Saccsiv – Weblog

Cititi va rog cu atentie: DREPT LA REPLICA privind COMUNICATUL de presa al MITROPOLIEI MOLDOVEI, in legatura cu reactiile unor credinciosi fata de Sinodul din Creta

Posted in Uncategorized by saccsiv on August 22, 2016

   Iata ce putem citi la http://mihaisilviuchirila.blogspot.ro/2016/08/normal-0-false-false-false-en-us-x-none_22.html

DREPT LA REPLICĂ

privind Comunicatul de presă al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în legătură cu reacțiile unor credincioși față de Sinodul din Creta[1]

Biroul de presă al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a remis, în data de 13 august 2016, un „Comunicat de presă în legătură cu reacţii ale unor credincioşi din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei faţă de Sinodul din Creta” (numit în continuarea textuluiComunicat) prin care se aduce la cunoştinţă “celor interesaţi” punctul de vedere al Mitropoliei faţă de “Scrisoarea deschisă către ierarhii care au semnat în Creta”[2](numită în continuarea textului Scrisoarea), document redactat de un grup de monahi, preoţi şi mireni, în care i se cerea Înaltpreasfinţiei Sale să-şi retragă semnătura de pe documentele sinodului din Creta şi să militeze pentru neaprobarea acelor documente în cadrul unei sesiuni a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Comunicatul a fost dat publicităţii în mai puţin de 48 de ore de la momentul primirii la Mitropolie a documentaţiei noastre, o promptitudine destul de neobişnuită, motivată probabil de dorinţa de a reduce impactul Scrisorii în rândul credincioşilor ortodocşi. Mesajul central al Comunicatului se axează pe ideea că Înaltpreasfinţia Sa, Mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei, are convingeri şi mărturisire de credinţă ortodoxe, motiv pentru care încetarea pomenirii Înaltpreasfinţiei Sale la Sfintele Altare nu s-ar justifica. Prin concentrarea atenţiei pe aspectul nepomenirii ierarhului, s-a eludat răspunsul la întrebarea fundamentală pusă de aceasta: se dezice sau nu, în mod oficial şi public, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei de deciziile neortodoxe adoptate în Creta? 

Strategia de comunicare adoptată de către Biroul de presă al MMB a vizat trei registre, disproporţionate ca atenţie acordată:

  1. Recunoaşterea ca parteneri de dialog a celor care se exprimă “onest[3],în duh de pace[4]şi de unitate[5]”;
  2. Stigmatizarea autorilor Scrisorii ca adepţii unei “poziţii extreme”, fără a se comenta în ce anume constă caracterul extrem al poziţiei, având în vedere că tonul scrisorii a fost perfect civilizat, fără niciun derapaj, iar Anexele au un caracter ştiinţific, obiectiv, impersonal, fără a culpabiliza sau incrimina pe cineva;
  3. Încercarea de discreditarea a demersului, prin acreditarea ideii că “cel puţin o parte din semnături au fost colectate într-o manieră nepotrivită”.

Întreaga manieră de răspuns la Scrisoare  este o transpunere în practică a principiului enunţat de îndelung contestatul articol 22 al documentului sinodal despre relaţiile dintre Biserica Ortodoxă şi ansamblul lumii creştine: “Biserica Ortodoxă condamnă orice tentativă de dezbinare a unităţii Bisericii, din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul păstrării sau a unei presupuse apărări a Ortodoxiei autentice. După cum mărturiseşte întreaga viaţă a Bisericii Ortodoxe, păstrarea credinţei ortodoxe autentice este asigurată numai prin sistemul sinodal, care constituie dintotdeauna, în sânul Bisericii, cea mai înaltă autoritate în aspecte de credinţă şi reguli canonice[6] (canonul 6 al Sinodului II Ecumenic)”, prin carepliroma Bisericii este eliminată complet[7] de la actul receptării hotărârilor unui sinod şi al validării inspiraţiei acestuia de către Duhul Sfânt, prin reflectarea în viaţa liturgică şi morală a Bisericii a hotărârilor ortodoxe, atribuind acest rol exclusiv sistemului sinodal, contrar prevederilor canonice consfinţite de către sinoadele ecumenice sau locale, de către cugetarea Sfinţilor Părinţi şi chiar de către deciziile luate în fazele pregătitoare ale acestui sinod (vezi Anexa 1 ataşată Scrisorii). Prin această decizie sinodală se deschide şi calea unei represiuni inchizitoriale faţă de oricine apără de invenţii şi interpretări doctrinare neortodoxe credinţa ortodoxă deja stabilită de către Sfânta Scriptură, cele şapte sinoade ecumenice „clasice, la care se adaugă sinodul Sfântului Fotie, al VIII-lea ecumenic, şi cel al Sfântului Grigore Palama, al IX-lea ecumenic, sinoadele locale şi cugetarea Sfinţilor Părinţi, şi pe care Biserica o ţine şi o propovăduieşte de două milenii.Pe această linie se înscriu “demonstraţia” de la sfârşitul documentului, avându-l în prim-plan pe bătrânul ieroschimonah Simeon Zaharia, presiunile făcute în teritoriu asupra celor care au semnat listele de susţinere a Scrisorii sau ar avea intenţia să le semneze de acum încolo (există relatări din teritoriu despre abuzuri ale unor zeloşi care îi “anchetează” şi intimidează pe cei ce au semnat listele de susţinere a Scrisorii; se aude că se va face o campanie de semnături de susţinere faţă de sinodul din Creta, ceea ce ar fi o premieră în istoria Ortodoxiei, în care credincioşii unei eparhii sunt invitaţi să subscrie sub semnătură privată la hotărârile unui sinod eretic, precedent existând faţă de astfel de practică în Evul Mediu protestant) sau atitudinile şi declaraţiile câtorva persoane din administraţia bisericească (preoţi, inspectori bisericeşti, exarhi etc.), care au aruncat anateme asupra autorilor Scrisorii, i-au denumit schismatici, transformând, prin asemenea “poziţii extreme” (împrumutând expresia cu care este etichetată poziţia autorilor Scrisorii) un dialog firesc între credincioşi şi Întâistătătorul lor în procesul de receptare a hotărârilor unui sinod panortodox într-un circ mediatic naţional, pentru care nu ne asumăm în niciun fel răspunderea, de vreme ce am refuzat să discutăm această temă atât de sensibilă cu presa[8], adresându-ne strict autorităţilor bisericeşti şi poporului credincios. Inspirată din acelaşi document este şi viziunea, devenită deja oficială, că prin contestarea sinodului din Creta se produce o rupere a unităţii Bisericii, iar cei ce fac această contestare ar fi vinovaţi de… schismă, afirmaţie total contrară spiritului canonului 15 al sinodului din Constantinopol din 861, care reglementează practica întreruperii pomenirii.

Afirmații contradictorii și echivoce

Comunicatul menţionează doar un singur document sinodal care ar fi fost în vizorul criticilor la adresa sinodului, celebrul de acum document “Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine”, ignorând faptul că Scrisoarea contestă aspecte din toate documentele semnate, pe care le consideră şi le şi demonstrează printr-o solidă argumentare în cele şapte Anexe ca fiind în acelaşi duh neortodox cu documentul privind relaţiile cu lumea creştină.

În sprijinul afirmaţiei că Înaltpreasfinţia Sa Părintele nostru Mitropolit are un cuget şi o mărturisire ortodoxă se aduc două argumente:

  1. Aprecierea ierarhului grec Ierotheos Vlachos;
  2. Câteva pasaje ce cuprind idei exprimate de către Înaltpreasfinţia Sa Teofan “în faţa preoţilor din parohii, a vieţuitorilor sfintelor mănăstiri şi a creştinilor mireni din Arhiepiscopia Iaşilor”.

Atunci când este analizată poziţia ierarhului grec Ierotheos Vlachos[9], care a spus că Înaltpreasfinţia Sa Mitropolitul Teofan a avut mai multe intervenţii “în cuget bisericesc ortodox, bazat pe învăţăturile Bisericii”, trebuie luate în calcul două aspecte:

  1. Cele mai multe dintre intervenţiile şi amendamentele româneşti, despre care ierarhul grec spune că au fost făcute chiar pe acest contestat document, nu par a fi fost reţinute de către forma finală a documentelor sinodale, în care nu se regăseşte cugetul bisericesc ortodox şi, cu atât mai puţin, învăţătura Bisericii. Acest lucru în sine ar fi trebuit să-i determine pe ierarhii noştri să îşi apere poziţia până la capăt cu demnitate, refuzând semnarea documentului care ignoră contribuţia valoroasă a delegaţiei române, aşa cum au făcut alţi ierarhi, ale căror amendamente au fost trecute cu vederea. Un exemplu în acest sens este IPS Ierotheos însuşi, care, printre motivele refuzului de a semna, îl enumeră în primul rând pe acela că “nu au fost acceptate toate hotărârile unanime ale Sinodului Bisericii Greciei…”[10].
  2. Mitropolitul Ierotheos Vlachos a refuzat să semneze documentul despre relaţia Bisericii Ortodoxe cu lumea creştină, deci nu şi-a însuşit sub semnătură intervenţiile delegaţiei române acceptate în acel document, probabil pentru că, indiferent cât de valoroase le considera a fi, nu reuşeau să rezolve problema impunerii ecumenismului ca linie de gândire a Bisericii. Avem motive să credem că IPS Ierotheos a refuzat să semneze pentru că sinodul a ignorat, printre altele, şi  intervenţiile delegaţiei române, în timp ce delegaţia română a semnat chiar şi în aceste condiţii[11].

În ceea ce priveşte cuvintele rostite de către Înaltpreasfinţia Sa preoţilor, monahilor şi credincioşilor Arhiepiscopiei Iaşilor se cuvine să facem următoarele precizări:

  1. Scrisoarea nu a pus la îndoială caracterul ortodox al cugetării personale şi mărturisirii generale făcute în interiorul Mitropoliei de către Înaltpreasfinţia Sa, ci doar participarea şi mai ales angajarea semnăturii pe nişte documente cu un caracter vădit neortodox.
  2. Discrepanţa dintre linia ortodoxă a majorităţii afirmaţiilor făcute şi consemnate în Comunicat şi semnătura pe un document neortodox ne lasă să credem că Înaltpreasfinţia Sa şi-a angajat semnătura şi ne-a angajat şi pe noi, Biserica din Moldova şi Bucovina, pe nişte documente diametral opuse conştiinţei şi mărturisirii Înaltpreasfinţiei Sale, printr-o forţare a propriei conştiinţe greu de înţeles.
  3. În loc să fie tratată ca un act de nesupunere faţă de ierarh sau ca o ameninţare la adresa “unităţii Bisericii”, Scrisoarea ar trebui tratată ca un sprijin din partea poporului binecredinciospentru situaţia în care Înaltpreasfinţia Sa ar intenţiona să-şi pună de acord conştiinţa şi mărturisirea ortodoxe cu participarea la acest sinod eretic, printr-un gest de delimitare publică de acest sinod şi de hotărârile sale.

Analizând citatele atribuite Înaltpreasfinţiei Sale, se pot face câteva observaţii cu privire la modul în care cugetarea ortodoxă este nevoită să convieţuiască cu idei ecumeniste, pusă în situaţia de a fi influenţată de acestea chiar şi involuntar:

  1. În toate aceste citate se foloseşte expresia “comunităţile şi confesiunile eterodoxe”, în ciuda faptului că în sinodul din Creta s-a decis acceptarea denumirii istorice de “biserici şi comunităţi eterodoxe”. De ce nu este asumată în acest Comunicat denumirea la care s-a consimţit sub semnătură?
  2. Se apreciază că “confesiunile şi comunităţile eterodoxe s-au îndepărtat în elemente fundamentale de la credinţa adevărată…”. Termenul edulcorant “s-auîndepărtat” nu reflectă  realitatea, deoarece aceste comunităţi nu s-au îndepărtat de la credinţa adevărată, ci s-au rupt complet de aceasta. Poate cineva spune că doctrinele protestante sau romano-catolice mai seamănă în vreun fel cu doctrina ortodoxă? Chiar în condiţiile în care unele vestigia Ecclesiae (“urme de Biserică”) s-ar păstra la aceste confesiuni (existenţa unor Taine, a unor servicii liturgice, a unor forme de pietate sau a unor idei teologice sau norme de conduită morală etc.), ele sunt forme goale de conţinut, deoarece nu mai transmit harul lucrător al Duhului Sfânt, singurul care le-ar da sens şi acestor vestigii, şi rostului confesiunilor respective.
  3. Explicarea acceptării “denumirii istorice a altor biserici şi confesiuni” întreţine, din păcate, aceeaşi confuzie pe care au provocat-o toate încercările participanţilor la sinod de lămurire a acestui paradox teologic. Se afirmă că acceptarea denumirii nu înseamnă şi acceptarea erorilor doctrinare şi eclesiologice ale acestor confesiuni şi “biserici”[12]. Nici măcar afirmaţia corectă “învăţăturile şi practicile greşite ale eterodocşilor sunt erezii şi le consider ca atare” nu lămureşte lucrurile, deoarece din această formulare rezultă că există comunităţi care au învăţături şi practici eretice, dar pot fi acceptate totuşi ca biserici, lucru absolut inacceptabil pentru teologia eclesiologică ortodoxă. Practicile şi învăţăturile eretice fac ca grupările care le mărturisesc să cadă din statutul de Biserică şi să devină pur şi simplu erezii şi schisme, nimic mai mult. Din acest motiv nu se poate accepta nici măcar denumirea istorică de “biserici”, pentru că “denumirea istorică” reprezintă acceptarea faptului că aceste erezii s-au autointitulat sau au fost numite de-a lungul timpului “biserici” pentru nişte motive pe care le considerăm, la rândul lor, întemeiate. Denumirea este rezultatul unui proces cognitiv prin care este surprinsă esenţa lucrului denumit. Acceptarea denumirii unui lucru înseamnă acceptarea caracteristicilor esenţiale ale acestuia.Dacă acceptăm denumirea de “biserică”, dată unei comunităţi eretice, acceptăm implicit că învăţăturile şi practicile eretice sunt însuşiri accidentale ale acesteia, nu esenţiale şi definitorii[13], şi că ele nu sunt de natură a ştirbi calitatea de biserică” a comunităţii respective[14]. Or, această idee contravine complet eclesiologiei patristice şi referatelor biblice, potrivit cărora căderea din ortodoxie într-o chestiune de doctrină cât de mică atrage cu sine căderea totală din har a Bisericii respective, transformarea sa în erezie şi încetarea caracterului său bisericesc, adică încetarea capacităţii de a mântui, dat fiind că, în ultimă instanţă, în măsura în care îşi păstrează ortodoxia, Biserica (şi numai ea[15]) este depozitara harului mântuitor şi are un rost şi o raţiune de a fi: mântuirea credincioşilor săi. Această explicaţie a acceptării definiţiei este mai uşor de înţeles prin prisma gândirii ecumeniste, determinate de un principiu enunţat într-un text consemnat în Comunicat mai sus, citat din art. 19 al documentului despre relaţia cu lumea creştină: “Din includerea în Consiliu [Mondial al Bisericilor] nu rezultă că fiecare Biserică este obligată să vadă celelalte biserici ca biserici în adevăratul sens al cuvântului”. Numai din perspectiva relativizantă a eclesiologiei Mişcării Ecumenice, adoptată de sinod ca linie de gândire oficială, se poate accepta denumirea istorică a unei “biserici” care are învăţături şi practici eretice. Vorbind despre îmbrăţişarea ereziilor, Părintele Sofronie Saharov spunea, încă din timpul când se afla lângă Sfântul Siluan: „În vremea de acum o mare parte a creştinismului din lume înclină spre una din cele mai primejdioase erezii. Această erezie constă în pretenţia că în zilele noastre nu mai este o singură Biserică ce să fi păstrat deplin adevărul învăţăturii lui Hristos, care stăpâneşte deplin cunoaşterea tainei sfintei vieţi harice în privinţa moralei-nevoinţei; se consideră că multe din Bisericile ce se numesc ale lui Hristos au har egal, şi deci trebuie să facă o unire a bisericilor într-un oarecare program de obşte al tuturor… Să fii adânc convins în inimă şi în minte că există pe pământ acea una adevărată Biserică pe care Domnul a întemeiat-o, că acea Biserică păstrează nestricată învăţătura lui Hristos, că ea în întregul ei (iar nu în vreunul din mădularele ei) deţine deplinătatea cunoaşterii şi a harului şi este negreşalnică. … Cele rostite în Soboarele a toată lumea, ca formă finală a învăţăturii Bisericii, nu pot fi supuse nici unei schimbări, toată elaborarea ştiinţifică ce urmează trebuie neapărat să se acorde cu ceea ce a fost deja dat de dumnezeiasca descoperire şi de învăţătura Bisericii soborniceşti a toată lumea. … Acestea toate sunt adevărul. Cel ce se va îndepărta de la o astfel de credinţă, acela nu va putea sta.”[16]
  4. Se pune întrebarea dacă în relaţiile cu eterodocşii teologii ortodocşi reuşesc să transmită partenerilor lor de dialog ecumenic convingerea enunţată emfatic în documentul sinodal că Biserica Ortodoxă este singura Biserică şi că ereticii au învăţături şi practici greşite, aşa cum se enunţă la punctul d) al florilegiului de citate cuprinse în Comunicat. Dacă nu, tot demersul participării la dialogul ecumenic este inutil şi se situează sub incidenţa canoanelor care interzic comuniunea de orice fel cu ereticii. Nu are importanţă dacă, atunci când se angajează în dialogul ecumenic, teologii ortodocşi păstrează conştiinţa că Biserica Ortodoxă e Biserica una, sfânta, deoarece, dacă citim Declaraţia de la Toronto, vedem că le este imposibil să-i convingă pe partenerii lor protestanţi şi catolici că Biserica Ortodoxă este aceeaşi cu cea din Crez, de vreme ceDeclaraţia exprimă contrariul, iar sinodul din Creta o consideră de o importanţă capitală pentru dialogul ecumenic. Prin urmare, afirmarea unicităţii Bisericii Ortodoxe este făcută doar pentru poporul ortodox, care o ştie din 381 d.Hr., de la sinodul al II-lea ecumenic.
  5. Cea mai flagrantă discrepanţă între convingerile personale ortodoxe ale Înaltpreasfinţiei Sale şi textele sinodului cretan este aceea surprinsă în punctul e) al colecţiei de citate, în care se spune: “concepţii precum teoria ramurilor, teoria pierderii unităţii Bisericii, rugăciunea în comun cu eterodocşii şi alte practici necanonice nu pot fi acceptate în viaţa Bisericii Ortodoxe”. În ciuda determinării de a nu face loc în viaţa Bisericii unor astfel de invenţii protestante, teoria ramurilor şi teoria pierderii unităţii Bisericii apar, din păcate, peste tot în documentul sinodal referitor la relaţia cu lumea creştină: “căilor şi mijloacelor de restaurare a unităţii celor ce cred în Hristos” (art. 4); “refacerea unităţii creştine” (art. 4); “cu scopul de a căuta… unitatea pierdută a creştinilor” (art. 5); “scopul comun al tuturor este restabilirea finală a unităţii în credinţă” (art. 12); “promovarea unităţii creştine” (art. 16); “restaurarea unităţii creştine în forme noi” (art. 24); “fiecare Biserică este obligată să vadă în celelalte biserici” (art. 19); “în pofida faptului că nu reuneşte toate bisericile şi confesiunile creştine” (art. 16); “lucru ce-l pot face numai bisericile însele” (art. 19); “nicio biserică nu este obligată să-şi modifice eclesiologia” (art. 19); “bisericile şi confesiunile non-ortodoxe s-au abătut de la credinţă” (art. 21). La rândul său, practica rugăciunii ecumenice este deja un eveniment ajuns banal în spaţiul ortodox românesc, recurgându-se la ea şi în preambulul sinodului din Creta. Minimalismul dogmatic acceptat de către sinodul din Creta ca un compromis dogmatic grav se vădeşte în pasajul: “Bisericile Ortodoxe membre consideră drept o condiţie sine qua non pentru participarea la CMB respectarea articolului fundamental al Constituţiei CMB, potrivit căruia pot fi membri numai cei care cred în Domnul Iisus Hristos ca Dumnezeu şi Mântuitor, potrivit Scripturilor, şi mărturisesc pe Dumnezeu cel în Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, potrivit Simbolului Niceo-constantinopolitan. Ele (Bisericile Ortodoxe membre ale CMB n. tr.) au convingerea profundă că premisele eclesiologice ale Declaraţiei de la Toronto (1950), intitulată Biserica, bisericile şi Consiliul Mondial al Bisericilor, sunt de o importanţă capitală pentru participarea ortodoxă la acest Consiliu” (Despre teoria ramurilor, teoria unităţii pierdute, Declaraţia de la Toronto, vezi Anexele 2 şi 4).
  6. Aflăm, pentru prima oară dintr-o sursă atât de autorizată, că se pune în discuţie oportunitatea păstrării calităţii de membru CMB a Bisericilor Ortodoxe. Această imformaţie este însă puternic contrazisă de afirmaţiile documentului despre relaţia cu lumea creştină: “dialogurile teologice bilaterale ale Bisericii Ortodoxe şi participarea sa la Mişcarea Ecumenică se sprijină pe însăşi conştiinţa Ortodoxiei şi pe spiritul ei ecumenic… cu scopul de a căuta unitatea pierdută a creştinilor” (art. 5); “în spiritul celor de mai sus, toate Sfintele Biserici Ortodoxe participă activ la dialogurile teologice oficiale…, în pofida crizei prin care trece Mişcarea Ecumenică” (art. 7); “retragerea din dialog a vreunei Biserici trebuie evitată…” (art. 10); “Bisericile Ortodoxe locale, membre ale CMB, participă pe deplin şi în mod egal la organismul Consiliului Mondial al Bisericilor şi contribuie, prin toate mijloacele care le stau la dispoziţie, la promovarea coexistenţei paşnice şi a colaborării cu privire la principalele provocări socio-politice” (art. 17); “Biserica Ortodoxă doreşte să susţină lucrarea Comisiei pentru Credinţă şi Constituţie…” (art. 21); “Biserica Ortodoxă are o conştiinţă comună a necesităţii dialogului teologic intercreştin” (art. 23); “este imperios ca Biserica Ortodoxă să continue să aducă mărturia ei în lumea creştină divizată” (art. 24). Există în aceste citate vreo urmă de aluzie la posibilitatea retragerii din CMB? Nu.

Această simplă comparaţie între textele sinodale şi convingerile ortodoxe ale Înaltpreasfinţiei Sale, consemnate în Comunicat, arată cât se poate de clar contrastul creat între ceea ce Înaltpreasfinţia Sa crede şi mărturiseşte şi ceea ce a acceptat sub semnătură şi, prin aceasta, a şi mărturisit, în cadrul sinodului din Creta.

În concluzie, încercarea Comunicatului de a demonstra că demersul Scrisorii nu este justificat, deoarece ierarhul moldav are o cugetare ortodoxă, este viciată de faptul că ortodoxia indisputabilă a  gândirii şi mărturiei interne ale Înaltpreasfinţiei Sale este puternic eclipsată de implicaţiile teologice ale documentului pe care Înaltpreasfinţia Sa şi l-a asumat sub semnătură în Creta, un document profund contrar convingerilor personale exprimate de către Înaltpreasfinţia Sa.

Pentru a completa acest tablou, vom încheia cu o analiză a pasajelor citate în Comunicat, care ar trebui să susţină caracterul ortodox al documentului referitor la relaţia dintre Biserica Ortodoxă şi lumea creştină.

O mare victorie a Ortodoxiei este considerată afirmaţia corectă “Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească” (art. 1). Această afirmaţie ar putea fi considerată o victorie, dacă ar fi propusă şi acceptată la Conciliul II Vatican sau ca doctrină a Consiliului Mondial al Bisericilor. Dacă a afirma că acest principiu consemnat în Crez şi cunoscut de orice credincios ortodox este o victorie, atunci ne putem face o imagine despre duhul antiortodox care a animat acea adunare, motiv pentru care ierarhii nici nu ar fi trebuit să participe la ea.

Se citează, scos din context[17], pasajul care spune că “există o criză profundă prin care trece mişcarea ecumenică”, fără a se mai preciza că pasajul dinainte vorbea despre participarea activă a Bisericilor Ortodoxe la dialogul intercreştin, în pofida crizei mişcării ecumenice.

Afirmaţia că Biserica nu acceptă egalitatea confesiunilor (art. 18) se referă adesea la frustrarea Bisericilor Ortodoxe că în aşa-zisul Consiliu Mondial al Bisericilor votul unei Biserici Ortodoxe cu zeci de milioane de credincioşi este egal cu cel al diverselor comunităţi protestante care au o pondere extrem de redusă. Cât despre neacceptarea egalităţii eclesiologice pretinse “între confesiuni”, aceasta este infirmată de acceptarea principiului ecumenist enunţat în continuare, la care Bisericile Ortodoxe au subscris: “Din includerea în Consiliu, nu rezultă că fiecare Biserică este obligată să vadă celelalte biserici ca biserici în adevăratul şi deplinul sens al cuvântului” (art. 19). Toţi ceilalţi participanţi la “CMB” sunt cuprinşi în denumirea“celelalte biserici”, pe care Bisericile Ortodoxe nu sunt obligate să le recunoască în sensul de biserici în deplinul sens al cuvântului (le poate recunoaşte însă sub aspectul denumirii istorice, cum a făcut-o), însă, în Declaraţia de la Toronto, pe care sinodul din Creta o consideră de importanţă capitală pentru participarea sa la CMB”, “Bisericile membre ale Consiliului mondial recunosc în celelalte biserici elemente ale Bisericii celei adevărate”, această Biserică adevărată fiind “sfânta Biserică sobornicească pe care o mărturiseşte Crezul”, nu Biserica Ortodoxă (Vezi Anexa 2, p. 10)[18]. “Biserica adevărată, mărturisită de Crez” ar fi, în opinia documentului de la Toronto şi a altor documente de acest fel, emise de “CMB”, o Biserică inexistentă în acest moment, pe care doreşte să o redescopere Mişcarea Ecumenistă prin procesul de refacere a “unităţii pierdute a creştinilor”. Dar dacă Biserica Ortodoxă nu este obligată să vadă celelalte “biserici” ca biserici în adevăratul sens al cuvântului, este de la sine înţeles că nici celelalte membre ale „CMB” nu sunt obligate să vadă Biserica Ortodoxă ca Biserică în adevăratul sens al cuvântului, mai ales că ea nu este identificată de documentele „CMB” cu Biserica Crezului. Ca să nu mai vorbim despre faptul că acelaşi document de la Toronto nu obligă participanţii să îşi modifice eclesiologia ca urmare a aderării la această organizaţie.

Comunicatul ne spune că, în ciuda acestor afirmaţii cuprinse în documentul sinodal, pe care Biroul de presă MMB le consideră ortodoxe, documentul se află în dezbaterea Bisericii (probabil a acelei părţi a Bisericii care nu are “poziţii extreme”) şi “putem considera acest document în stare de analiză, nedefinitivat.Însuşindu-şi opinia Patriarhiei Antiohiei în această privinţă, comunicatul afirmă că, datorită lipsei consensului ortodox, documentul se află într-un proces de revizuire totală sau parţială, fiind necesare discuţii, amendamente sau completări în cadrul unei viitoare întruniri a Sfântului şi Marelui Sinod. Însă în niciun document al sinodului nu s-a pus această problemă şi nu s-a luat o decizie în acest sens.

Se impun câteva întrebări:

  1. Dacă documentul este nedefinitivat, pentru ce a fost semnat de către participanţii la sinod? Cine a mai văzut vreodată un document semnat înainte de a fi definitivat?
  2. Dacă documentul este în stare de revizie parţială sau totală, atunci semnăturile date pe acest document sunt inutile. Prin urmare,Înaltpreasfinţia Sa ne poate face bucuria duhovnicească de a retrage semnătura de pe un document care nici măcar nu se află în forma finală. Eventual, declararea celorlalte documente în acelaşi stadiu şi retractarea lor. Acest gest ar închide instantaneu discuţia contestării sinodului şi ar readuce în sânul Bisericii pacea adevărată (aceea în care preţul nu este sacrificarea adevărului de credinţă) şi liniştea în conştiinţele noastre, ale credincioşilor.
  3. Dacă documentele sinodului sunt provizorii, pentru ce Comunicatul îl numeşte încă “Sfântul şi Marele Sinod”? Unde s-a mai pomenit în istoria sinoadelor ecumenice ca un sinod să lase hotărâri pentru a fi rezolvate de către sinodul următor[19]?
  4. Putem considera acest document oficial al Mitropoliei ca pe o retractare pe jumătate a documentului despre relaţia cu lumea creştină? Există un document cu forţă juridică superioară, semnat de Înaltpreasfinţia Sa, care să ateste că cele scrise în Comunicat despre statutul canonic al documentului respectiv reprezintă punctul de vedere oficial al Mitropoliei? Comunicatul foloseşte expresia evazivă “putem considera”, care nu ne lasă certitudinea că Mitropolia chiar consideră acest lucru despre documentul respectiv.

Se impun şi două luări de poziţie:

  1. Dacă documentele emise de acest sinod sunt imperfecte, atunci este imperioasă declararea acestui sinod ca neinspirat de Duhul Sfânt şi, pe cale de consecinţă, fără nicio valoare pentru Biserica Ortodoxă din întreaga lume.Ar fi păcat împotriva Duhului Sfânt să afirmăm că Acesta a inspirat hotărâri susceptibile de a fi revizuite, adăugite şi completate.
  2. Comunicatul ne dă vestea că se ia în calcul întrunirea unui nou sinod de acest fel, lucru pe care noi îl considerăm încă de pe acum nepotrivit, date fiind tulburările pe care le-a creat în Ortodoxie acest sinod şi duhul în care el s-a desfăşurat.

Precizări pe marginea punctelor de vedere semnate de părintele Simeon Zaharia

O altă chestiune care trebuie lămurită, în mod inevitabil, este încercarea de denigrare a demersului Scrisorii, prin acreditarea ideii că semnăturile strânse în sprijinul acesteia s-au colectat fără consimţământul informat al celor care le-au dat. Accentul cade în Comunicat exclusiv pe partea legată de nepomenirea ierarhilor, care pare a preocupa Mitropolia mai mult decât orice altceva legat de această temă.

Într-un puternic contrast cu Scrisoarea, însoţită de şapte Anexe ce cuprind demonstraţii teologice elaborate ale afirmaţiilor din Scrisoare, Comunicatul are două anexe ce cuprind o retractare a semnăturii părintelui ieroschimonah Simeon Zaharia, de la Mănăstirea Sihăstria, precum și un apel către fiii duhovnicești ai acestui.

În legătură cu aceste anexe, precizăm că noi îl cunoaştem foarte bine pe părintele Simeon, ştiind care sunt convingerile sale legate de ecumenism şi de sinodul din Creta, ca unii ce am discutat în repetate rânduri cu Preacuvioşia Sa despre aceste lucruri. În niciun caz Părintele Simeon nu ar fi formulat şi transmis fiilor duhovniceşti un astfel de mesaj din propria iniţiativă. Ţinând seama că în Comunicat se aminteşte că părintelui i s-au cerut “precizări”, luând în calcul şi vârsta înaintată a Preacuvioşiei Sale, nu putem exclude posibilitatea ca textele celor două scrisori să nu fi fost redactate personal de către Părintele Simeon, ci de altcineva, care să i le fi adus la cunoştinţă şi să i le fi înaintat spre semnare. De altfel, textele susţin integral punctul de vedere al MMB.

Ne îndreptăţeşte să credem acest lucru mai ales confuzia care se face între nepomenirea ierarhului pentru susţinerea ereziei şi ieşirea din Biserică a celor care practică această nepomenire din motiv de cădere şi persistenţă în erezie a ierarhului. Această “doctrină” a fost însuşită şi propovăduită în ultimele zile de către personalul clerical prosinodal, care deplânge pericolul schismei ca urmare a acestei atitudini de negare a sinodului din Creta şi se află strecurată şi în paginile Comunicatului, în expresia finală “în vederea păstrării unităţii în Adevăr şi a comuniunii de iubire dintre mădularele acesteia”, inspirată din articolul 22 al documentului despre relaţiile cu ansamblul lumii creştine. Părintele Simeon exprimă această idee în fraza: “Doresc să rămân în Biserica Ortodoxă Română până la sfârşitul vieţii şi Îl rog pe Dumnezeu să păzească Biserica Sa de orice dezbinare”, din care rezultă convingerea că încetarea pomenirii ierarhului ar aduce cu sine ieşirea din Biserică. Tâlcuirea din Pidalion la canonul 15 al Sinodului din Constantinopol din 861 spune clar: “Unii ca aceştia [care întrerup pomenirea – sublinierea noastră] despărţindu-se de aceia nu numai nu se osândesc, ci şi de cinstea cea cuvenită ca nişte dreptslăvitori, sunt vrednici. Că nu au pricinuit schismă Bisericii cu osândirea aceasta, ci mai ales o au slobozit de schisma şi eresul minciuno-episcopilor acelora” (vezi Anexa 7, p. 2).

Regretăm modalitatea prin care s-a încercat forţarea sensibilităţii acestui deosebit Părinte duhovnicesc. Suntem convinşi că la o posibilă discuţie deschisă, părintele Simeon se va pronunţa prin termeni de o cu totul altă natură decât cea în care a fost nevoit să se exprime. În discuţiile purtate, părintele ne-a dat binecuvântare pentru acest demers, inclusiv pentru nepomenirea ierarhului, îndemnându-ne: “Semnaţi, că în asta stă mântuirea voastră!”. De asemenea, Cuvioşia Sa a precizat că i-a propus personal IPS Mitropolitului Teofan să retracteze semnătura de pe documentele din Creta.

Având în vedere cele relatate mai sus, considerăm că:

  1. Scopul principal al demersului Scrisorii este convingerea ierarhului nostru să renunţe la ideile promovate de sinodul din Creta, să se dezică de toate documentele aprobate acolo, pe care le considerăm eretice şi periculoase pentru caracterul ortodox al învăţăturii şi practicii Bisericii noastre. Nu ne-am propus să ameninţăm pe ierarh sau pe altcineva, nu dorim să provocăm vreo schismă în Biserică, nu suntem neascultători, nu suntem duşmani, nu merităm să fim trataţi aşa cum suntem trataţi de câteva zile încoace.
  2. Întreruperea pomenirii ierarhului care îmbrăţişează idei eretice şi persistă în promovarea lor nu este o ameninţare inventată de autorii Scrisorii, ci o măsură de precauţie dictată de canoanele Bisericii şi practicată de sute de ani;
  3. Cei ce ne-au şi proclamat schismatici dau impresia căau citit numai prima parte a canonului 15 al sinodului I-II Constantinopol, cea care îi condamnă pe cei ce nu pomenesc ierarhul pentru orice alt motiv decât erezia (ură personală, comportament imoral, prejudiciere de vreun fel etc.), înainte ca faptele să fie cercetate de sinod. Or, canonul 15 are şi o a doua parte, cea referitoare la cei ce întrerup pomenirea pe motiv de erezie condamnată de către Sfintele Sinoade şi de către Sfinţii Părinţi. Deciziile sinodului din Creta de a recunoaşte ca “biserici” comunităţile eretice sunt contrare Sfintelor Sinoade, iar decizia de a proclama ecumenismul ca linie de gândire în Biserică este contrară atât Sfintelor Sinoade, cât şi gândirii Sfinţilor Părinţi. Canonul permite acţiunea de îngrădire înainte ca un alt sinod să se pronunţe asupra caracterului eretic al deciziilor din Creta.
  4. Acuzaţiile de “lipsă de discernământ duhovnicesc” şi “grabă” sunt invalidate de pasajul din canonul 15 care spune “îngrădindu-se pe sine despre împărtăşirea numitului Episcop mai înainte de Sinodiceasca cercetare” şi de interpretarea din Pidalion(făcută de canonişti celebri ai Ortodoxiei) care arată că întreruperea se poate face înaintea cercetării stării de eres de către un sinod.
  5. Cei ce recurg la măsura foarte dificilă a întreruperii pomeniriipentru erezie nu trebuie prigoniţi şi stigmatizaţi ca schismatici şi duşmani ai unităţii Bisericii, ci respectaţi ca apărători ai Ortodoxiei. Patriarhul Athenagora (1886-1972) nu a fost pomenit timp de 20 de ani de către o parte dintre mănăstirile şi chiliile Sfântului Munte, fără ca acestea să intre în schismă prin această decizie.
  6. Măsura nepomenirii ierarhului la sfintele slujbe se ia atunci când există abateri legate de Dreapta Credinţă. Originea sinodului din Creta este Mişcarea ecumenistă care constituie, deopotrivă, o erezie şi o inovaţie în sânul Bisericii Ortodoxe. Dacă originea sinodului este eretică, atât pregătirile, cât şi documentele semnate au aceeaşi natură. Părtăşia cu abaterile de la Dreapta Credinţă produc căderi succesive din Har, prin care am devenit atât de vulnerabili și neputincioşi în fața valului de răsturnări grave înregistrate, în ultimii ani, atât la nivel spiritual și existenţial, cât și la nivel legislativ. Cum pot convieţui Biserica şi Dreapta Credinţă cu toate aceste prăbuşiri de o gravitate maximă, faţă de care nu manifestăm nicio împotrivire şi nu luăm nicio atitudine? De unde învoiala tacită cu duhul distructiv al acestei lumi, în care apostazia a devenit un mod obişnuit de viaţă? Dacă cele petrecute deja în viața Bisericii și în întreaga lume nu ne sunt de ajuns pentru a ne trezi, atunci ne va trezi Dumnezeu cu catastrofele ce vor veni peste noi toţi.

Comitetul de redactare

[1]http://www.doxologia.ro/arhiepiscopia-iasilor/comunicat-de-presa-legatura-cu-reactii-ale-unor-credinciosi-din-mitropolia

[2] http://aparam-ortodoxia.ro/2016/08/11/reactia-pliromei-fata-de-sinodul-din-creta-2016/

[3] Prin interpretare per a contrario, rezultă că autorii Scrisorii au fost lipsiţi de onestitate, implicaţie nedemonstrată în niciun fel de text, nici măcar de „precizarea” cerută Părintelui Simeon, deoarece nu ştim în ce manieră a fost abordat părintele.

[4] Presupunem, per a contrario, că „duhul de război” care i se impută implicit Scrisorii se referă la războiul pe care îl declarăm ereziei, întrucât pacea obţinută cu preţul sacrificării Adevărului este o neagră sclavie. Nimeni nu a declarat intenţii belicoase faţă de ierarhul nostru sau faţă de Mitropolie.

[5] Această expresie, preluată direct din art. 22 al documentului sinodal cretan, a stat la baza “doctrinei” schismei pe care se presupune că am provoca-o prin poziţia noastră.

[6] Nimeni nu contestă calitatea sinodului ecumenic de autoritate supremă în Biserica Ortodoxă în materie de stabilire a doctrinei şi regulilor canonice ortodoxe, dar această autoritate impune şi recunoaşterea ortodoxiei deciziilor dogmatice respective prin receptarea lor de către pliroma (vezi Anexele 1 şi 3). Locul în care este plasat articolul 22, în plin discurs de acceptare a ecumenismului ca linie de gândire în Biserică, arată că el se referă precis la suprimarea oricărei opoziţii faţă de linia ecumenistă adoptată la acest sinod.

[7] Sau este acceptată doar “pliroma de bine”, care, “onest, în duh de pace şi de unitate”, îşi exprimă adeziunea faţă de deciziile sinodale.

[8] În ziarul Adevărul a fost citată o frază scrisă de către Mihai-Silviu Chirilă unei jurnaliste pe Facebook, în care îi explica motivul pentru care nu doreşte să îi acorde un interviu. Iată textul integral al acestei conversaţii private: “Distinsă domnişoară, Vă mulţumesc pentru interesul acordat demersului autorilor Scrisorii adresate Înaltpreasfinţiei Sale Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Întrucât Scrisoarea se constituie într-o formă firească de dialog, purtat în interiorul Bisericii între credincioşi şi Întâistătătorul lor, în spiritul respectului desăvârşit faţă de ierarhi şi al preocupării permanente de a păstra nestrămutat  caracterul ortodox al învăţăturii Bisericii noastre, şi nu s-a prevăzut că presa naţională ar putea manifesta un interes pentru o chestiune teologică internă a Bisericii, noi, autorii Scrisorii, nu am desemnat, până în acest moment, în strategia de comunicare cu publicul, un purtător de cuvânt care să transmită mesaje presei, limitându-ne la a publica punctele noastre de vedere pe siteul www.aparam-ortodoxia.ro şi la a ne însuşi decizia ca toate luările publice de poziţie să se facă în deplină coordonare între membrii grupului, pentru a nu apărea, în transmiterea mesajului nostru, confuzii sau erori de natură a prejudicia în vreun fel percepţia publică asupra Bisericii Ortodoxe Române şi a împreună-vieţuirii, în deplina armonie a dragostei creştine, între credincioşi şi păstorii noştri sufleteşti. Dată fiind invitaţia pe care ne-o adresaţi de a explica publicului larg poziţia pe care am adoptat-o, vă rog să aveţi certitudinea că, cu ocazia proximei întruniri a membrilor grupului, voi aduce la cunoştinţă propunerea dumneavoastră şi vă voi comunica decizia luată în această privinţă. Cu stimă, Mihai-Silviu Chirilă”. Articolul din ziar lasă impresia că domnul Chirilă i-ar fi acordat un interviu, ceea ce este fals.

[9] Merită speculat, chiar şi neavând vreo dovadă în acest sens, că există posibilitatea ca simpatia IPS Ierotheos Vlachos faţă de delegaţia română să se explice şi prin prisma numelui “Vlachos” al Înaltpreasfinţiei Sale, care în traducere din limba greacă înseamnă “vlah”, adică aromân.

[10]https://graiulortodox.wordpress.com/2016/07/01/de-ce-nu-am-semnat-textul-legaturile-dintre-biserica-ortodoxa-cu-restul-lumii-crestine-mitropolitul-ierotheos-vlahos/.

[11] Al doilea motiv pe care părintele Ierotheos îl invocă pentru nesemnarea celor două documente finale este: “Încă de la început mă problematiza întreaga structură și modul de gândire al textului, pentru că acesta a rezultat din combinarea a două texte diferite, dar până la sfârșit am tot sperat că va fi corectat și prin propunerile altor Biserici. Însă în cele din urmă am observat că amendamentele care au fost propuse de Biserici nu au fost toate acceptate în text din diferite motive” (https://graiulortodox.wordpress.com/2016/07/01/de-ce-nu-am-semnat-textul-legaturile-dintre-biserica-ortodoxa-cu-restul-lumii-crestine-mitropolitul-ierotheos-vlahos/).

[12] Folosirea termenului cu literă mică nu rezolvă problema atribuirii acestui termen, ci dă doar sentimentul că există o Biserică cu literă mare şi alte biserici cu literă mică, când în realitate există o Biserică (şi aceea este obligatoriu Biserica Ortodoxă, care este „Biserica Crezului”) şi alte comuniuni eretice.

[13] Aristotel, părintele logicii formale, ne spune că definiţia este o “demonstrare a esenţei”, iar primul ei fel “exprimă înţelesul unui nume” (definiţia nominală). Dacă vrem să stabilim definiţia unui lucru, ne spune Aristotel, trebuie  să scoatem la lumină numai note esenţiale. Definiţia unui lucru ne învaţă două lucruri: “ce este” lucrul respectiv, şi “de ce” este aşa cum este şi nu altfel (Aristotel, Organon, vol. 2, Editura IRI, Bucureşti, 1998, pp. 200, 213, 218). Motivele care determină denumirile “bisericilor” din afara Ortodoxiei sunt tocmai cele care descriu învăţăturile şi practicile lor eretice, invalidând caracterul lor de “biserică” (cele mai multe poartă denumirea ereticilor care le-au creat sau a ideilor eretice pe care le susţin ca doctrină oficială).

[14] Prin această interpretare, aceste practici şi învăţături eretice sunt reduse la nivelul unor cutume teologice locale, care nu împietează în niciun fel asupra catolicităţii (caracterului deplin şi universal) al “bisericii” respective, ceea ce e cu totul inacceptabil din punctul de vedere al eclesiologiei ortodoxe.

[15] Harul nu operează extra muros EcclesiaeExtra Ecclesiam nulla salus, “în afara Bisericii nu există mântuire”, afirmă cu tărie sfântul Ciprian al Cartaginei. Acceptarea acestui text sinodal implică faptul că mântuirea există oriunde există “biserică”, cu B mare sau cu b mic, contestând spusele sfântului Ciprian, pentru care Biserica era doar cea ortodoxă, nu şi cea cu practici şi învăţături eretice: “Oricine s-a separat de Biserică se uneşte cu adultera, se separă de făgăduinţele Bisericii” (Sfântul  Ciprian al Cartaginei,Despre unitatea Bisericii, EIMBOR, Bucureşti, 2013, pp. 45-47).

[16] Zeul toleranţei” şi descreştinarea creştinismului – o perspectivă ortodoxă, Ed. Christiana, 2009, p. 270

[17] Toate afirmaţiile citate din documentul 6 sunt scoase din contest.

[18] Acest principiu ecumenist a fost deja însuşit de unii ierarhi ortodocşi încă înainte de sinodul din Creta, după cum rezultă din contestatele cuvinte ale episcopului Chiril Catarellos, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice: “în Tradiţia ortodoxă nu se spune nicăieri că Biserica Ortodoxă este cea Una, Sfântă şi Apostolească, despre care se vorbeşte în Crez” (http://ortodoxos.ro/2016/06/23/biserica-marturisita-crez-nu-este-cea-ortodoxa-afirma-episcopul-chiril-catarellos/).

[19] Sinodul quinisext din 690-691 a completat doar cu dispoziţii canonice sinodul al VI-lea ecumenic, din 681, nu a rezolvat problemele dogmatice dezbătute de acel sinod.

 

 

Anunțuri

47 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Templier said, on August 22, 2016 at 4:23 pm

    Într-o mişcare neaşteptată şi care ridică mari semne de întrebare, guvernul federal german a pregătit o strategie prin care va cere populaţiei să îşi asigure rezerve de apă şi alimente pentru eventualitatea în care va avea loc un dezastru sau un atac la scară mare.Pe plaiurile mioritice silent total.. Nu contati pe „guvernul meu”.Luati-va masuri singuri!
    https://templierblog.wordpress.com/2016/08/22/pregatirea-populatiei-pentru-supravietuire/

    Apreciat de 1 persoană

  2. evtodiev said, on August 22, 2016 at 4:26 pm

    Sf. Nicolae Velimirovici – scrisori misionare
    Unei pensionare care se plânge de modă

    Apreciază

  3. un crestin said, on August 22, 2016 at 4:30 pm

    Doamne ajuta,

    Foarte bine venite aceste explicatii și lamuriri!

    si concluzia a fost aplicata intreruperea pomenirii ierarhului ?
    In data de 20 era termenul limita …

    Apreciază

  4. VioletaB said, on August 22, 2016 at 4:55 pm

    Off topic: https://mobile.facebook.com/photo.php?fbid=1069418309801311&id=100001994560295&set=a.253047538105063.59842.100001994560295&source=48&ref=bookmarks

    Moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, vindecătorul de boli, vor fi aduse la Buzău, la Catedrala Arhiepiscopală „Înălțarea Domnului” marți, 23 august 2016, la ora 18:00, atunci când se va săvârși slujba Privegherii.
    Credincioșii sunt așteptați să ia parte la slujbe și a doua zi, începând cu ora 08:00, la Acatistul Sfântului Nectarie și la Sfânta Liturghie.
    Moaştele Sfântului Nectarie, vindecătorul de boli, se găsesc la mănăstirea pe care a întemeiat-o în Eghina, Grecia.
    Mâna stângă se află la Mănăstirea Marea Lavră din Sfântul Munte Athos, iar părticele din moaştele Sfântului se găsesc și la biserici din țara noastră.

    Apreciază

    • el said, on August 23, 2016 at 12:36 am

      Violeta B

      poti sa mregi sa te inchini Moastelor Sf Nectarie !

      dar rugaciunea impreuna cu ERETICII NU E PRIMITA de Dumnezeu !

      asa ca MERGI STRICT pt Sf. Moaste, si lasa Acatistele ERETCILOR, poti si tu sa-l citesti singura acasa ca nu esti analfabeta !
      dar daca esti eretica roaga-te cu ei !

      Apreciază

  5. Augustin-de-Florina said, on August 22, 2016 at 5:01 pm

    Poporul ortodox roman si pleroma ortodoxa in general au rabdat destul un secol de ecumenism, au rabdat destul tradatorii de Credinta Sfanta. Vremea rabdarii s-a incheiat in 28 Iunie 2016. ANATEMA, ANATEMA, ANATEMA, tuturor celor ce au inselat pe Hristos un secol, tutror celor ce au batjocorit Mireasa Acestuia-Biserica, tuturor ce au jignit pe Sfintii Parinti si au scuipat pe Sfanta Scriptura scrisa sub obladuirea si inspiratia Duhului Sfant-Dumnezeu. Cine mai indura acesti tradatori si batjocoritori ai Dreptei Credinte, cu diavolul se uneste, lui ii slujeste, fie ca e slujitor, fie ca e monah sau mirean. Si cum au rabdat ortodocsii romani un secol de mizerie si minciuna ecumenista: ierarhii, dimpreuna cu cei ce conduc lumea, cei care au facut bolsevismul, au colaborat la strambarea minitilor sufletelor ortodoxe prin tirania totalitarista comunista, ca forma de guvernamant, iar ierarhii, prin toate scolile teologice girate de ei au escrocat generatiile de preoti, diaconi si monahi. Curentati decenii intregi si intoxicati, atat slujitorii cat si mirenii, a venit neocomunismul, adica acelasi comunism mascat cu masca democratiei, si jocul s-a continuat parandu-se ca de data aceasta chiar suntem liberi, chiar am iesit din dictatura comunista si noi alegem ce vrem. Teapa! TOTDEAUNA noi votam si ‘ei’ aleg, suntem conditionati, manipulati si intoxicati mai mult ca in comunismul clasic si, daca atunci ne strambau principiile de viata, acum ne stramba nu mintea sufletului, ci sufletul intreg. Aveti mare grija, traim vremurile de care vorbeste fericitul mitropolit Augustin de Florina, satana si-a imbracat in ultimul timp NUMAI persoane cu ateism in sange, profesionisti, dar atei, umanisti care nu au nicio legatura cu Dumnezeul-Personal-Treimic, care nu cred o iota din ceea ce au studiat, caci ei au studiat teologie tocmai pentru a putea manipula usor masele de teologi, de slujitori. Acesti nemernici se inchina omului-om, se inchina lor insisi, conducatorilor umanisto-satanisti ai acestei lumi, ei slujesc dumnezeului acestei lumi nu Dumnezeului Celui Vesnic. Si, credeti-ma, ei au facut si fac eforturi monumentale ca sa nu se dea in vileag, ca sa indure cosmarul vesmintelor de pe ei, cosmarul Liturghiilor si Hirotoniilor, si toate celelalte slujbe. Am vorbit cu cineva ce a fost in anturajul lor cu multe decenii in urma, si mi-a spus ca stateau la baute si unii ierarhi aveau barbile lipite pe care le dezlipeau la chiolhanele lor discrete. Ce e cu noi? Ce se intampla cu preotii, cu monahii si cu mirenii de nu se mai trezesc din somnul CEL DE MOARTE in care am fost impinsi? Cum sa se indrepte lumea prin progres, cand se vede limpede ca procesul este de AUTODISTRUGERE, nu de progres? Si cum sa progreseze lumea fara de Hristos? In ce? In celulare? Microprocesoare? Acestea sunt piste false si inspiratii demonice, caci diavolii cunosc tainele mai mult decat oamenii care orbecaie mii de milenii ca sa gaseasca singuri tainele materiei. Dar a venit Big Brother cu acolitii lui demoni-slujitori, Lucifer, si le-a dat informatii, i-a ‘illuminat’ el, cel fara de lumina… Le-a zis cum se fac bombe casa ucida pe cei cu Chipul lui Dumnezeu, sa faca rachete ca sa traga in Dumnezeu-Extraterestrul Cel Vesnic daca cumva isi va face aparitia altfel decat smerit cum a facut-o acum doua milenii, i-a invatat sa faca televizoare ca sa se imprastie mai usor samanta raului, samanta diavolului si ca sa monitorizeze demonii mai usor oamenii, caci demonii nu sunt omnistienti si omniprezenti, dar tehnologia vine in ajutorul lor. Caci diavolii au vedere si vad, iar cand un demon se afla la Pitesti, el nu poate sa vada si la Bucuresti, dar acum e usor: se uita pe un ecran de computer si gata, vede unde esti, ce faci si ce spui. Traim intr-un asa mare intuneric, incat nici nu ne vine sa credem ca traim NUMAI intuneric si minciuna azi… Treziti-va ortodocsi! Treziti-va botezati, caci voi nu numai ca aveti Chipul lui Dumnezeu -ca orice pamantean-, voi sunteti Neam cu Dumnezeu!!!

    Apreciat de 2 persoane

    • Augustin-de-Florina said, on August 22, 2016 at 10:29 pm

      FRATE ‘EL’, CUM VEZI RASPUNSUL MONAHULUI TEODOT, LA CELE SCRISE DE MINE MAI SUS?

      Scrie bine, dar de ce nu spune daca opreste sau nu pomenirea Mitropolitului Teofan ? Cel mai bine a procedat P.Macarie de la Oituz. Scurt si la obiect. Dar uitati ce scrie P.Efifanie Teodoropulos in cartea sa ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colectie_RO/Epifanie_Teodoropulos_Cele_doua_extreme_Ecumenismul_si_Stilismul.pdf Mai rămâne o problemă de cercetat: dacă episcopul (sau preotul) căzut în erezie
      săvârşeşte Taine valide până când este caterisit soborniceşte şi tăiat din Trupul Bisericii sau
      întrerupe singur împărtăşirea cu ea, cum de Canonul 15 al Sinodului I-II îi numeşte ca
      „episcopi mincinoşi” pe unii ca aceştia mai înainte de osândirea lor sobornicească? Foarte
      simplu: pentru că orice episcop care cade în erezie devine automat un episcop mincinos. Prin
      căderea lui în erezie a creat şi premizele pentru a fi caterisit şi tăiat din Trupul Bisericii. Şi nu
      rămâne decât Actul de osândire al Bisericii ca el să devină şi EFECTIV „conductor” mort şi
      bun de nimic. Totuşi, până ce se întâmplă asta, adică până la osândirea de către Biserică,
      episcopul (sau preotul) căzut în erezie continuă, prin oarecare iconomie dumnezeiască, să
      transmită Harul dumnezeiesc. Fără îndoială, Dumnezeu face aceasta nu de hatârul episcopului
      (sau preotului) eretic, ci de hatârul plinătăţii Bisericii. Nu cumva şi când Dumnezeu lucrează
      prin clerici hoţi, curvari, preacurvari, hulitori ş.a.m.d. o face de hatârul lor? Bineînţeles că nu!
      O face pentru Plinătatea Bisericii!120
      Desigur, dacă un oarecare episcop, căzând în erezie, taie legăturile sale cu Biserica,
      adică încetează împărtăşirea cu Biserica, iese din ea şi îşi alcătuieşte propria „Biserică” ori se
      lipeşte de altă „Biserică”, de una eretică, atunci devine mădular mort, chiar dacă n-a fost încă
      scos din Trupul Bisericii prin hotărâre sobornicească. Biserica este Vistieria Harului, şi
      episcopul ce curmă împărtăşirea cu ea devine „conductor” deşert. De unde să ia Harul ca să-l
      transmită altora? Totuşi, episcopul care lucrează cele arhiereşti înlăuntrul Bisericii săvârşeşte,
      chiar dacă a căzut în erezie. Taine reale până ce este osândit soborniceşte.
      Hirotoniile clericilor ortodocşi făcute de episcopi eretici, dar lucrători înlăuntrul
      Bisericii, nu au fost niciodată puse la îndoială de Biserică, nici nu s-a aplicat vreo „iconomie”
      pentru ele. Iată numai două exemple: Sfântul Chiril al Ierusalimului a fost hirotonit episcop de
      către Acachie, mitropolitul arian al Cezareii, care pe atunci petrecea şi lucra înlăuntrul
      Bisericii. Sfântul Anatolie a fost hirotonit Patriarh al Constantinopolului de monofizitul
      Dioscor al Alexandriei, înainte ca acesta să fie caterisit şi lepădat din Biserică de al IV-lea
      Sinod Ecumenic. Este vrednic de multă luare-aminte şi faptul că ori de câte ori episcopi sau

      120 Observaţia părintelui Epifanie este corectă.
      Cele două extreme: ecumenismul şi stilismul
      67
      Patriarhi, propovăduind idei eretice, au fost chemaţi de sfintele Sinoade să se îndreptăţească,
      au fost chemaţi cu toată rânduiala bisericească, ca nişte episcopi, respectiv Patriarhi efectivi!
      Iar caterisiţi fiind, erau caterisiţi – cităm – „din Harul arhieriei”, din „vrednicia de Patriarh”,
      respectiv „de episcop”, erau „despuiaţi de Harul arhieriei” ş.a.m.d. Adică Biserica îi privea
      până în ultima clipă ca pe nişte arhierei efectivi! Numai după osândirea lor i-a văzut ca pe
      nişte oameni lipsiţi de Har, despuiaţi de arhierie.

      la pg 53
      descarca pdf
      scrie

      12. Fără îndoială ortodocşii nu trebuie să se roage, altfel spus nu trebuie să aibă
      împărtăşire religioasă cu ereticii (papistaşii, protestanţii etc.). (Lucru valabil şi în privinţa
      schismaticilor). Dacă însă cineva se roagă (sau, altfel spus, are împărtăşire) cu ereticii este
      numai călcător al Sfintelor Canoane, vrednic de pedepse bisericeşti, şi nu devine automat
      eretic. Este posibil să creadă ortodox, să dezaprobe învăţăturile străine, dar să nu considere
      ceva rău legăturile religioase cu eterodocşii. Unul ca acesta este un cumplit călcător al
      Sfintelor Canoane, dar nu eretic, cum am spus. Dacă însă nu se opreşte aici, ci
      propovăduieşte învăţături eretice, atunci se schimbă lucrurile, în acest caz este eretic. Şi este
      eretic deoarece propovăduieşte învăţături eretice, chiar dacă nu are nici o împărtăşire cu alţi
      eretici. Ereticii sunt de două feluri: cei pe care Biserica i-a osândit şi i-a tăiat de la Trupul ei şi
      cei care nu au fost osândiţi încă de Biserică şi nu au ieşit de bună voie din ea. Un astfel de caz
      este şi cel al patriarhului. Patriarhul Atenagora a propovăduit lucruri eretice, dar nu a
      Arhim. Epifanie Teodoropulos
      54
      fost osândit până astăzi de Biserică şi nici el nu a renegat Biserica, nici n-a ieşit din ea. A
      rămas în Biserică şi lucrează în ea. Prin urmare, este încă transmitător al harului. Săvârşeşte
      Tainele. Atunci noi ce trebuie să facem? a) Să ne rugăm pentru dezmeticirea şi pocăinţa lui. b)
      Să protestăm împotriva lui şi să ne luptăm. Dacă însă conştiinţa cuiva nu suferă să-i
      pomenească numele, are dreptul să înceteze a-l pomeni, potrivit cu canonul 15 al Sinodului VI
      ecumenic. Aceasta însă este ultimul pas la care poate înainta cineva dacă vrea să nu se afle în
      schismă şi răzvrătire. Adică poate înceta pomenirea, dar nu va pomeni un alt episcop (numai
      dacă crede că toată Biserica noastră a căzut în erezie), ci va aştepta, aşa cum am scris în
      „Tratatul epistolar”, cu conştiinţa liniştită, judecata Sinodului.
      O altă problemă: cei care încetează pomenirea patriarhului cum se vor purta cu cei
      care au împărtăşire cu el? Cei care se împărtăşesc cu patriarhul sunt de două feluri: a) cei care
      cugetă asemenea ca el (cum este Iacov al Americii, Meliton al Calcedonului etc.) şi b) cei care
      nu sunt de acord cu el (cum sunt aproape toţi episcopii Bisericii Greciei). Faţă de primii se va
      comporta la fel ca faţă de patriarh, iar faţă de ceilalţi, chiar dacă aceştia se împărtăşesc cu
      patriarhul sau cu ceilalţi, nu trebuie să se poarte la fel. Adică nu trebuie să ajungă până la
      încetarea pomenirii acestora. Nu se îngăduie, după Sfintele Canoane, evitarea împărtăşirii cu
      unii ca aceştia. Sfintele Canoane dau dreptul încetării pomenirii unui episcop sau patriarhului
      care propovăduieşte învăţături eretice, însă nu dau dreptul încetării pomenirii acelora care,
      ortodocşi fiind, îl suferă pe unul ca acesta. Este trebuinţă de mare atenţie aici. Suntem datori
      să distingem bine două situaţii: Altceva este cel care cugetă şi învaţă ortodox, dar, din
      iconomie, îl suportă pe primul şi se împărtăşeşte cu el. De asemenea: una este cel care
      propovăduieşte învăţături eretice, dar nu a ieşit din Biserică şi nu s-a rupt de ea, şi alta cel care
      a ieşit de bunăvoie din ea (şi şi-a fondat propria „biserică” ori s-a alipit de alta eretică sau
      schismatică) sau s-a rupt de Biserică după judecarea şi condamnarea sa. Cu cel de al doilea
      nici un ortodox nu trebuie să aibă vreo împărtăşire. Împărtăşirea cu primul (până la
      condamnarea acestuia) este lăsată de Sfintele Canoane la libera judecată a fiecărui credincios
      ortodox. Adică avem dreptul, îngăduit de Sfintele Canoane, să încetăm pomenirea aceluia,
      însă nu suntem obligaţi să facem aceasta, în continuare, dacă cineva, folosind acest drept,
      încetează pomenirea, bine face, şi nu trebuie să fie mustrat pentru aceasta de ceilalţi. Dacă un
      altul, cumpănind anumiţi factori, judecă că nu trebuie să folosească acest drept canonic, ci să
      aştepte „hotărârea sinodală”, nici acesta nu este vrednic de dojana şi cu atât mai mult de
      neîmpărtăşire. În acest caz se pot aplica, modificate oarecum, cuvintele Sfântului Apostol
      Pavel: „Cel ce pomeneşte să nu dispreţuiască pe cel ce nu pomeneşte; iar cel ce nu
      pomeneşte să nu osândească pe cel ce pomeneşte”106
      .
      Atunci, mă vei întreba: „Care este câştigul nostru din evitarea pomenirii patriarhului,
      de vreme ce avem împărtăşire cu episcopul Driinupolei, de pildă, care îl pomeneşte pe
      patriarh? Nu ne molipsim de la el împărtăşindu-ne indirect cu cel care propovăduieşte
      învăţături eretice?”
      Dar încetarea pomenirii înainte de „hotărârea sinodală” şi condamnare, nu are scopul
      de a evita molipsirea cu erezia propovăduită. Nu, fratele meu! Dacă ar fi avut acest scop,
      atunci Canoanele nu ar fi dat dreptul încetării pomenirii, din pricina ereziei, înainte de
      „hotărârea sinodală”, ci ar fi legiferat clar obligaţia încetării pomenirii sub ameninţarea de
      pedepse grele.
      Încetarea pomenirii pentru erezie înainte de „hotărârea sinodală” are alt scop. Ea
      constituie energicul şi ultimul protest al conştiinţei ortodoxe. Atunci când se creează o
      tulburare, ea dă o ieşire pentru cei care se smintesc, astfel încât Biserica să se grăbească spre
      soluţionarea problemei

      Atunci, mă vei întreba: „Care este câştigul nostru din evitarea pomenirii patriarhului,
      de vreme ce avem împărtăşire cu episcopul Driinupolei, de pildă, care îl pomeneşte pe
      patriarh? Nu ne molipsim de la el împărtăşindu-ne indirect cu cel care propovăduieşte
      învăţături eretice?”
      Dar încetarea pomenirii înainte de „hotărârea sinodală” şi condamnare, nu are scopul
      de a evita molipsirea cu erezia propovăduită. Nu, fratele meu! Dacă ar fi avut acest scop,
      atunci Canoanele nu ar fi dat dreptul încetării pomenirii, din pricina ereziei, înainte de
      „hotărârea sinodală”, ci ar fi legiferat clar obligaţia încetării pomenirii sub ameninţarea de
      pedepse grele.
      Încetarea pomenirii pentru erezie înainte de „hotărârea sinodală” are alt scop. Ea
      constituie energicul şi ultimul protest al conştiinţei ortodoxe. Atunci când se creează o
      tulburare, ea dă o ieşire pentru cei care se smintesc, astfel încât Biserica să se grăbească spre
      soluţionarea problemei.
      Nu există primejdia să ne… molipsim, nici de la cei care îl pomenesc pe patriarh (de
      vreme ce încă nu a fost încă osândit soborniceşte), nici, cu atât mai mult, de la cei care au
      împărtăşire cu cei care îl pomenesc. Părerile contrare sunt prostii stiliste.
      Sfântul Chiril al Ierusalimului nu s-a molipsit, cu toate că a primit hirotonia întru

      106 Cf. Rom. 14, 5.
      Cele două extreme: ecumenismul şi stilismul
      55
      episcop de la mitropolitul Acachie al Cezareii, care era arian declarat (şi, mai mult decât atât,
      conducător al unei facţiuni ariene), dar încă se afla în Biserică. Şi Sfântul Anatolie a fost
      hirotonit episcop (şi încă patriarh al Constantinopolului) de către Dioscor, patriarhul
      Alexandriei, care era monofizit şi mare apărător al ereziarhului Eutihie. Şi aceasta înainte de a
      fi osândit de Sinodul IV ecumenic.
      Aşadar, dacă nu s-a molipsit hirotonia săvârşită de episcopi, care propovăduiau
      învăţături eretice, dar care nu erau condamnaţi încă de sinod, ci erau în Biserică, cu atât mai
      mult nu se molipseşte prin pomenirea acestora şi nici prin împărtăşirea cu persoanele care din
      iconomie îi suferă pe aceia şi îi pomenesc.

      Apreciază

      • Augustin-de-Florina said, on August 22, 2016 at 10:30 pm

        Eu simt ca nici nu-i mana lui, nu-i raspunsul lui…

        Apreciază

      • Augustin-de-Florina said, on August 22, 2016 at 11:00 pm

        Ori am eu simtaminte ciudate, ori va voi spune doua realitati infioaratoare:

        – simt ca diavolii arhiconi au intrat ciorchini in teologii laici, in episcopi, in preoti, diaconi si moanhi
        – simt ca monahul Teodot e sechestrat si cineva lucreaza in numele lui, ca prostimea sa nu-si dea seama ca lipseste din ‘schema’…

        Apreciază

      • el said, on August 22, 2016 at 11:02 pm

        Augustin de Florina

        mi-a banat si ultimele 2 comentarii la ultmul lui articol !
        e INCORIGIIL ! da-i pace, da SKIP la blogl lui , TRANCANESTE aiurea ceea ce el NU FACE ! Rezultatul = ZERO BARTA !

        si nici nu se mantuieste daca NU inceteaza COMUNINUEA cu ERETICII, se OSANDESTE SINGUR !

        Apreciat de 1 persoană

      • el said, on August 22, 2016 at 11:09 pm

        Augustin de Florina

        BLABLABLA, au scos de a naftalina niste VECHITURI care NU se mai aplica la situatia actuala !

        sunt obosit, iti prmoit un raspns mai detaliat curand !
        nu e Epifanie Teodorpulors al lor( care à propos vorbea STRICT despre „EREZIA” Calendarului nou !!) DEASUPRA SFINTILOR !

        MODELUL = Sf Maxim Marturisitorl NICI UN COMPROMIS cu EREZIA !

        restul e BLABLABLA…. blablageala pentru netrebnicii care MERG IN IAD !

        Apreciat de 1 persoană

      • el said, on August 23, 2016 at 12:32 am

        Augustin de Florina

        si la urma urmei CINE E Epifanie Teodoropulos asta?
        E cumva CANONIZAT Sfant de Biserica PANA ACUM! NU !!!
        ca pentru ce vor face APOSTATII de acum inainte NU mai garanta ORTODOXIA !!

        e el MAI PRESUS de Sf Maxim Martursitorul? NU !
        a MURIT el cumva pentru Hristos? NU!
        i s-au taiat lui limba si mana dreapta sa NU ai PROPOVADUIASCA ADEVARUL ca Sfantului Maxim Marturisitorul? NU !

        seamana cumva TRANACANEALA luib cu cele spuse despre EREIE de SF Teodor Studitul? NU !!

        atunci : MUCLES !

        si NU UITA : tranacanea gratzios verzi si uscate … STRICT despre STILSTI !

        NU DESPE EREZIA de azi AVANSATA a ecumenismului !!
        nu aplicam cele ce se potrivesc merelor la pepeni ….doar pentru ca au samburi !

        pentru TRANCALAI din astia a aju´ns Biserica azi in EREZIA cea mai cumplita, ca au dat NAS EREZEIE cat se afla ea in stadiul incipent !

        ceea ce NICIUN NUL din Sfintii MARI ai Bisericii NICIODATA NU au facut!

        tranacalai pentru oamenii de NIMIC de azi !

        au popii, „invatatorii” si si „sfintalaii” pe care II MERITA !
        astea sunt „argumentele „lor? trancanitori iar NU SFINTI, despre alte EREZIII?

        NU PRIMESC trancanirea lui Teodoropulos mai mult decat STRICT pentru STILISM!… si aia ” cu iconomie” !!!

        Apreciază

      • el said, on August 23, 2016 at 1:22 am

        Augustin de Florina

        si DACA ar fi asa cum trancaneste Epifanie atunci Sf Maxim ar fi DOAR un biet EXTREMIST INSELAT, care s-a straduit penru NIMIC ! … basca taierea limbii si a mainii lui drepte…
        ca tot MONOTELITII aveau dreptate (epfianie DIXIT !!) …dar DOAR nu i-a anatematizat IINCA Sinodul !!
        apoi MAGIC, dupa Sinod, hocus -pocus NU mai aveau har, erau eretici !!

        gandire MAGICA, Sinodul ca „amueta ” protectoare de ORICE rau, poti sa fii ERETIC CAT VREI, nu te-a dibuit Sinodul esti KOSHER cu Hrisos !!… hahahaha… ce gluma penibila !

        ca monoteltii din vremea lui Sf Maxim aveau har CACALAU si hirotoneau CACALAU … VALID !

        ia asculta Epifanie Norocel_ aaa Teodoropulos asta NU E CANONUL Bisericii Ortodoxe ! ….

        si chiar daca MAINE ERETCII vor „canoniza” pe boca sau pe unul ca epifanie asta e IRELEVANT !

        eu ti-am spus NU PRIMESC tranacnelile astea epifanesti in afara de pentru STILISM EXCLUSIV !… si aia DOAR ” cu iconomie! „

        Apreciază

  6. picasso said, on August 22, 2016 at 5:40 pm

    Apreciază

  7. picasso said, on August 22, 2016 at 5:41 pm

    Apreciază

  8. picasso said, on August 22, 2016 at 5:42 pm

    Apreciază

  9. picasso said, on August 22, 2016 at 5:51 pm

    Apreciază

  10. mihai said, on August 22, 2016 at 5:59 pm

    asa cum sf Parinti nu apartin doar bisericii Ortodoxe, tot asa nici Crezul nu apartine unei singure biserici. Si baptistii, penticostalii cred tot in acel Crez! Pana la 1054 exista o singura biserica CRESTINA, un singur crez. Si catolicii sunt indreptatiti sa puna ca ortodocsii s-au despartit de ei. Iar protestantii, desprinsi din catolici sunt indreptatiti sa aiba acelasi crez. De unde ideea asta ca doar BO e biserica din crez, aia soborniceasca?

    Biserica din crez e acea biserica, nu institutionala, ci aia din ceruri, Mireasa lui Hristos, plina de ortodocsi, dar si de „samarineni”. Pai cum, catolicii nu sunt descendentii bisericii sobornicesti si apostolice?

    De fapt ce tot indrug eu aici, multi din BO sunt niste,,,lepadati! Asta in viziunea lui saccsiv si a multor dintre comentatorii lui. Toti v-ati gasit sfinti, numai ierarhii BOR nu sunt! Pai voi sunteti mai rai decat catolicii si protestantii la un loc!

    Apreciază

    • saccsiv said, on August 22, 2016 at 6:43 pm

      mihai

      Consideri ca Ierarhii BOR au aceeasi parere ca tine?

      Apreciază

      • el said, on August 22, 2016 at 7:39 pm

        saccsiv

        pentru viitor sfatul meu : NU MAI LASA comentarii HULITOARE si ERETICE ca asta de mai sus aici ca e plina lumea de INDRACITI si sunt peste tot ! au canalizarile lor de cacat unde sa mearga sa se prodca artictic cat vor INTRE EI, SA NE SCUTEASCA de VOMA lor !!

        ii stim, nu avem nevoie sa vina sa ne imputa si aici, sa mearga la diavoli lor sa se labarateze unde vor NU AICI !
        eu nu mai am timp si nici fratii NU VOR PUTEA oricat s-ar chinui sa tina piept GLOATEI de INSELATI ERETICI si INDRACITI care se deverseaza pe toate canalele !

        nu foloseste NIMANUI sa isi arunce insi ca dobitocul asta CACAREZELE si OTRAVA si aici ! nici lor , nici noua si ne blohezi enregia si putrerile INUTIL, ca acestia NU se vor intelepti si nici lasa de INDRACIREA lor oricat te-ai stradui cu ei !

        rezuma-te te rog la MARTURIIEREA ADEVARULUI si ajunge !
        ca pana la Judecata de apoi de am sta sa ii corectam NU vor reusi, ca NU VOR si nu e treaba inteleapta sa te ocupi cu CEI CE PIER si sa NEGLIJEZI pe cei ce vor sa afle Adevarul !
        Multumesc !

        Apreciat de 2 persoane

      • mihai said, on August 22, 2016 at 7:55 pm

        e irelevant daca eu sunt de aceeasi parere cu ierarhii BOR. Lumea e mai interesata sa-si apere propria biserica sau denominatiune mai degraba decat sa-l marturiseasca pe Hristos. In polonia a fost un protest, nu trebuia inmormantat presedintele in nu stiu care catredrala, iar unii se opuneau. Au iesit ierarhii si au spus clar, cine nu pleaca din piata, e anatema, noi suntem biserica, noi stim ce facem. S-a golit piata, gata cu protestul.

        Asa ar trebui sa faca si aici, anatema asupra celor ce mai comenteaza fix aiurea pe bloguri contra sinodului din creta. Ati vazut filmul cu aia 2 mocofani care il interogau ei pe IPS Teofan? Si ce frumos si calm le-a raspuns el la ineptiile lor. Vedeti filmul, daca nu intelegeti din el nimic, inseamna ca nimic nu veti intelege. Una e sa ai un DIALOG cu alte biserici si alta e sa aI COMUNIUNE cu ei. Una e sa crezi ca si altele sunt biserici, ca il marturisesc pe Hristos ca domn, ca au acelasi crez ca tine,desi in unele puncte sunt eronati SI cu totul altceva sa crezi ca doar tu si numai tu esti Biserica. Cand o sa intelegeti ca Biserica din Crez e Mireasa lui Hristos si nu se refera la biserica-institutie (adica BO).

        Sunt destui sfinti care spun ca si in randul paganilor vor fi mantuiti. Cu atat mai mult si fratii mai slabi (catolici si protestanti) vor fi mantuiti, pt ca se roaga lui Hristos, nu lui Shiva! Asa au crescut ei, in cultura respectiva, au avut strabunici catolici si tara lor a fost catolica.

        Hristos nu are nevoie sa il aparati voi pe bloguri! Nu voi sunteti cei ce aparati credinta crestina, nu asa se face. Daca un pagan ar citi blogul asta si comentariile de pe el ar crede ca ierarhii BOR sunt niste…apostati!

        In concluzie… si biserica catolica si cele protestante sunt biserici. Asa eronate cum sunt. Ca doara nu slujesc diavolului, nu fiti intr-atat de nebuni sa credeti asta! Cred si ele intr-unul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut…Sunt biserici cu b mic, ca niste surori mai natange, dar totusi surori. De la a le considera asa pana la a avea comuniune cu ele, e cale lunga, vb lui IPS Teofan.

        Apreciază

      • saccsiv said, on August 22, 2016 at 8:32 pm

        mihai

        Deci esti cu treaba pe aici …

        Apreciat de 1 persoană

      • alex said, on August 22, 2016 at 9:24 pm

        Una Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica iti zice ceva? UNA, o singura Mireasa, si un singur Cap pe Hristos. Dar ia zi atunci oare au gresit toti sfintii care au dat anateme tuturor sectarilor? Ce vei face daca vei continua asa si vei ajunge la Judecata in gandul asta, oare vei putea privi in ochi pe Sfintii aceia,pe mucenicii omorati ca nu au fost de acord cu catolicii in Sfantul Munte Athos sau pe Maica Domnului care este hulita de unele secte.

        Apreciază

      • cosminmatiu said, on August 22, 2016 at 9:43 pm

        MIhai daca nu esti ortodox esti sub anatema oricum iar pe noi ierarhii semnatari in Creta ne pot si afurisi ca nu ne pasa pentru ca nu mai au har

        Apreciat de 1 persoană

      • cosminmatiu said, on August 22, 2016 at 9:46 pm

        Subscriu la ce spune el, avem ierarhii nostri cazuti in erezie nu avem nevoie aici pe blog si de adeptii curvei babilonului (asa numita „biserica” catolica). Tot netul si lumea e a lor si a diavolului ce il slujesc. Mai au putin si ii vindeca moartea

        Apreciat de 1 persoană

      • Ioan said, on August 22, 2016 at 9:48 pm

        Cei care ii apara pe acesti ierarhi prefacuti si eretici sunt ori prosti sau nestiutori ori au un interes pecuniar. Nu poti fi un om informat si sa ii indreptatesti in continuare.

        Mihai – daca ti-a mai ramas putina minte in capul acela al tau, spune-mi cand vei face tu 590.000 de euro ca preanefericitul Daniel? Iti place sa urmezi ca o oaie proasta pe acesti eretici paraziti? Cat de josnic poti ajunge in asa fel incat sa ii indreptatesti pe acesti nemernici? Hristos nu ne-a invatat nicaieri sa fim prosti.

        Uite Mihai:

        Iti place?

        Sunt convins ca nu esti ortodox. Ci doar te prefaci ca esti.

        Apreciat de 1 persoană

      • el said, on August 23, 2016 at 12:38 am

        mihai

        „In concluzie… si biserica catolica si cele protestante sunt biserici. Asa eronate cum sunt. Ca doara nu slujesc diavolului, nu fiti intr-atat de nebuni sa credeti asta! Cred si ele intr-unul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut…Sunt biserici cu b mic, ca niste surori mai natange, dar totusi surori. De la a le considera asa pana la a avea comuniune cu ele, e cale lunga, vb lui IPS Teofan.”____

        HAI SICTIR DIAVOLE !
        INAPOIA MEA SATANA !

        Apreciază

      • el said, on August 23, 2016 at 12:41 am

        Ioan

        daniel =homosexual ERETIC !

        Apreciază

    • cosminmatiu said, on August 22, 2016 at 6:50 pm

      Biserica din Crez este cea ortodoxa, nu trebuie sa crezi acum, vine moartea si nu mai e prin credinta ci prin vedere, numai va fi prea tarziu.

      Apreciază

      • mihai said, on August 22, 2016 at 8:52 pm

        Arzatear focul sa te arza tu asta ce te semnezi mihai, ce jocuri faci si pt.cine le faci?! Schimbati imediat numele lingaule care iesti pt ca nu vreau sa ma confunde lumea cu tine

        Apreciază

    • Augustin-de-Florina said, on August 22, 2016 at 7:20 pm

      Biserica este Una!

      ” Oricine se abate şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos nu are pe Dumnezeu; cel ce rămâne în învăţătura Lui, acela are şi pe Tatăl şi pe Fiul.”

      (II Ioan 1, 9)

      ” Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit – să fie anatema! ”

      (Galateni I-9)

      ” Dacă cineva vine la voi şi nu aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: Bun venit!”

      (II Ioan 1, 9-10)

      Apreciază

    • Augustin-de-Florina said, on August 22, 2016 at 7:21 pm

      Sfantul Grigorie Palama (+1340)

      “Cei ce sunt in Biserica lui Hristos apartin adevarului, iar citi nu apartin adevarului, nu sunt nici in Biserica lui Hristos.”

      Apreciază

    • el said, on August 22, 2016 at 7:32 pm

      mihai

      „De unde ideea asta ca doar BO e biserica din crez, aia soborniceasca?

      Biserica din crez e acea biserica, nu institutionala, ci aia din ceruri, Mireasa lui Hristos, plina de ortodocsi, dar si de „samarineni”. Pai cum, catolicii nu sunt descendentii bisericii sobornicesti si apostolice?”_____ HAI SICTIR DIAVOLE !
      spurcaciune! din ce viziuna de sarpe ai mai iesit si tu si scuipi BALE IMPUTITE aici?

      Biserica NU este nici institutie nici adunatura sataniceasca de rataciti!
      Biserica este Trupul Lui Hristos si PASTRATOAREA ADEVRULUI !

      NUMAI UNDE este Adevarul(Hristos) este Biserica !
      Biserica Ortodoxa este SINGURA PASTRATOARE a Adevarului de Credinta !

      nu exista samarineni SPURCATI in Biserca Ortodoxa,
      exista DOAR MADULARE ale Lui Hristos´, unite intrele ele si unite cu Capul lor Hristos prin ENERGIILE NECREATE ale HARULUI Duhului Sfant !
      si Duhul Sfant este Duhul ADEVARULUI , nu al „samarinenilor” , „aproximatiilor” sau adunaturilor de rataciti !

      DIAVOLUL a grait acum prin tine INDRACITULE !

      ati ajuns toti scarnavii si imbecilii „sa corectati” voi Crezul si „sa talcuiti” in Biserica !

      ierarhii BOR si TU sunteti INDRACITI ORBI si ERETICI NEVINDECATI si sunteti multi ca LATA e Calea care duce la IAD, si MULTI ati aflat-o !

      saccsiv

      te rog sa NU MAI PREMITI asemnea HULE la tine pe blog, nu folosesc NIMANUI, nici ca fapt divres sa vedem masurile grozaviei !
      arunca SURACIUNEA asta la SPAM VESNIC !

      Apreciat de 1 persoană

      • saccsiv said, on August 22, 2016 at 8:25 pm

        el

        Eram curios sa vad ce raspunde la intrebarea mea.

        Apreciază

      • mihai said, on August 22, 2016 at 8:58 pm

        Frate el. Nenorocitul asta este un blasfemiator care se semneaza mihai, eu zic doar atit, nu ati este rusine ma nenorocitulebsa aduci cuvinte de hula?! Si ai.mai copiat si numele meu

        Apreciază

    • tanase said, on August 22, 2016 at 8:51 pm

      @mihai tu zici asa; „… Pana la 1054 exista o singura biserica CRESTINA, un singur crez. Si catolicii sunt INDREPTATITI sa puna ca ortodocsii s-au despartit de ei. Iar protestantii, desprinsi din catolici sunt INDREPTATITI sa aiba acelasi crez. De unde ideea asta ca doar BO e biserica din crez, aia soborniceasca?” – bravo mai Mihai, la tine TOTI sunt INDREPTATITI, asa incat dupa logica ta infailibila … SI DIAVOLUL ESTE INDREPTATIT SA SPUNA CA „DUMNEZEU S-A DESPARTIT de el”! BAI omule tu nu-ti dai seama ca HULESTI DUHUL SFANT? Spui numai tampenii si ai o logica stramba!
      Se vede ce fel de cuget „ortodox” e in tine, vorbesti despre INDREPTATIRE nestiind ca e DEMONICA, nu ai habar ce spun Sfintii Parinti, in general, cand se refera la „indreptatire”; cum poti INDREPTATI ceva ce se abate de la sfintele canoane?

      Apreciat de 1 persoană

  11. ayeaye20 said, on August 22, 2016 at 6:39 pm

    „Vrăjmașul… a născocit o nouă înșelătorie, ca sub însuși numele Lui să-i amăgească pe cei necugetați. A născocit erezii și schisme prin care să răstoarne credința, să corupă adevărul… Și cu toate că ei nu stăruie în Evanghelia lui Hristos și în legea Lui, se numesc pe sine creștini și, umblând în întuneric, socotesc că au lumină.” (Sfantul CIPRIAN AL CARTAGINEI, Despre unitatea Bisericii Universale, III, ed. cit., pp. 45-47)

    Apreciat de 1 persoană

    • Augustin-de-Florina said, on August 22, 2016 at 7:24 pm

      Exact! Daca ar avea putin bun simt, acesti nemernici ar numi pe dumnezeul lor mort pom, geam, montru, scandura, fier, dar nu fac aceasta, ei il numesc tot Iisus tocmai ca sa bage in ceata pe cei mai slabi si mai necunoscatori. Asta e si arta lor!

      Apreciază

  12. ayeaye20 said, on August 22, 2016 at 6:52 pm

    „Iar mulţimea să nu se mângâie cu gândul, că ar putea rămâne neatinsă de molima păcatului, fiind în comuniune cu un Episcop păcătos şi dându-şi încuviinţarea pentru slujirea nedreaptă şi nelegluită ca Episcop a întâistătătorului ei, de vreme ce prin profetul Osea (9, 4), asprimea lui Dumnezeu ameninţă şi spune: „Jertfele lor ca o pâine de jale; toţi cei ce mănâncă din ea se vor molipsi”, învăţând de bună seamă, şi arătând că sunt cu totul prinşi de păcat toţi cei care se vor fi molipsit de ofranda unui Episcop profan („din afara Bisericii”) şi nelegiuit. (…)
    Pentru aceasta, mulţimea, supunându-se poruncilor Domnului şi temându-se de Dumnezeu, trebuie să se depărteze de Ierarhul păcătos şi să nu se lase amestecată în jertfele unui preot nelegiuit, mai cu seamă că ea (mulţimea, poporul) însăşi are mare putere, atât de a alege Episcopi vrednici, cât şi de a-i îndepărta pe cei nevrednici. Noi vedem că şi acest lucru îşi are obârşia la Dumnezeu, anume ca Episcopul, să fie ales sub ochii tuturor, înaintea mulţimii, şi să fie socotit vrednic şi potrivit printr-o judecată şi mărturie obştească… Dumnezeu porunceşte ca Episcopul să fie rânduit în faţa întregii adunări, adică a învăţat şi a arătat că înscăunările Episcopilor nu trebuie făcute decât cu ştirea poporului aflat de faţă, pentru ca, fiind de faţă mulţimea, să se dezvăluie păcatele celor răi sau să se vestească înaintea tuturor faptele vrednice ale celor buni, şi înscăunarea să fie dreaptă şi legiuită, ca fiind încuviinţată prin voinţa şi judecata tuturor.”
    (Sfântul Ciprian al Cartaginei, Scrisori, Editura Sophia, Bucureşti, pg. 315-316)
    Sf. Ierarh Ciprian al Cartaginei (sec. III)

    Apreciază

  13. elena said, on August 22, 2016 at 8:42 pm

    Citesc cateodata niste comentarii si ma pufneste rasul…bine, e de plans, dar… E si cazul com. lui @mihai:)) Si unui copil daca i-ai explica, care e treaba cu ce se intampla in zilele noastre, si-ar da seama ca e ceva in neregula cu acesti popi vanduti si cozi de topor ce sunt. Se vede de la o posta ca sunt contra Bisericii Ortodoxe, ca sunt niste fatarnici, pana si dupa fizionomie iti dai seama ce har si ce credinta mai e salasluita in sufletele lor… Pai cum poti frate sa fii atat de naiv sa crezi ca unul ca teofan savu e un pastor bun, cand OCOLESTE SUBIECTUL, REFUZA sa-ti spuna raspicat si nu-ti demonstreaza CLAR, DE CE A SEMNAT LA CRETA?! Cum e in video ala, cica „stati sa vorbesc si eu. Ma lasati sa vorbesc?” -ia pozitia mutului (trec cateva secunde)- …”Eu”… -iar pozitia mutului iar, se gandea cum sa inceapa sa-i abureasca pe oamenii aia- …”si ca mine multi altii”. Cei care-i trag la raspundere si le cer socoteala, nu se considera sfinti sau mai lumintati decat altii, ci vad ca asa-numitii „pastori” nu respecta canoanele lasate de Sfinti Parinti, se abat de la calea cea dreapta. Iar daca nu ti-e clar care e Biserica cea adevarata, citeste vietile Sfintilor (ex. Sf. Vladimir Luminatorul Rusiei si altii asemenea lui), citeste despre Mihai Viteazul si minunea ce s-a intamplat cu aghiasma ortodocsilor si a catolicilor, de la Alba Iulia.

    Apreciază

  14. mircea.v said, on August 22, 2016 at 11:34 pm

    Discursul lui @mihai (cel cu aberatiile) este tipic protestant. Ei nu stiu nimic din istoria Bisericii, nu tin cont de nimic, nu au o minima logica, dar interpreteaza totul dupa mintea lor lipsa si stramba, spunand ca au dreptate. Nici nu are sens sa discuti cu ei, sa-ti bati capul cu ei. Descrie Sf Paisie Aghioritul niste intamplari si dialoguri cu diavoli, si exact asa decurg si dialogurile cu astfel de oameni. Sant chiar hazlii. Nu trebuie sa te enervezi.

    Apreciază

  15. Cristian said, on August 23, 2016 at 8:04 am

    …de la punctul 4 citire:

    „Biserica Ortodoxă s-a străduit întotdeauna pentru refacerea unităţii creştine. Astfel, participarea ortodoxă la mişcarea pentru restaurarea unităţii cu ceilalţi creştini în Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească nu este deloc împotriva naturii şi istoriei Bisericii Ortodoxe, ci constituie expresia constantă a credinţei şi a tradiţiei apostolice în condiţii istorice noi.”

    Rezulta clar din aceasta fraza ca Biserica Ortodoxa e delimitata de Biserica Una Sfanta. E foarte clar erezie plus multe alte afirmatii viclene.

    Probabil ca „problema” va trece ca si cea a cipurilor… si uite asa ne ducem spre iad… pe nesimtite si la gramada. Acum inteleg deplin cuvantul par. Iustin despre vremea muceniciei.

    Apreciază

  16. Marius Gogonea said, on August 23, 2016 at 1:15 pm

    Mai fratilor lasati timpitii sa se timpeasca mai departe.Le avem pe ale noastre. Provocatorii astia sunt trimisi pe aici de duhuri demonice. Dumnezeu sa-i ierte! Maicuta Domnului sa ne acopere pe toti.Doamne ajuta.

    Apreciază

  17. Stefan said, on August 23, 2016 at 9:03 pm

    Super memo…randumul se aplica ,iar noi nu putem sa facem nimic,nu putem sa ne facem un ,,partid ‘’ sau o organizatie care sa ne protejam sau sa lungim timpul si sa se ,,trezeasca din MATRIXUL ‘’ asta cat mai multi.
    Ma ,dar sunt enorme atacurile asupra Romaniei in ultima vreme si sunt fulger:
    1.Ecumenismul s-a parafat si din cate se observa se va duce pana la capat….care o fi ala?!..Acesti CRET(INI)ANI ,e clar ca ei ptr asta traiesc,iar hainele de preotie sunt doar haine.Ei au alt Dumnezeu=Banul Sionistilor.
    2.Sunt presiuni imense de a se introduce disciplina pornografica –Educatia Sexuala ,inca din anul scolar 2016-’17 (vezi pa site-alianta parintilor)
    3.Sunt presiuni imense din partea unei CREATURII=PIPI…DI si a sa Curatire a Romaniei sau …asa ceva ,care are in spate pa un jidan spurcat=SOROS ,de a-si impune cu forta directori de scoli …oare de ce ?
    4.Inca nu sunt vaccinurile obligatorii …Dar vor fi in curand!!
    5.Atentiune natiune -Jullien Ciolos-soros ,frantuzul din MISA si fara copii(o completare a Neamtului werner si iohan=Luteran si fara copii) vrea sa ne Readministreze sau regionalizeze administrativ urgent .
    Oare de ce ? …Poate ca asa ne trebuie si BULETINE SI PERMISE si alte noi acte Biometrice.Data asta la toti .
    6.Rusii au batut palma cu calul troian al jidanilor americani Turcia ,care in timpul macelului ce sta sa inceapa in curand ,va schimba tabara catre cea americana. Putin face parte si el din planul jidanilor fiti siguri (poate nici el nu stie ,dar a fost lasat sa ajunga unde este).
    Probabil dup ce americanii si nemtii ne vor umple de armament si munitie (si pa ucrainieni si moldoveni la fel) vor declansa un Fals Flag ptr a da startul la MARELE MACEL ,care nu are un anume motiv sau … nu stiu tel,scop ,ci se vor omora popoarele din nebunie si indracire.
    Doamne ajuta!

    Apreciază

  18. […] Asa rezulta dintr-o nota a articolului postat la Cititi va rog cu atentie: DREPT LA REPLICA privind COMUNICATUL de presa al MITROPOLIEI MOLDOVEI, in …: […]

    Apreciază

  19. […] Cititi va rog cu atentie: DREPT LA REPLICA privind COMUNICATUL de presa al MITROPOLIEI MOLDOVEI, in … […]

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: