/predici_cleopa_sfinti/predica_sf_parascheva.html

Predică la Sfînta Preacuvioasa Maica noastră Parascheva
( 14 octombrie )

Cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie (Matei 16, 24)

Iubiţi credincioşi,

Astăzi Biserica Ortodoxă face prăznuirea Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva, care a strălucit în lume cu viaţa sa sfîntă, faptele cele bune, fiind împodobită de Dumnezeu ocrotitoare a Moldovei. Pentru nevoinţa şi petrecerea sa fără de prihană a binevoit Dumnezeu să o proslăvească pe pămînt cu faceri de minuni şi să o pună ca o făclie mult luminoasă în sfeşnicul Bisericii Sale spre a lumina pe toţi şi a fi rugătoare, ajutătoare şi mîngîiere tuturor celor ce aleargă la dînsa cu credinţă.

Sfînta Cuvioasa Maica noastră Parascheva s-a născut în pămîntul Traciei, aproape de cetatea Calicratia, într-un sat ce se chema Epivat, din părinţi macedo-români dreptcredincioşi, care umblau neabătuţi în toate poruncile lui Dumnezeu, împodobindu-şi viaţa lor cu milostenii şi cu faceri de bine. Părinţii fericitei Parascheva au dat celor doi copii ai lor o creştere cu totul aleasă, deprinzîndu-i dragostea de Dumnezeu şi mila pentru oameni. Apoi părinţii ei, trecînd în cereştile locaşuri, au lăsat pe Parascheva moştenitoarea casei împreună cu fratele său Eftimie, care mai tîrziu a fost Episcop al Maditiei şi multe şi preaslăvite minuni a făcut acolo, atît în viaţa sa, cît şi după moarte.

După moartea părinţilor ei, fericita Parascheva a început o viaţă de aspră nevoinţă în rugăciune, post şi milostenii, păşind pe calea cea sfîntă care duce la împărăţia lui Dumnezeu. Apoi, aprinzîndu-se de rîvnă pentru cele cereşti nu a voit să vieţuiască mai mult în lumea cea plină de tulburări. Deci, părăsind toată grija pămîntească s-a dus la o mănăstire de călugăriţe din pustiul Iordanului şi acolo petrecea viaţă îngerească, urmînd văzătorului de Dumnezeu Ilie şi lui Ioan Botezătorul, mîncînd numai verdeţuri şi din acelea foarte puţine. Apoi se chinuia de frig şi de arşiţă şi căuta cu ochii minţii sale numai la Cel ce poate a mîntui de împuţinarea sufletului pe cei smeriţi cu inima. Dar cine va putea spune izvorul lacrimilor Cuvioasei Parascheva şi suspinele ei cele neîncetate? Sau ostenelile şi privegherile de toată noaptea, ispitele de la diavoli şi metaniile ei cine le va povesti, decît Unul Dumnezeu, care ştie şi vede toate?

Ea nu mai purta grijă de cele pămînteşti, ci numai de cele sufleteşti şi de ceasul judecăţii ce va să fie. Ca mireasă a lui Hristos neîncetat se pregătea să iasă întru întîmpinarea mirelui iubit, zicînd: „Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine Te caută inima mea”. Apoi cugeta şi la cuvintele din Cîntarea Cîntărilor: „Spune-mi mie pe cine l-a iubit sufletul meu?”; gîndul ei era numai la cele de sus, adică, cum îşi va împodobi candela sa şi cum va ieşi cu fecioarele cele înţelepte întru întîmpinarea Mirelui şi va auzi glasul cel dulce al Lui şi se va îndulci de vederea frumuseţii Lui. Alteori, pe cînd se ruga, zicea: „Cînd voi veni şi mă voi arăta înaintea feţei lui Dumnezeu?”

Aşa vieţuind ea în pustie, vicleanul diavol zavistuia bunătăţile ei şi se sîrguia s-o înfricoşeze cu năluciri şi arătări mincinoase. Dar Sfînta Parascheva, mireasa cea bună a lui Hristos, îşi punea nădejdea sa spre Cel Preaînalt şi, făcînd rugăciuni cu lacrimi, se însemna cu semnul Sfintei Cruci şi îndată se risipeau toate cursele vrăjmaşului ca o pînză de păianjen.

Cu nişte osteneli ca acestea şi cu multe fapte bune împodobindu-şi sufletul, Cuvioasa Parascheva s-a făcut mireasă iubită a lui Hristos şi cămară de taină a Preasfintei Treimi, devenind astfel biserică a Dumnezeului Celui Viu, curată şi neîntinată de păcat.

După cinci ani de nevoinţă în pustiul Iordanului, pe cînd se ruga cu mîinile înălţate spre cer după obiceiul sfinţilor, a văzut pe îngerul Domnului în chip de tînăr luminos, care i-a zis: „Lasă pustiul Iordanului şi te întoarce în patria ta, pentru că acolo ţi se cuvine să-ţi dai trupul pămîntului, iar sufletul tău să treacă la cereştile locaşuri!”

Deci, Cuvioasa, socotind puterea vedeniei şi înţelegînd că porunca este de la Dumnezeu, se bucură de moartea cea trupească, dar se întristă de părăsirea pustiului, pentru că nimic nu curăţeşte aşa de bine sufletul şi nu-l aduce la chipul cei dintîi, precum viaţa de pustie şi liniştea.

Lăsînd fără de voie pustiul, Cuvioasa Parascheva a venit în împărăteasca cetate Constantinopol, s-a închinat în Biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Vlaherna, s-a împărtăşit cu Trupul şi Sîngele lui Hristos, apoi s-a dus în patria sa Epivat, unde a petrecut doi ani de zile neschimbîndu-şi osteneala cea pustnicească, adică postul, rugăciunea şi privegherile de noapte. Sosind ziua mutării sale către Dumnezeu, s-a rugat cu multe lacrimi pentru sine, pentru Biserică, pentru sfinţii slujitori, pentru sihaştri, pentru cei bolnavi şi pentru toată lumea, apoi şi-a dat sufletul cu pace în mîinile Domnului, iar trupul său, după obiceiul creştinesc, s-a îngropat în pămînt la un loc neînsemnat pe malul mării.

Mai tîrziu, vrînd Dumnezeu să proslăvească pe Cuvioasa Parascheva, i-a descoperit sfintele ei moaşte într-un chip minunat ca acesta: Era un sihastru stîlpnic aproape de locul unde era îngropată Cuvioasa. Deci s-a întîmplat că a murit un corăbier acolo, al cărui trup mirosea greu. Oamenii au săpat o groapă să îngroape trupul corăbierului. Dar după rînduiala lui Dumnezeu au aflat trupul nestricat al Sfintei Parascheva zăcînd în pămînt, şi fiind oameni nepricepuţi, au aruncat alături de moaştele Cuvioasei trupul corăbierului şi, acoperindu-l cu pămînt, s-au dus acasă.

Într-o noapte, unul din acei oameni, anume Gheorghe, fiind iubitor de Hristos, pe cînd se ruga lui Dumnezeu în casa sa, a adormit şi a văzut în vedenie o împărăteasă şezînd pe scaun luminat şi mulţime de ostaşi stînd împrejurul ei. Unul din aceşti ostaşi, luîndu-l de mînă, l-a ridicat de jos şi i-a zis: „Gheorghe, pentru ce aţi trecut cu vederea trupul Cuvioasei Parascheva şi aţi îngropat la un loc cu dînsul trupul cel necurat şi stricat? Deci, scoateţi-l din groapă şi-l puneţi la un loc ales, că a voit Dumnezeu să proslăvească pe roaba sa pe pămînt”. Asemenea şi acea împărăteasă în veşminte luminate i-a zis: „Degrabă scoţînd moaştele mele, la loc însemnat să le puneţi, pentru că şi eu am fost ca şi voi şi patria mea este Epivatul, unde voi acum locuiţi!”

În aceeaşi noapte, o femeie cinstită, anume Eufimia, a avut aceeaşi vedenie. A doua zi au spus toate la oamenii cei dreptcredincioşi. Apoi au alergat cu lumînări în mîini la moaştele Cuvioasei Parascheva, pe care aflîndu-le în pămînt întregi şi binemirositoare ca o comoară de mult preţ, le-au aşezat cu mare bucurie în biserica Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din satul Epivatului.

După multă vreme, credinciosul împărat româno-bulgar Ioan Asan, auzind de minunile ce se făceau la moaştele Cuvioasei Parascheva, a trimis pe mitropolitul Marcu cu mulţi episcopi şi preoţi şi a adus cinstitele ei moaşte în oraşul Tîrnovo, unde se tămăduiau numeroşi bolnavi care veneau aici cu credinţă. După o vreme, cînd turcii au cucerit o parte din Imperiul Bizantin, cu îngăduinţa lui Dumnezeu, sultanul Baiazid dă moaştele Sfintei Parascheva lui Mircea cel Bătrîn, domnul Ţării Româneşti în anul 1393. Dar nu stau aici decît trei ani, că mîniindu-se turcii pe Mircea cel Bătrîn, după luptele de la Nicopole din 1396, au dat acest odor de mare preţ cnezinei Anghelina care le-a dus la Belgrad, unde de asemenea se vindecau mulţi bolnavi. Şi au stat moaştele Cuvioasei Parascheva la sîrbi, în Belgrad 124 de ani, din 1396 pînă în 1520, cînd sultanul Soliman le strămută la Constantinopol. Sfintele moaşte sînt răscumpărate apoi de la turci de Patriarhia din Constantinopol, unde stau 120 de ani.

În anul 1639, evlaviosul domn al Moldovei Vasile Lupu, terminînd de zidit biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, dorea să împodobească ctitoria sa cu moaştele unui sfînt renumit spre mîngîierea poporului nostru binecredincios. Deci, auzind Vasile Lupu de moaştele Cuvioasei Parascheva şi dorind să le aducă la Iaşi, i-a împlinit Dumnezeu cererea astfel: Patriarhia din Constantinopol avea mari datorii către sultan şi neavînd de unde plăti, patriarhul Partenie a acceptat să dăruiască moaştele Sfintei Parascheva lui Vasile Lupu, cu condiţia ca domnul Moldovei să-i achite datoria de 300 de pungi de galbeni pe care o datora turcilor. Deci achitînd toată datoria Patriarhiei din Constantinopol, a primit odorul cel de mult preţ, adică moaştele Sfintei Parascheva, aduse la Iaşi cu mare alai şi cinste la 13 iunie, 1641, de către trei mitropoliţi – Ioanichie al Iraclei, Partenie al Adrianopolei şi Teofan al Paleopatariei.

În marginea Iaşilor sfintele moaşte, însoţite de Vasile Lupu şi Mitropolitul Varlaam al Moldovei, au fost întîmpinate de un mare cortegiu de clerici, monahi şi credincioşi cu făclii aprinse în mîini şi au fost aşezate cu mare cinste în biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Din anul 1641 pînă astăzi se face prăznuirea anuală, la 14 octombrie, a Sfintei Parascheva.

Moaştele Cuvioasei Parascheva au stat în biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi timp de 250 de ani, adică pînă la 12 decembrie, 1888, cînd au fost strămutate în noua catedrală mitropolitană unde se află şi astăzi. Această strămutare s-a făcut în urma unei mari şi înfricoşate minuni, pe care o aflăm scrisă în Vieţile Sfinţilor şi în Mineiul pe octombrie. Şi iată ce scrie despre aceasta: Moaştele Cuvioasei Parascheva se păstrau iarna în sala gotică a lui Vasile Lupu, unde era paraclisul mănăstirii. Iată însă că din neglijenţă sau şi cu oarecare îngăduinţă dumnezeiască, în anul 1888, în noaptea de 26 spre 27 decembrie, paraclisierul a uitat o lumînare aprinsă în sfeşnicul de lemn de lîngă racla sfintei, după slujba de miezul nopţii. După un ceas sau două, s-au aprins: sfeşnicul, aşternuturile, baldachinul şi veşmintele.

Apoi însuşi sicriul Cuvioasei Parascheva a fost cuprins de flăcări. Totul era o vatră de jăratec. Din această cauză s-au topit definitiv sicriul de aur, dăruit de domnul Vasile Lupu şi multe alte odoare de mare preţ. Abia în zorii zilei a fost simţit focul. Un elev de la şcoala ce funcţiona în curtea Mănăstirii Trei Ierarhi, a dat alarma. S-a adunat lumea, a venit şi bătrînul mitropolit Iosif şi văzînd paraclisul în flăcări şi sicriul învăluit de jăratec, plîngeau cu toţii şi ziceau cu durere: „Au ars moaştele Cuvioasei Parascheva!” Dar, stingîndu-se puţin văpaia, au răscolit jăratecul şi au văzut o înfricoşată minune. Sicriul Cuvioasei Parascheva era învăluit de flăcări. Tot aurul şi argintul erau topite şi risipite de foc, iar sicriul de lemn era ars numai pe dinafară. Apoi, săltînd capacul de lemn, au văzut că nici urmă de foc sau de căldură, nu pătrunsese înăuntru. Numai perna de sub capul sfintei era puţin afumată. Aceasta a fost cea mai mare minune făcută de Cuvioasa Parascheva. Cum a oprit ea focul să nu ardă sicriul de lemn şi nici un veşmînt din sicriu? Cum a dormit Cuvioasa o noapte întreagă, nevătămată de jăratec, ca pe pat moale împărătesc aşternut cu flori? Cît de minunat este Dumnezeu între sfinţii Săi! Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc…

Deci, plîngînd cu toţi de bucurie şi dînd slavă lui Dumnezeu şi mulţumită Cuvioasei Parascheva, au căzut cu toţii în genunchi şi au făcut acatistul Sfintei. Apoi, însuşi mitropolitul împreună cu clericii, au luat sfintele moaşte şi le-au dus în noua catedrală. Iar în locul vechiului sicriu topit de foc, evlaviosul mitropolit Iosif, numit de credincioşi „cel sfînt”, a făcut un nou sicriu de argint care se vede şi astăzi, a pus în el sfintele moaşte şi le-a aşezat în partea dreaptă a catedralei, unde se păstrează nestrămutate pînă în zilele noastre. Iar sicriul de lemn ars numai pe dinafară, se păstrează în biserica de alături, ca o mărturie a minunii ce s-a făcut atunci de Cuvioasa Maica noastră Parascheva.

Iubiţi credincioşi,

Astăzi toţi credincioşii sînt în sărbătoare. Astăzi se prăznuieşte patronul cel de peste an, Preacuvioasa Maica noastră Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, rugătoarea şi grabnic ajutătoarea tuturor credincioşilor care cer mijlocirea ei. În această zi se adună la Catedrala mitropolitană de la Iaşi, încă din ajun, mii de credincioşi care vin să se roage, să se închine şi să sărute cu evlavie racla cu moaştele Sfintei Parascheva. Iată sînt aproape 350 de ani de cînd această mireasă a lui Hristos ne ocroteşte cu sfintele ei moaşte. Ce slujbe frumoase şi cîntări alese nu se fac acum în sfintele noastre mănăstiri, în cinstea Cuvioasei Parascheva? Şi cîte credincioase nu-i poartă cu evlavie numele, îi citesc acatistul şi îşi dobîndesc cererea lor? Dar cine poate spune de cîte primejdii nu ne-a scăpat Dumnezeu, de-a lungul secolelor, cu mijlocirea Cuvioasei?

De aceea, fraţi creştini, sîntem datori să cinstim pe sfinţi că ei sînt „prietenii lui Dumnezeu” şi rugătorii noştri la cer. Să cinstim cu credinţă şi pe Cuvioasa Parascheva, să-i sărutăm cu evlavie sfintele ei moaşte ori de cîte ori avem posibilitatea. Apoi să citim adesea acatistul ei, cîntîndu-i cu toţii într-un glas această scurtă rugăciune: Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare! Amin.

 

3 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Scutaru Mihai said, on Octombrie 14, 2016 at 9:37 am

    Trimis din Yahoo Mail pe Android Pe Vin 14 oct. 2016 la 9:33 a.m., Saccsiv – Weblog a scris: | saccsiv a publicat:”Iata ce putem citi la http://paginiortodoxe2.tripod.com/predici_cleopa_sfinti/predica_sf_parascheva.htmlPredică la Sfînta Preacuvioasa Maica noastră Parascheva( 14 octombrie )Cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia cruc” | |

    Apreciază

  2. Templier said, on Octombrie 14, 2016 at 10:06 am

    In direct de la Iasi
    http://www.doxologia.ro/

    Apreciază

  3. Radu said, on Octombrie 15, 2016 at 6:55 pm

    http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfintei-parascheva-67054.html

    Acatistul Sfintei Parascheva

    Parascheva – Sfanta Cuvioasa Maica !

    (14 octombrie)

    Rugaciunile incepatoare acatistului Sfintei Parascheva :

    In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

    Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
    Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
    Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

    Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

    Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

    Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

    Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

    Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

    Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

    Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

    Condacele si Icoasele

    Condacul 1 :

    Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam : Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Icosul 1 :

    Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam :

    Bucura-te, inteleapta fecioara;
    Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
    Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
    Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
    Bucura-te, mangaierea oamenilor;
    Bucura-te, alinarea de suferinta;
    Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
    Bucura-te, intarirea credinciosilor;
    Bucura-te, liman lin si neinviforat;
    Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
    Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
    Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 2-lea :

    Asa Imparatul tuturor rasplateste biruintele. Asa mana proniei cea ne vazuta intareste neamul omenesc, imbratisand cu credinta cele de dinsa randuite spre mantuire. Pentru aceasta sa ne departam de nelegiuiri; pana cand vom petrece in pacate ? Doamne, intareste inimile noastre ca sa-Ti cantam in fapte bune cantarea cea ingereasca : Aliluia !

    Icosul al 2-lea :

    Preacinstita fecioara, catre tine am nazuit, catre tine care de multe ori si tu ai luat pe sfinti si pe ingeri in ajutor la pamantestile ispite; fii acum si pentru noi grabnic folositoare, caci te-ai invrednicit a intra inauntrul casei mirelui cu candela luminoasa, precum ne-a povatuit Mantuitorul Hristos, si primeste cantarea aceasta :

    Bucura-te, margaritar nepretuit al vistieriei noastre;
    Bucura-te, floare nevestejita a Bisericii lui Hristos;
    Bucura-te, temelie neclintita a crestinatatii;
    Bucura-te, a fecioarelor inzestratoare si rugatoare catre Maica lui Dumnezeu;
    Bucura-te, ascultatoare a preotilor cucernici;
    Bucura-te, grabnica ajutatoare a strainilor;
    Bucura-te, fierbinte mangaietoare a prigonitilor;
    Bucura-te, milostiva povatuitoare a v aduvelor;
    Bucura-te, invingatoarea dusmanilor;
    Bucura-te, izbavirea tuturor celor ce te cheama spre ajutor;
    Bucura-te, mare folositoare a sufletelor;
    Bucura-te, vindecatoarea de rani a trupurilor;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 3-lea :

    Spre tine pururea nadajduind, de multe boli si primejdii s-a izbavit tara aceasta, alinand si prefacand mania cea cu dreptate pornita asupra noastra de la Dumnezeu, in buna si milostiva indurare, prin ale tale rugaciuni; dar si acum ingrozindu-ne marile nenorociri, la tine nazuim cu lacrimi, sa ne ajuti, ca sa scapam din primejdie si sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

    Icosul al 3-lea :

    Epivata, vazand lauda pamantului ei, rasarind dintru ale sale, cu bucurie te-a intampinat, preacuvioasa, marturisindu-te cu mare cucernicie; iar noi, care in urma ne-am invrednicit a dobindi moastele tale, cum vom putea indestul a propovadui minunile pe care le-ai facut, de nu cantam acestea:

    Bucura-te, luminatoarea Moldovei;
    Bucura-te, sprijinitoarea Epivatei;
    Bucura-te, invatatoarea parintilor tai;
    Bucura-te, ceea ce n-ai adunat averi pamintesti;
    Bucura-te, adunatoarea cerestilor daruri;
    Bucura-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe;
    Bucura-te, cinstitoarea hainei smereniei;
    Bucura-te, indreptatoarea mindriei;
    Bucura-te, cinstitoarea fecioriei;
    Bucura-te, sprijinitoarea batranilor;
    Bucura-te, osanditoarea dusmanilor;
    Bucura-te, miluitoarea saracilor;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 4-lea :

    Preacurata Fecioara Marie, Maica lui Dumnezeu, primeste si ale noastre datornice rugaciuni de la noi nevrednicii pe care prin mijlocitoarea noastra sfanta ti le aducem spre iertarea pacatelor si ne da noua pace si mare mila de la Fiul tau, Caruia Ii cantam neincetat : Aliluia !

    Icosul al 4-lea :

    Celei dupa vrednicie si cu credinta urmatoare a cuvantului lui Dumnezeu, care pentru buna cucernicie a primit darul vindecarilor si plata cereasca, prin glasul Mantuitorului zicand : sluga buna si credincioasa, intra intru bucuria Domnului tau, ii aducem cantarea aceasta :

    Bucura-te, samanta neratacita;
    Bucura-te, trup neobosit;
    Bucura-te, hrana duhovniceasca;
    Bucura-te, aur lamurit;
    Bucura-te, foc arzator plevilor;
    Bucura-te, pamant de indestulare;
    Bucura-te, rodul pocaintei;
    Bucura-te, alinarea relelor cugetari;
    Bucura-te, risipitoare de furtuni;
    Bucura-te, aducatoare de mana;
    Bucura-te, datatoare de mangaieri;
    Bucura-te, mijlocitoarea tuturor crestinilor catre Domnul;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 5-lea :

    Obositi de truda gandurilor lumesti ne-am desteptat acum noi, ticalosii, lacrimand, ca nu avem incotro intinde nadejdile dupa faptele noastre spre a ne linisti, nefacand nici un lucru vrednic de mantuire si temandu-ne de taiere ca smochinul neroditor, cadem inaintea ta plangand, Sfanta Paraschevo, si strigam : miluieste-ne, ca dimpreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu cantarea de mantuire : Aliluia !

    Icosul al 5-lea :

    Cine nu te va ferici pe tine, cuvioasa, ca te-ai invrednicit a potoli prin nevointele tale zburdalnicia trupului si a dobindi mantuirea sufleteasca cu cinstea cea neluata de maini omenesti a cerestii mariri ? Sau cine nu te va ferici iarasi ca ai strabatut prin viteazul tau cuget impletiturile vicleanului cele amigitoare, si l-ai rusinat ? Pentru aceasta primeste urmatoarea cantare :

    Bucura-te, turnul biruintei;
    Bucura-te, usa mantuirii;
    Bucura-te, pavaza credintei;
    Bucura-te, locasul statorniciei;
    Bucura-te, chipul bunatatilor;
    Bucura-te, apararea cinstitei cruci;
    Bucura-te, inchinatoarea ei vrednica;
    Bucura-te, ca prin al ei ajutor ai fost izbanditoare;
    Bucura-te, ca printr-insa te-ai facut lui Hristos urmatoare;
    Bucura-te, a biruintei frumoasa stalpare;
    Bucura-te, invingatoare a stapanirii iadului;
    Bucura-te, mostenitoarea cerestii mangaieri;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare !

    Condacul al 6-lea :

    Dar cum vom canta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte vom lauda marirea faptelor tale, noi nevrednicii ? Ca nici faptele, nici credinta nu ne apropie de preacinstitele tale lucrari; dar, marturisind slabiciunea noastra, ne rugam tie a ne ajuta si a mijloci catre Dumnezeu sa primeasca cantarea : Aliluia !

    Icosul al 6-lea :

    Ne-au cuprins acum dureri ce nu sunt spuse, nici un ajutor omenesc de la nimeni nu asteptam, toti ne-au parasit deodata, pana si placerile ce odinioara ne desfatau acum se lupta cu noi; vai de ticalosia noastra, nu avem alta nadejde decit mila lui Dumnezeu si al tau ajutor sfant. Pentru aceasta ne rugam tie, grabeste a ne asculta, vindecandu-ne, ca sa cantam tie:

    Bucura-te, leacul durerii;
    Bucura-te, mana vindecarii;
    Bucura-te, casa ocrotirii;
    Bucura-te, raza mangaierii;
    Bucura-te, cortul indestularii;
    Bucura-te, roua fierbintelii; Bucura-te, mantuirea de boli;
    Bucura-te, scaparea celor inspaimantati;
    Bucura-te, izgonitoare de pagube;
    Bucura-te, privighetoare neadormita;
    Bucura-te, stea luminatoare;
    Bucura-te, scara izbavitoare;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 7-lea :

    Doamne, cerceteaza si vindeca pe robii tai cei cuprinsi de durere, zice preacuvioasa, rugandu-se neincetat, ca nu au reazem, nici mangaiere. Iar zilele grele sunt, si pentru ca ne-am mantuit, sa ne bucuram si sa cadem la Dumnezeu, pocaindu-ne si cantand : Aliluia !

    Icosul al 7-lea :

    Nelegiuirile noastre, multimea strambatatilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astazi ne osandesc si nu stim ce vom raspunde mergand la judecata, unde toti ne prigonesc, toti se ridica asupra noastra sa ne impileze; tu insa, o, preabuna maica, care asculti marturisirea noastra, mijloceste catre Domnul, sa prefaci soarta osandirii noastre in bunatati, scotind din inimile vrajmasilor nostri toata uraciunea si te vom preamari cu laude ca acestea :

    Bucura-te, mijlocitoarea celor gresiti;
    Bucura-te, folositoarea celor asupriti;
    Bucura-te, indreptatoarea judecatorilor rai;
    Bucura-te, doveditoarea celor clevetiti;
    Bucura-te, scaparea celor judecati si osanditi;
    Bucura-te, contenire a patimilor;
    Bucura-te, nesprijinitoarea celor ce cauti numai folosul lor;
    Bucura-te, neizbandire a mijlocitorilor celor vicleni;
    Bucura-te, domolire a celor puternici;
    Bucura-te, inlesnire a slabanogilor;
    Bucura-te, starpitoare a rautatilor;
    Bucura-te, izvoratoare a milostivirii;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 8-lea :

    Acestea graind, ne linistim, ne veselim si ne bucuram; salta sufletele noastre ca nu-si vor rade de noi vrajmasii nostri. Nu ne va parasi Dumnezeul nostru pana in sfarsit, pentru rugaciunile tale, preacuvioasa, ci trimitand mila Lui asupra poporului, precum este obisnuit, si noi, nevrednicii, ne vom impartasi cu el de ale Sale bunatati, cu care dimpreuna vom cinta lui Dumnezeu : Aliluia !

    Icosul al 8-lea :

    La toti vom spune minunile tale, in glas vom canta praznuirea ta, dupa datoria obstii care ti-aduce spre multumire : marire laudei tale, marire indelung-rabdarii cu care te-ai incununat, nevoindu-te prin credinta, marire faptei celei cu statornicie urmata dupa pilda Iubitorului de oameni; pentru acestea graim catre tine:

    Bucura-te, mireasa duhovniceasca;
    Bucura-te, cununa adevarului;
    Bucura-te, toiagul biruintei;
    Bucura-te, marirea monahilor;
    Bucura-te, povatuitoare a obstii;
    Bucura-te, cinstitoare a cuvioaselor;
    Bucura-te, pazitoare a sihastrilor;
    Bucura-te, pomenitoare a veacurilor;
    Bucura-te, propovaduitoare a dreptei credinte;
    Bucura-te, surpatoare a eresurilor;
    Bucura-te, dobandirea slavei dumnezeiesti;
    Bucura-te, urmatoarea Cuvantului ceresc;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 9-lea :

    Pe sfanta folositoare celor ce sunt intru nevoi, toti cu bucurie sa o laudam, pe cinstita Parascheva, ca aceasta viata nestricacioasa a luat in veci; pentru aceasta marire a aflat, si darul de minuni, cu porunca lui Dumnezeu, cantand : Aliluia !

    Icosul al 9-lea :

    Rau-cugetatorii prin tine mustrati fiind, se inspaimanta vazand slava lui Dumnezeu, cea gatita omului departat de pacate, in tine luminand , vazand taina cea necuprinsa a chipului maririi, asupra ta cuvioasa, ca astazi straluceste aducand credinciosilor daruri de vindecari; pentru aceasta ei s-au rusinat pocaindu-se si noi ne-am veselit, cantandu-ti tie :

    Bucura-te, izbavitoarea noastra;
    Bucura-te, povatuitoare;
    Bucura-te, indreptatoare;
    Bucura-te, izgonitoare de rele;
    Bucura-te, aducatoare de bun miros;
    Bucura-te, otravitoarea jivinelor;
    Bucura-te, starpitoarea insectelor;
    Bucura-te, feritoarea de naluciri;
    Bucura-te, risipitoarea de grindina;
    Bucura-te, aducatoarea de ploi manoase;
    Bucura-te, imbelsugatoarea de roade bune;
    Bucura-te, veselitoarea plugarilor;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 10-lea :

    Niciodata nu vom inceta a vesti minunile tale, preacuvioasa, ca de n-ai fi stat tu, rugandu-te pentru tara aceasta pe care o pazesti cu preacuratele tale moaste, cine ne-ar fi izbavit din atatea primejdii, sau cine ne-ar fi usurat de bolile care au venit asupra noastra, pentru pacatele noastre cele multe? Deci dimpreuna cu tine cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

    Icosul al 10-lea :

    Zidurile casei parintilor tai n-au fost puternice, nici indestulatoare pentru a te opri de la marimea hotararii ce ai facut, fagaduindu-te a imbratisa viata monahiceasca; pentru aceasta si departandu-te de toata dezmierdarea si placerile lumesti, haina cea scumpa cu a cersetorului, venind de la biserica, ai schimbat-o, parasindu-ti parintii care te certau cu mustrari de la asemenea plecare. Deci cu smerenie dobandind cele preainalte, de la toti auzi:

    Bucura-te, trandafir neatins de viermele trufiei;
    Bucura-te, crin rasadit in gradina cea de sus;
    Bucura-te, patul nevinovatiei;
    Bucura-te, scaunul domniilor;
    Bucura-te, sceptrul celor ce conduc;
    Bucura-te, ocrotitoare neobosita;
    Bucura-te, aparatoare neinfruntata;
    Bucura-te, prigonitoare a celor ce ne ispitesc;
    Bucura-te, cinstitoare a celor ce ne miluiesc;
    Bucura-te, intaritoare a celor ce ne slujesc;
    Bucura-te, luminatoare a celor ce ne mangaie;
    Bucura-te, impreuna-lucratoare cu cei ce ne hranesc;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 11-lea :

    Suntem plini de pacate, indurate Doamne, si greu se lupta sufletele noastre gandind la judecata, caci ce vom face noi pacatosii, napadindu-ne deodata neprevazutul sfarsit ? Mila cerem, Doamne, mila Hristoase al nostru, caci nu avem chip de indreptare; nu trece cu vederea rugaciunile noastre si pocainta, care in tot ceasul dupa pacate ne-a cuprins si primeste ca inchezasuitoare a bunei noastre vointe si a temerii de Tine, rugaciunea aceasta, pe langa care Ti-aducem mijlocitoare si pe maica noastra Parascheva, cantand cu dansa dimpreuna : Aliluia !

    Icosul al 11-lea :

    Multi pacatosi mai inainte de noi si-au dobandit mantuirea umilindu-se. Cum dar si noi ne vom departa de aceasta nadejde ? Catre tine insa nazuim, preacuvioasa maica, si nu vom fi rusinati, nedepartandu-te de noi ca de pacatosul acela care langa tine a fost inmormantat fara a i se cunoaste nevrednicia sa si pentru care ai cerut prin vedenie sa i se mute trupul cel stricat de langa moastele tale. Deci ne rugam primeste rugaciunile si lacrimile noastre, mijlocind iertarea pacatelor noastre pentru ca iti cantam:

    Bucura-te, smerenie inalta;
    Bucura-te, fecioara neintinata;
    Bucura-te, comoara nedesertata;
    Bucura-te, maica prealaudata;
    Bucura-te, mantuirea cea smerita;
    Bucura-te, lauda celor cinstiti;
    Bucura-te, mangaierea celor nenorociti;
    Bucura-te, povatuitoarea celor rataciti;
    Bucura-te, buna mea sfatuitoare;
    Bucura-te, preablanda indreptatoare;
    Bucura-te, sufleteasca veselitoare;
    Bucura-te, grabnica ajutatoare;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 12-lea :

    Nespusa este mangaierea noastra, privindu-te, cu noi petrecand, ca un dar al lui Dumnezeu ce s-a trimis tarii acesteia; ca de ce boli am fost cuprinsi si nu ne-ai vindecat; in care scarbe si nu ne-ai bucurat; de cate ori lipsiti, prigoniti si in razboaie si tu ne-ai ajutat noua, in totul plinind cuvintul Mantuitorului din Evanghelia Sa ! Pentru aceasta cu smerenie dobandind dreapta cea preainalta la scaunul maririi, iti cantam tie : bucura-te ! si lui Dumnezeu lauda cea cereasca : Aliluia !

    Icosul al 12-lea :

    Izbiveste-ne pe noi, maica, de toati boala, de ciuma, de holera si de vraimasi; izbaveste-ne pe noi, maica, de lacuste, de gindaci si de toata rautatea; izbiveste-ne pe noi, maici, de foc, de grindina si de fulger; izbiveste-ne pe noi, maica, de chinul cel de veci si de ceasul osindirii si ne invredniceste a dobindi prin rugaciunile tale starea cea de-a dreapta in ziua judecatiF, prin mintuirea sufletelor noastre, ocrotindu-ne si hranindu-ne in pace pini la risuflarea cea mai de pe urmi, ca sa-ti eintam:

    Bucura-te, alauta duhovniceasca;
    Bucura-te, trambita apostoleasca;
    Bucura-te, faclie luminoasa;
    Bucura-te, raza cereasca;
    Bucura-te, nadejdea oamenilor;
    Bucura-te, izgonirea demonilor;
    Bucura-te, tamaduirea ranilor;
    Bucura-te, feritoarea de rautati;
    Bucura-te, aducatoarea de bunatati;
    Bucura-te, luminatoarea casnica a Moldovei;
    Bucura-te, izbavitoarea lui Vasile Voievod si a altor miluitori;
    Bucura-te, sprijinitoarea si a mea, a smeritului pacatos;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 13-lea :

    ( acest condac se zice de trei ori )

    Condacul Sfintei Parascheva

    Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfantele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobindit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu : Aliluia !

    Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfantele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobindit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu : Aliluia !

    Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfantele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobindit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu : Aliluia !

    Apoi se zice iarasi Icosul intai

    Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam :

    Bucura-te, inteleapta fecioara;
    Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
    Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
    Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
    Bucura-te, mangaierea oamenilor;
    Bucura-te, alinarea de suferinta;
    Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
    Bucura-te, intarirea credinciosilor;
    Bucura-te, liman lin si neinviforat;
    Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
    Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
    Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    si Condacul intai

    Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam : Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Dupa aceea se citeste aceasta

    RUGACIUNE catre Sfanta Parascheva

    Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis si s-a facut toata faptura, nu intoarce fata Ta de la noi pacatosii ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre, ce in toata ziua, nenumarate, cu nesocotinta le savarsim. Noi suntem pacatosi, netrebnici si plini de rautate; iar Tu esti izvorul vietii si al milostivirii. Nu ne lasa, Doamne ! Nu trece rugaciunea noastra a pacatosilor, nici ne rasplati noua dupa nelegiuirile noastre, ci pentru ca nu suntem vrednici a castiga milostivirea prin sarguinta cea de toate zilele, daruieste-ne-o Tu ca un indurat mult-Milostiv.

    Doamne, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea si ne intareste cu Duhul Tau cel stapanitor, ca din adincul inimilor, cu bucurie sa slavim preasfant numele Tau in veci. Amin.

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: