Saccsiv – Weblog

Video – Mugur Vasiliu: SFINTII INCHISORILOR

Posted in Uncategorized by saccsiv on Ianuarie 28, 2016

 

Anunțuri

33 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Radu Humor said, on Ianuarie 28, 2016 at 11:40 pm

    În atenţia şi sprijinul celor care strâng semnături pentru interzicerea căsătoriilor contra naturii între homosexuali şi între lesbiene :
    10 mituri despre homosexualitate, DEMONTATE

    Gay pride flag painted on theater plastic mask

    În cazul homosexualității s-au impus cu ajutorul mass-mediei în opinia publică o seamă de mituri postmoderne. Vă prezentăm în acest articol concluzia lucrării „Fața nevăzută a homosexualității” bazată pe o bibliografie ce numără peste 400 studii științifice și semnată de Virgiliu Gheorghe și Andrei Dîrlău.

    Mitul nr. 1: Oamenii se nasc homosexuali

    – Studiile demonstrează că nu există nicio dovadă că homosexualii s-au născut așa (Byne și Parson, 1993; Bailey și colaboratorii, 2000; Stanton și Yarhouse, 2007). Dimpotrivă, s-a constatat că homosexualitatea este cauzată de un complex de factori de mediu și educaționali (Peter și Bruckner, 2002).

    Mitul nr. 2: Orientarea sexuală nu se poate schimba

    – Sute de studii certifică faptul că mii de oameni care manifestau un comportament sau o atracție de factură homosexuală s-au schimbat in timp. Unii au întreținut relații homosexuale numai inainte de vârsta de 15 ani (Robert și colaboratorii, 1989; Gagnon și Simon, 1993).

    – O metaanaliză care a luat în considerare 30 de studii realizate între 1954 și 1994 a ajuns la concluzia că 33% din homosexualii tratați au devenit heterosexuali (Jones, 2000). Cel mai riguros studiu din punct de vedere al metodologiei folosite a investigat rezultatele terapiei de conversie prin credință – cu implicarea preoților și practică sacramentală. Rata de succes a fost de 38% (Jones și Zarhouse, 2007).

    – Cea mai semnificativă dovadă privind întoarcerea la heterosexualitate a homosexualilor o avem de la psihiatrul pro-gay Robert Spitzer, care, prin chestionarea a 200 de persoane care trecuseră prin terapie, a constatat că există un succes clar al terapiei în tot ceea ce înseamnă comportament, identitate, atracție, excitație, fantasmare și alte aspecte ale vieții și psihologiei unui homosexual (Spitzer, 2003).

    Mitul nr. 3: Eforturile de schimbare a orientării sexuale le pot face rău homosexualilor și sunt imorale

    – Studiile confirmă contrariul. Din 800 de persoane care trecuseră prin terapia întoarcerii la heterosexualitate, numai 7,1% au afirmat că au suferit anumite probleme (J. Nicolosi și colaboratorii, 2002).

    – Analizând stresul psihologic, starea de bine spiritual și alți factori psihoemoționali, Jones și Zarhouse (2007) au constatat că nu există nicio consecință negativă a schimbării de orientare sexuală.

    – La fel, Robert Spitzer, psihiatru pro-gay, a constat și el că schimbarea este reală și nu există nicio consecință negativă (Spitzer, 2003).

    – Dimpotrivă, persistarea în modul de viață homosexual aduce cea mai mare suferință. În acest context, nu există nedreptate mai mare produsă unui om cu înclinație homosexuală decât aceea de a nu-l ajuta să se schimbe.

    Mitul nr. 4: Homosexualii reprezintă zece procente din populație

    – În realitate, mai puțin de 3% din americanii adulți s-au autoidentificat ca homosexuali și bisexuali (Lauman, 1994) – aceasta după peste cinci decenii de propagandă a homosexualității!

    Mitul nr. 5: Homosexualii nu suferă de tulburări psihice într-o măsură mai mare decât heterosexualii

    – În realitate, în rândul homosexualilor se înregistrează cele mai mari procente de boli mentale și abuz de droguri- incomparabil mai mult decât în oricare alt grup din societatea umană.

    – Un studiu din 2003 constată că, în rândul homosexualilor, se înregistrează cele mai mari rate de consum de diferite droguri, depresie, violență domestică și abuz sexual în copilărie (Stall și colaboratorii, 2003).

    – Cea mai mare metaanaliză, realizată în anul 2008, care a avut în vedere peste 13.000 de articole pe acest subiect, compilând datele de la primele 28 cele mai riguroase studii, a ajuns la aceeași concluzie: lesbienele, gay-ii și bisexualii au cel mai mare risc de tulburări mentale, ideație suicidală, consum de substanțe halucinogene și autorănire deliberată (King șicolaboratorii, 2008).

    – La aceleași rezultate ajunge, de altfel, și GMLA – Asociația Medicală a Gay-lor și Lesbienelor (Silenzio, 2010; O’Hanlan, 2010).

    – Motivul invocat de homosexuali, că problemele lor psihologice s-ar datora stigmatizării la care sunt supuși de populație, nu rezistă nici la cea mai simplă analiză, căci în țări ca Olanda sau Noua Zeelandă, unde simpatia populației atinge cele mai înalte cote, homosexualii se confruntă în cel mai mare grad cu consumul de droguri, probleme de anxietate etc. (Sandfort, 2001, Fergusson, 1999).

    Mitul nr. 6: Comportamentul homosexual nu este periculos pentru sănătatea fizică

    – Promiscuitatea sexuală, precum și natura actelor homosexuale presupun un grad uriaș de boli cu transmitere sexuală și alte boli grave (Bagdy, 2009; Kazal, și colaboratorii 1976; Evans și colaboratorii, 2007; Silenzio, 2010, O’Hanah, 2010).

    Mítul nr. 7: Copiii crescuți de homosexuali nu sunt diferiți de ceilalți copii, crescuți de heterosexuali

    – Studiile arată clar că cel mai bine dezvoltați sub aspect psihosomatic sunt copiii născuți și crescuți de părinții naturali (Moore și colaboratorii, 2002; Pruett, 2000; Hunter, 1997).

    – Copiii educați în casele homosexualilor se confruntă cu o mulțime de probleme, în primul rând psihologice, dar și sociale (Sarantakos, 1996; Regnerus, 2012).

    – Există și studii făcute de homosexuali care încearcă să mascheze aceste probleme, însă acestea sunt marcate, după cum se arată în mai multe metaanalize, de o mulțime de erori metodologice (Lerner și Nagai, 2001).

    Mítul nr. 8: Homosexualii nu molestează copiii într-o măsură mai mare ca heterosexualii

    – Pedofilii sunt, în majoritatea cazurilor, bărbați (Fisher, 1994).

    – O treime din toți copiii abuzați sexual de bărbați sunt băieți. Ceea ce arată că un mare număr dintre homosexuali sunt pedofili (Freund, 1984; Freund și colaboratorii, 1989).

    – Mulți dintre pedofili recunosc că sunt homosexuali (Erickson, 1988; Lauman și colaboratorii, 1994).

    Mitul nr. 9: Homosexualii sunt puternic dezavantajați și discriminați în societate

    – Cercetările arată că, de obicei, homosexualii au un nivel mai ridicat de școlarizare decât populația generală (Robert și colaboratorii, 1994; Barret și colaboratorii, 2002).

    – Cât despre venituri, studiile demonstrează că nu se poate nicidecum vorbi de un dezavantaj din acest punct de vedere (DeNavas-Walt și colaboratorii, 2008; Badgett, 1998; Antecol, 2008).

    Mítul nr. 10: Relația homosexuală este identică cu cea heterosexuală, diferă doar sexul partenerilor

    – Studiile făcute chiar de homosexuali demonstrează că este mult mai puțin probabil ca un homosexual să-și asume o relație pe termen lung decât un heterosexual (Sthrom și colaboratorii, 2006). Iar dacă întrețin o relație stabilă pe termen mai lung, fidelitatea este foarte puțin probabilă (Xiridou și colaboratorii, 2003; Lee, 2003).

    – Relațiile monogame aproape că nu există la homosexuali, în condițiile în care, în jumătate dintre cuplurile afiate în relație de parteneriat civil, cei doi consimt să întrețină relații sexuale în afara cuplului (Solomon și colaboratorii, 2005).

    – Probabilitatea de despărțire este de trei ori mai mare în cazul homosexualilor și de patru ori mai mare în cazul lesbienelor decât în cazul persoanelor heterosexuale (Kurdek, 2004).

    – În cuplurile de homosexuali și lesbiene, violența domestică este de aproape de două ori mai mare decât în cuplurile heterosexuale (Brand și Kidd, 2009). Prin comparație cu heterosexualii, este mult mai probabil ca un homosexual sau o lesbiană să fie abuzați de către partener (Cochran și Cauce, 2006).

    Fața nevăzută a homosexualității – Virgiliu Gheorghe și Andrei Dîrlău.

    Apreciază

    • john said, on Ianuarie 29, 2016 at 10:27 am

      La Oakwood University Leslie Pollard cheama la Revolutie Binecuvântarea LGBT
      „,Binecuvântaţi” fie HOMOSEXUALII, Poporul Meu ! Binecuvântaţi fie TRANSEXUALII, Poporul Meu ! Pregătiţi-vă de revoluţie în închinare ! ” Adventiştii, pe 16 Ianuarie 2016, au ieşit pe faţă cu acceptarea LGBT. Şi se pare că sunt exact aceeaşi pastori care au promovat şi hirotonirea femeii, în ciuda pseudo-votului Conferinţei Generale. Aşadar aşa-zisul pastor, nenea Pollard cheamă să se pregăteasca de venirea lui Caitlyn. Cine o fi Caitlyn ??? video subtitrat:

      Apreciat de 1 persoană

  2. Raluca said, on Ianuarie 29, 2016 at 1:25 am

    Aceasta preocupare pentru ML la atata timp dupa ce ea a fost complet distrusa, si dupa ce si ultimii ei supravietuitori au murit, mi se pare bizara. Pe comunisti si pe cei din aceeasi tagma cu ei ii mai poti intelege ca au o frica organica si irationala pentru ca nu cumva ML ar putea in vreun fel „misterios” invia. Aceasta frica a lor dezvaluie implicit impactul, importanta si forta pe care ML le-au avut la vremea lor, si care au lasat o amprenta atat de puternica in istorie, incat le este groaza si acum ca asa ceva s-ar mai putea repeta. Si desi STIU ca nu se va putea repeta, isi iau totusi cu o dispeare care frizeaza ridicolul toate „masurile” de siguranta.

    Nu am studiat istoria ML, deci vorbesc ca un necunoscator, insa mi se pare din nou foarte bizar faptul ca o parte din generatia actuala de crestini ortodocsi foarte cititi si informati respinge ML ca fiind un fenomen care in cel mai bun caz, la un moment dat, a deviat de la valorile crestine. Eu nu stiu daca este asa, dar crestinii care se dezic din frica sau din motive de constiinta ortodoxa de ML ar putea sa aiba minimul bun simt ca sa explice cu argumente valide si nu cu sofisme punctul lor de vedere. Avem si asa o istorie truchiata si deformta.

    In alta ordine de idei observ la unii crestini ortodocsi, care se prezinta dealtfel foarte evlaviosi, cunoscatori ai dogmei crestine, ale scrierilor Sfintilor Parinti, etc., etc., si care isi creeaza cu foarte mare grija o imagine perfecta a corectitudinii lor no matter what, cum reusesc cu o abilitate naucitoare, ca sa nu spun cu o viclenie foarte mestesugit ascunsa, sa elimine din discursul public toate subiectele care-i deranjeaza, indreptatindu-si acest modus vivendi culmea! pe invatatura bisericii, si selectand numai subiectele care fie le linistesc constiinta, fie le alimenteaza orgoliul smerit cu care lupta pentru dreapta credinta. Asumarea tuturor mizeriilor pacatelor noastre este singura cale spre Dumnezeu, pentru ca El este singurul pe care nu-L putem pacali. Mai ales pentru aceia care si-au asumat povara responsabilitatii de a fii lideri de opinie.

    Apreciază

  3. georgewww said, on Ianuarie 29, 2016 at 2:54 am

    pentru saccivs

    Cu ce se mai ocupa regimul de marioneta Ciolos-Johanis

    1. ROMANIA A DEVENIT OFICIAL STAT POLITIENESC – Incalcand normele UE, Ministerul Justitiei a eliminat din Tabelul nominal cu expertii criminalisti autorizati specialitatea “voce si vorbire”. Manevra blocheaza expertizarea interceptarilor realizate de binomul SRI-DNA si ii impiedica pe judecatori sa mai desemneze din tabelul oficial experti pe voce si vorbire. Nimeni nu se mai poate apara in cauzele penale de inregistrarile SRI si DNA (Document)
    http://www.luju.ro/institutii/min-justitiei/romania-a-devenit-oficial-stat-politienesc-incalcand-normele-ue-ministerul-justitiei-a-eliminat-din-tabelul-nominal-cu-expertii-criminalisti-autorizati-specialitatea-voce-si-vorbire-manevra-blocheaza-expertizarea-interceptarilor-realizate-de-binomul-sri-d

    2.Noua lege a serviciilor funerare: NU mai este permis priveghiul acasă! Ce se mai schimbă

    http://www.stiripesurse.ro/noua-lege-a-serviciilor-funerare-nu-mai-este-permis-priveghiul-acasa-ce-se-mai-schimba_980036.html

    3.Partidul Noua Dreaptă condamnă decizia guvernului Cioloş de modificare a normelor metodologice ale Legii privind azilul, prin care indemnizaţiile pentru solicitanţii de azil au fost mărite la 1200 lei/lună!

    http://voceaclujului.ro/ne-alaturam-partidului-noua-dreapta-si-consideram-revoltator-ce-se-intampla/

    Externe -promovare islam in scolile din SUA

    ISLAM QUIZ HAS U.S. PARENTS ‘OUTRAGED’
    http://www.wnd.com/2015/09/islam-quiz-has-u-s-parents-outraged/

    Promovare marca Fox news

    TV turns to demons for entertainment as Fox orders reboot of ‘The Exorcist’; pastors warn of dangers
    http://www.christiantoday.com/article/tv.turns.to.demons.for.entertainment.as.fox.orders.reboot.of.the.exorcist.pastors.warn.of.dangers/78001.htm

    Apreciază

  4. Orthodox said, on Ianuarie 29, 2016 at 3:01 am

    Apreciază

  5. Ion P. said, on Ianuarie 29, 2016 at 9:32 am

    Mi-e jena ca trebuie sa intervin pentru a nu stiu cata oara si sa precizez ca simbolizarea Sfintei Treimi cu trei degete desfacute/ despartite o consider eretica, intrucat in Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, din care ne “hranim” de sute de ani, se spune clar, in conformitate si cu Crezul niceo-constantinopolitan: “Cu vrednicie si cu dreptate este a ne inchina Tatalui, si Fiului, si Sfantului Duh, Treimei celei de o fiinta si nedespartita”. Asadar NEDESPARTITA, cum ar trebui sa fie si in semnul salutului facut cu degetele!
    Precizez ca nu am nimic cu d-l Mugur Vasiliu, dimpotriva, il apreciez foarte mult, dar nu-i inteleg pozitia privind folosirea acestui salut, pe care-l consider eretic.
    Am afisat un comentariu ieri, pe aceeasi tema, dar nu stiu din ce motive nu a aparut. Il reiau aici:
    Semnul cu trei degete desfacute nu a fost niciodata al sarbilor adevarati, acum poate da, al celor ecumenizati si federalizati. Plus de asta, am tot respectul pentru poporul sarb, dar nu inteleg un lucru (apropo si de ce spunea d-l Mugur despre Petre Tutea): Dumnezeul romanilor este cumva sarb? Ori, Dumnezeul romanilor este un sarb al secolului 21 secularizat?
    Poate nu realizam care este pericolul, ca ne jucam cu simbolurile crestine cu mare usurinta si, de fapt, il lasam pe satana sa ne manipuleze in acest joc, incalcand canoanele Sfintilor Parinti. Nu destul ca facem semnul Sfintei Cruci pe covoare, ori pe dusumele, asa cum e aranjata gresia in forma de patrate, ori marmura chiar si din biserici; nu destul ca punem steaua cu cinci colturi, masonica, pe peretii bisericilor ori peste tot (iar nu crucea ortodoxa cu opt colturi); nu destul ca aproape in toate bisericile ortodoxe noi se picteaza icoana Mantuitorului cu mana care binecuvanteaza avand degetul mic ridicat si paralel cu degetul aratator – semn evident masonic, asadar o blasfemie, si acest lucru nu de azi, de ieri, chiar si pictura renascentista a lui Grigorescu gresind astfel etc. etc., toate acestea fiind considerate pacate si canonizate de catre Sfintii Parinti. Cum am ajuns oare sa fim stapaniti de diavol, acceptand cu usurinta codul de bare? Nu oare pentru faptul ca am renuntat cu seninatate la simbolurile crestine, la erminiile Bisericii? Am vrut Mercedes si nu a contat faptul ca ritualizam un simbol satanic, zilnic, prin emblema automobilului care contine crucea rasturnata, ca sa dau un exemplu. Grav! Abandonarea cu mare usurinta a simbolurilor crestine, ori nerespectarea lor, e drumul cel mai scurt spre cipuire! Sa nu ne amagim!

    Apreciază

  6. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 10:22 am

    Frank Gowen e unul dintre eroii capitaliști din timpul Revoluţiei Industriale din America de nord pe care oligarhii americani încearcă să-i reabiliteze azi pentru că, spun oligarhii americani, ei au reprezentat ”forța inovatoare a capitalismului”. Gowen e eroul capitalist care a reușit acum 100 de ani ceea ce oligarhii de azi conspiră să obţină din nou: privatizarea justiţiei.

    Gowen a dus ”forța inovatoare a capitalismului” dincolo de ultima frontieră; e primul industriaş care a făcut un pas politic mai departe decât ceilalţi capitalişti din vremea sa: a instituţionalizat privatizarea justiției.

    Capitaliştii, care „se limitau” la folosirea justiţiei lor private împotriva muncitorilor răzvrătiţi – şi făceau asta fiind încurajaţi de Stat – , foloseau poliţii private şi grupuri de ”justițiari”, care terorizau şi asasinau muncitori, mai ales când aceştia se organizau şi făceau greve, adică opreau munca şi astfel îi lipseau pe capitalişti de profit.

    Afaceristul Gowen a mers mai departe şi a privatizat justiția pentru a legaliza supremația capitalului, prin asasinarea muncitorilor pe care nu-i putea subjuga să accepte înfometarea şi sclavia. A reuşit privatizarea justiţiei în urma unei conspiraţii pe care a pus-o la cale prin puterea de corupere a banilor, dar şi pentru că celelalte puteri – aparatul de stat, puterea politică, biserica catolică, presa – s-au identificat cu interesele capitalului şi le-au susţinut.

    Gowen a fost un magnat care, în anii 1870, în toiul Revoluției Industriale din America de Nord, a acaparat monopolul asupra căilor ferate din estul Pennsylvaniei și a monopolizat treptat şi industria locală de minerit. Nu asta-l face special – bla-bla-ul economiștilor capitaliști (ideologi) care ridicau în slăvi „competiția”, „concurenţa”, ”piaţa liberă”, e expus azi ca minciună sfruntată nu doar de realitatea capitalismului şi imperialismului, ci chiar de oligarhii americani, care acum ridică în slăvi monopolul, pentru că „competiţia e pentru fraieri” şi „concurenţa dăunează afacerilor”. Acestea sunt realităţi dintotdeauna ale capitalismului, dar abia azi sunt recunoscute public şi de capitalişti. Oligarhii americani nu le admit însă ca realităţi care contrazic propaganda capitalistă, ci, dimpotrivă, le prezintă ca „progres”, din simplul motiv că imperialismul nu poate rezista fără ele. Fără imperialism, occidentul ar trebui să admită că sistemul pe care l-a impus lumii în ultimii 500 de ani, prin cuceriri, colonizare şi sute de milioane de oameni masacraţi şi terorizaţi, nu poate funcţiona, pentru că sursa bogăţiilor din Occident provine din furtul de capital, resurse şi din coruperea şi îndoctrinarea populaţiilor locale, prin colonizare, să producă acest capital pentru capitaliştii imperialişti occidentali (corporaţii transnaţionale). Imperiul american este un imperiu care extrage capital din teritoriile ocupate pentru că acel capital reprezintă profitul şi “succesul” său. De-asta, SUA ţine aproape 200 de ţări sub ocupaţie militară. Capitaliștii occidentali și-au impus supremația prin protejarea şi mascarea monopolurilor lor. De aceea, propaganda capitalistă trebuie să le prezinte în lumina unor „mari descoperiri” şi a unor „inovaţii intelectuale”, pentru că altfel ar trebui să admită nu doar că ”competiția și concurența” au fost propagandă „pentru fraieri”, ci că anti-capitaliștii au avut dreptate când au spus că tendinţa firească a capitalului e către monopol. (1)

    Gowen era înfruntat de muncitorii imigranți irlandezi care se răsculau și organizau greve, împinși de foame și de atrocitățile din minele deținute de acest magnat şi de ceilalţi capitalişti, pe care, ulterior, Gowen i-a înghiţit treptat.

    În „Joia neagră”, pe 21 iunie 1877, în urma unor procese politice criminale, 10 mineri irlandezi, condamnaţi pentru asasinarea mai multor oficiali din mine, au fost spânzuraţi pentru aceste crime pe care nu ei le-au comis. Au fost spânzurați pentru că ei erau cei care-i organizau pe muncitorii imigranți irlandezi să lupte cu capitalistul Gowen. În următorii doi ani, încă 10 muncitori irlandezi au fost spânzurați. Un exemplu clar despre ce înseamnă război de clasă, care reprezintă sistemul nervos al capitalismului.

    57 de şefi şi operatori de mine au fost omorâţi între 1863 şi 1867, dar numai acestea au fost considerate crime care trebuia condamnate. Unii dintre aceștia au fost omorâți de spionii infiltrați de capitaliști să-i atragă în capcană pe liderii muncitorilor; altele au fost comise de muncitorii care își apărau familiile de șefii de mine, dar crimele nu au fost comise de organizatorii muncitorilor, care au fost spânzurați pentru ele. De altfel, cel văzut ca fiind ”capul teroriștilor”, John Kehoe, a și fost grațiat de o comisie la care a făcut apel. Dar decizia a fost anulată după câteva luni de o altă comisie, pentru că, așa cum a scris New York Times, dacă nu ar fi fost spânzurat și el,

    “Lecţia dată prin pedepsirea ”Molly Maguires” ar fi fost lipsită de o mare parte din teroarea şi puterea ei de a impresiona, dacă eforturile energice şi persistente făcute în numele lui Kehoe, reputatul rege al organizaţiei, ar fi dus la salvarea lui de la moarte prin spânzurare. Dacă ar fi reuşit să-i comute pedeapsa de la moarte prin spânzurare la închisoare pe viaţă, puterea pedepsei de a-i intimida clanul de criminali ar fi fost mult mai mică, iar şarpele Molly Maguire-ismului, a cărui limbă și colți veninoși erau reprezentați de el, ar fi fost doar amuțit, dar nu şi ucis… ” Dincolo de obiectivismul deontologic al acestei relatări, problema e că John Kohoe nu era „regele” organizaţiei incriminate şi nici organizaţia incriminată nu exista.

    Între 1863 şi 1870, în minele din estul Pennsylvania, au fost ucişi peste 500 de muncitori, iar peste 1.600 au fost mutilaţi sau răniţi grav, din vina capitaliştilor şi şefilor de mine – dar nimeni nu a considerat că acestea au fost crime, pentru că muncitorii erau reduşi la statutul unor mărfuri care puteau fi „risipite” oricum doreau capitaliştii. Muncitorii erau proprietatea privată a capitaliştilor. Viaţa muncitorilor, transformată în marfă, nu primea nici măcar valoarea muncii lor – cărbunele pe care ei îl extrăgeau din mină.

    Procesele și execuțiile s-au desfășurat după metoda instituită cu secole înainte de inchiziția catolică: inchizitorii prindeau victimele, le torturau pentru a extrage confesiuni, și le predau statului al cărui rol era limitat la executarea pedepsei care fusese decisă de inchizitori – arderea pe rug sau decapitarea. În regiunea minieră din estul Pennsylvaniei, pe post de inchizitori au fost capitaliştii şi agenţii lor privaţi.

    Istoricul Harold Aurand a vorbit astfel despre justiţia privatizată de, şi pentru magnatul capitalist:

    “A fost una dintre cele mai uluitoare capitulări de suveranitate din istoria Americii de nord. O corporaţie privată a declanşat o anchetă printr-o agenţie de detectivi particulari; o poliţie privată i-a arestat pe presupuşii infractori; procurorii companiei miniere i-au pus sub acuzare. Statul a oferit doar sala de judecată şi călăul care i-a spânzurat” (pe muncitori).

    Dar de ce ar fi avut nevoie Gowen de privatizarea justiției în condițiile în care oricum capitaliștii controlau justiția de stat și o foloseau fără reținere pentru a distruge organizațiile muncitorilor și pentru a-i asasina? Pentru că Gowen a vrut să arate exact ce înseamnă puterea capitalistă. A vrut să-şi câştige statutul de „Attila al minelor din Pennsylvania” care i-a nimicit pe muncitorii din mine, pentru că doar asta – nu neapărat banii – îi putea aduce admiraţia și respectul în rândul clasei capitaliștilor.

    Muncitorii au fost condamnaţi practic înainte ca sentinţa proceselor politice să fie pronunţată. Condamnarea formală a fost precedată şi însoţită de o campanie de propagandă în urma căreia publicul american a fost convins că muncitorii, imigranți irlandezi, erau „teroriști” și că făceau parte dintr-o organizație secretă, “Molly Maguire”. Doar că această organizaţie nu exista în realitate în Pennsylvania.

    Timp de 100 de ani, istoria oficială a asasinării în masă a organizatorilor muncitorilor irlandezi din minele din Pennsylvania a fost scrisă tocmai de cei care i-au asasinat, adică de învingători. Învingătorii au fost comunitatea de afaceri, puterea politică, biserica catolică şi presa, iar varianta lor a devenit istoria oficială a organizaţiei ”Molly Maguire”, pe care au prezentat-o ca fiind o asociație secretă a ”irlandezilor terorişti şi criminali”.

    Abia după 100 de ani, investigaţii istorice timide au scos la iveală conspiraţia criminală a capitaliştilor împotriva muncitorilor irlandezi. Existența organizaţiei „Molly Maguire” în Pennsylvania a fost inventată de Gowen şi promovată de presă pentru a discreta și distruge organizarea muncitorilor care amenința supremația clasei bogaților, dar și pentru a motiva asasinarea în masă a liderilor muncitorilor cu scopul de a inhiba orice rezistență a muncitorilor în fața capitalismului.

    În 1995, un istoric a recunoscut:

    „Inventând organizația Molly Maguire, patronii sperau să sugrume o mişcare care devenea din ce în ce mai puternică în rândul muncitorilor disperați. Conspirând împotriva muncitorilor, patronii minelor au folosit poliția privată, o agenţie privată de detectivi, puterea legislativă, presa, aparatul judiciar de stat şi biserica catolică.”

    După câteva decenii, represiunile de acest tip împotriva clasei muncitoare vor primi numele de fascism. Mijloacele folosite de capitaliștii americani în mod obișnuit împotriva oricărei încercări de organizare și rezistență din partea clasei muncitoare dovedesc însă faptul că fascismul e inerent capitalismului și că e mascat doar de aparențele pe care capitaliștii le-au acceptat ca concesii – de neiertat – făcute clasei muncitoare, pentru că altfel nu puteau să-și prezinte dominaţia ca „libertate”, „democraţie”, „stat de drept”, „progres”, „dezvoltare”.

    În perioada în care capitaliştii au inventat existenţa organizaţiei Molly Maguire din Pennsylvania (1860-1870), minerii irlandezi recurgeau la acte de violenţă sporadice împotriva celor care-i asupreau. Actele de violenţă erau consecința suprimării răzmeriţelor minerilor faţă de condiţiile din mine şi față de nedreptăţile zilnice pe care le îndurau. Abia după 100 de ani, unii istorici au recunoscut că aceste violenţe erau motivate de condiţiile sinistre din mine. Dar pentru a masca opresiunea şi exploatarea minerilor, forţele capitaliste, politice, religioase şi presa au prezentat aceste violenţe ca făcând parte dintr-o conspiraţie teroristă, pe care ei au inventat-o. De fapt, acuzatorii sunt cei care au organizat conspiraţia criminală împotriva muncitorilor.

    Muncitorii din mine evadaseră din Irlanda pentru a scăpa de genocidul comis de colonizatorii britanici împotriva populaţiei locale, prin înfometare premeditată şi sistematică. Politica imperiului britanic de înfometare a irlandezilor între 1846 şi 1852 – cunoscută oficial ca foametea din Irlanda -, barbaria colonizatorilor britanici, abuzurile zilnice comise împotriva ţăranilor, cărora britanicii şi moşierii irlandezi le furau constant pământurile şi îi evacuau forţat din case, sărăcia cruntă, prigoana pe care o îndurau din partea bisericilor catolice şi protestante au determinat un exod al irlandezilor din Irlanda. Sute de mii de irlandezi au fugit în America, pentru a supraviețui. În Irlanda, secolele de represiune, crime și abuzuri din partea britanicilor i-au împins pe irlandezi să-și formeze organizații secrete în toată țara. Acestea erau singura formă de auto-apărare a țăranilor irlandezi de barbarii colonizatori britanici. Imigranții irlandezi au format astfel de societăți secrete și după ce au emigrat în America de nord.

    Capitaliștii americani aveau nevoie de imigranți să muncească în mine, pentru că industrializarea rapidă dintre 1840 şi 1860 și necesităţile Războiului Civil au creat “o foame insaţiabilă de cărbune.”

    Dar odată ajunşi în America, muncitorii irlandezi au dat fix peste dușmanii cu care se luptaseră în Irlanda: englezii și scoțienii. „În Irlanda, englezii si scotienii erau moşieri şi agenţi; în Pennsylvania erau proprietari de mine şi şefi de mine.”

    Irlandezii speraseră că în America nu vor îndura din partea acestora opresiunea din Irlanda. Curând aveau să afle pe pielea lor că au sperat degeaba. “Rapid, regiunea minieră s-a împărțit după liniile etnice care respectau şi ierarhia claselor sociale“: englezii şi scoţienii erau clasa proprietarilor asupritori, iar irlandezii erau clasa muncitoare, asuprită.

    Pentru că nu aveau altă formă de a se proteja şi rezista, irlandezii din estul Pennsylvaniei s-au îndreptat către o societate secretă, Vechea Ordine a Hibernienilor.

    Capitaliştii au prezentat această organizaţie ca fiind „Molly Maguire”, pentru că Vechea Ordine a Hibernienilor nu spunea nimic nimănui și nu putea fi acuzată de nimic. Organizaţia Molly Maguire nu exista în Pennsylvania. Existase însă în Irlanda şi a fost una dintre armele cele mai de temut ale irlandezilor împotriva colonizatorilor britanici. Organizația a primit numele unei femei sărace evacuată cu forța din casă de britanicii care i-au furat pământul. În Irlanda, scopul organizației Molly Maguire era să-i apere pe țăranii irlandezi de atacurile colonizatorilor. Organizația a căpătat faima unei legende, mai ales pentru că britanicii tremurau de frică atunci când auzeau de ea. Numele Molly Maguire avea o rezonanţă puternică în rândul englezilor de pe ambele maluri ale Atlanticului. Cum în America englezii controlau total mijloacele prin care circulau informaţiile, această organizaţie a putut fi prezentată ca fiind o bandă de criminali, formată din indivizi care omorau fără motiv, de dragul de a ucide şi pentru a băga spaima în oameni. Simpla asociere a muncitorilor irlandezi, care se răsculaseră în faţa tiraniei lui Gowen, cu numele organizaţiei Molly Maguire avea forţa de a-i stigmatiza ca „terorişti” „sălbatici” în ochii clasei capitaliste din Pennsylvania. Capitaliştii aveau nevoie să-i criminalizeze pe muncitorii răsculaţi pentru a ascunde opresiunea zilnică împotriva imigranţilor irlandezi care munceau în minele lor. Capitaliştii nu puteau permite ca publicul să afle că, de fapt, ei erau agresorii şi că era vorba de un conflict de muncă, parte a unui unui război de clasă crâncen, în care muncitorii imigranţi irlandezi mureau cu sutele.

    Ce e uluitor e că muncitorii irlandezi au îndurat foamea şi condiţiile odioase şi criminale în care munceau, fără a riposta altfel decât pledându-şi cauza în faţa unei clase de capitalişti care îi ura cu entuziasm. Muncitorii s-au răsculat abia în 1863 când o lege federală a fost ultima picătură. Această lege le dădea puterea englezilor – care erau şi patroni de mine şi şefii centrelor de recrutare – să-i răpească pe muncitorii irlandezi și să-i trimită pe front, în războiul civil dintre nord și sud. Muncitorii nu-şi puteau abandona familiile – care locuiau în bordeie deţinute de companiile miniere – fiind conştienţi că dacă ar fi fost ucişi pe front, familiile lor ar fi fost aruncate în stradă, fără nici un sprijin. Actele de violenţă la care au recurs împotriva celor care-i răpeau pentru front au fost, de fapt, acte de apărare a propriilor lor familii.

    Între 1863 și 1867, imigranții irlandezi au ucis 57 de şefi de mine şi şefi ai consiliilor de recrutare (englezi şi scoţieni), care încercau să-i recruteze cu forţa pentru a-i trimite în armata unionistă. Ironia le scapă multor istorici şi azi: muncitorii imgranţi irlandezi, care erau efectivi sclavii magnatului Gowen, erau răpiţi şi trimişi să lupte împotriva sudiştilor, şi ei stăpâni de plantaţii pe care sclavii răpiţi din Africa munceau forţat, sub ameninţarea torturii şi mutilării, până mureau.

    După război, violenţele au continuat cu o intensitate redusă, dar nu în mod organizat și nu în urma unei conspirații, ci ca acte disperate în urma violențelor mult mai crunte pe care le îndurau zilnic. Unele crime au fost comise chiar de cei care i-au acuzat ulterior pe liderii muncitorilor cu scopul de a le distruge puterea de a se opune și lupta cu capitaliștii.

    Presa americană a susținut masacrarea muncitorilor tocmai pentru că aceștia încercau să se organizeze și să opună rezistenţă capitaliștilor, pentru că cereau salarii de supraviețuire și condiții mai puțin ucigătoare în mine. Ce „terorişti”!

    New York Times a decretat într-un editorial:

    ”Sindicaliştii din Anglia (nt: de fapt erau din Irlanda, dar represiunea irlandezilor trebuia folosită pentru a-i intimida și pe organizatorii muncitorilor din Anglia) au recurs la crimă, asasinate si incendieri, pentru a împlânta teroarea în inimile celor care li se opuneau (nt: adică ale capitaliștilor). Această rădăcină a răului a fost sădită în solul Americii, iar acum îi vedem roadele în regiunile miniere din Pennsylvania. Acum e momentul ca acești ticăloși netrebnici (nt: muncitorii) să fie exterminați.”

    Foarte relevant, New York Times nu considera o oroare faptul că şefii şi patronii minelor îi trimiteau conştient pe muncitori la moarte sigură în mine. În provincia Schuylkill într-o perioadă de 7 ani, 566 de mineri au fost ucişi în explozii sau au fost înghiţiţi de vii de pământul care se surpa peste ei. Alţi 1.655 au fost mutilaţi sau grav răniţi. Asta înseamnă 2.000 de familii de imigranţi irlandezi distruse, dintr-un total care nu se număra în zeci de mii. Pe 6 septembrie 1869, un incendiu izbucnit la mina Avondale, din Luzerne, a ucis 110 mineri. Familiile au acuzat compania minieră de crima în masă pentru că aceasta a refuzat finanţeze o ieşire de urgență din mină.

    Pentru presa americană era firesc ca muncitorii din mine să fie sacrificaţi pentru profitul capitaliştilor. Nici un ziar american nu deplângea ororile la care erau supuşi muncitorii din mine şi condiţiile înfiorătoare în care erau obligaţi să muncească şi să trăiască. Proprietarii de mine, fără nici o excepţie, au refuzat ani la rând să instaleze ieşiri de urgenţă, sisteme de ventilare şi să securizeze pereţii minelor. Această realitate a fost ignorată cu desăvârşire de New York Times care cerea exterminarea muncitorilor.

    Unul dintre muncitori a spus de unde provenea furia muncitorilor: “Din salarii nu puteai supraviețui. Condiţiile de muncă erau crâncene. Numărul celor morţi, mutilați sau răniți serios creștea de la an la an cu sutele.”

    Din acest motiv, capitaliștii și presa au făcut tot ce-au putut pentru a ascunde faptul că muncitorii luptau pentru viața lor și i-au portretizat ca fiind un grup de infractori, mânați de ”lăcomie și răzbunare personală”.

    Irlandezii care fugiseră de genocidul comis de britanici împotriva lor în Irlanda găseau în America o situaţie la fel de insuportabilă ca cea din Irlanda distrusă de foametea organizată de britanici. Condiţiile din minele Pennsylvania erau înfiorătoare – reglementările pentru siguranţa muncitorilor nu existau sau erau ignorate pentru a nu ciupi din profitul capitaliştilor; minerii erau obligaţi să-şi aducă şi băieţii să spargă cărbune încă de la 6 ani; familiile trăiau în bordeie care erau deţinute de companiile miniere şi nu aveau voie să cumpere produse decât de la magazinele deținute de companiile miniere. Familiile minerilor morți sau mutilați nu primeau nici un fel de sprijin în afară de câțiva dolari, dacă-i primeau vreodată. Șefii minerilor comiteau zilnic abuzuri împotriva muncitorilor și subevaluau calitatea cărbunelui pentru a-i plăti mai puţin.

    Istoricul Anthony Bimba a admis că violența minerilor împotriva șefilor din mine era determinată de condițiile de muncă care le erau impuse muncitorilor: ”Ororile muncii din mine sunt literalmente de nedescris. Viaţa minerilor şi integritatea lor fizică erau la mâna operatorilor de mine, care se opuneau cu vehemenţă oricărei reglementări care să-i apere pe mineri de pericolul din mine.”

    Organizaţiile muncitorilor, de tip sindical, au fost etichetate de capitalişti şi de presă ca fiind “teroriste”, iar ziarele influente cereau distrugerea lor.

    New York Times a cerut insistent exterminarea muncitorilor oranizaţi, despre care spunea că ar face parte din organizaţia de temut „Molly Maguire”: ”Autoritățile din Pennsylvania au o datorie față de civilizaţie să extermine această cangrenă otrăvitoare”. Postville Evening Chronicle a cerut bandelor de justiţiari capitalişti să-i lichideze pe loc pe muncitorii organizaţi, iar Tamaqua Courier a cerut ca asasinarea muncitorilor să fie ”rapidă și groaznică”.

    În ciuda propagandei și a represiunii sângeroase, „militantii irlandezi pentru drepturile muncitorilor au continuat lupta împotriva exploatării amarnice, a tiraniei şi a terorii.”

    Imigranţii irlandezi erau catolici, dar ierarhia bisericii catolice era categoric împotriva minerilor care luptau pentru drepturile lor, aşa cum şi în Irlanda biserica catolică s-a situat de partea colonizatorilor protestanţi şi a dus campanii împotriva ţăranilor irlandezi care opuneau rezistenţă barbarilor colonizatori britanici. În consecinţă, în Irlanda, cei din Molly Maguire atacau bisericile catolice, iar ierarhia romano-catolică considera această organizaţie secretă ca pe un duşman care trebuia distrus. În Irlanda, biserica catolică a interzis societăţile secrete, care erau singura formă de rezistenţă a ţăranilor irlandezi împotriva britanicilor. Când presa i-a prezentat pe muncitorii din minele din Pennsylvania ca fiind „Molly Maguire”, biserica catolică din America s-a dezlănţuit împotriva lor. Arhiepiscopul catolic din Pennsylvania a fost informat că un spion – un catolic din Ulster – a fost infiltrat printre muncitorii irlandezi pentru a le înscena condamnările la moarte, dar nu i-a avertizat pe muncitori, dimpotrivă i-a excomunicat, pentru a-i lipsi de orice sprijin din partea comunităţii. Magnatul Gowen s-a folosit de faptul că muncitorii au fost excomunicaţi pentru a-i putea asasina mai uşor.

    După ce a obținut monopolul asupra căilor ferate, Frank Gowen începuse să-şi consolideze şi monopolul asupra minelor. Dar foametea și sărăcia la care îi supunea pe muncitorii din mine nu erau destul de puternice pentru a-i ține în subjugare disciplinată. În consecinţă, frica şi teroarea prin care muncitorii trebuia subjugaţi şi disciplinaţi trebuia să fie mai groaznice decât foamea care îi împingea să lupte împotriva puternicul magnat pentru o felie de pâine.

    Gowen a fost un vizionar capitalist și din alt motiv, care defineşte chiar şi azi represiunea împotriva clasei muncitoare şi a stângii. E printre primii care a inventat, fabricat și instituționalizat propaganda care îi identifica pe muncitorii care luptau pentru drepturile lor ca fiind ”teroriști”. (Ulterior și Hitler i-a considerat pe socialişti, comunişti şi anarhişti ca fiind ”terorişti”, și Franco, și Pinochet, iar această etichetă e păstrată de aparatele de stat chiar şi în zilele noastre. Primul „război împotriva terorii” nu a fost brandul sub care SUA şi-a reluat ofensiva imperialistă după 11 septembrie 2001, ci a fost cel dus de Nixon, de Kissinger şi de slugile lor din Chile împotriva socialiştilor în anii 1970. Expresia ”război împotriva terorii” a fost prima dată folosită chiar de Kissinger în memoriile sale, pentru a justifica teroarea dezlănțuită împotriva poplației din Chile pentru a o converti la ”miracolul economiei de piață”, prin torturarea și asasinarea a zeci de mii de socialiști care se opuneau acestei convertiri executate de dictatura fascistă a lui Pinochet.)

    Pentru a-și promova propaganda care îi transforma pe muncitori în „terorişti”, Gowen a avut sprijinul total și entuziast al presei americane. Pentru a-i asasina pe muncitori, Gowen a privatizat justiţia.

    Cum a făcut asta?

    Gowen a inventat existenţa unei organizaţii teroriste (Molly Maguire), pentru a-i acuza pe muncitorii pe care dorea să-i elimine de apartenenţa la ea. Apoi a cumpărat, cu şpăgi, legi de la parlamentari (azi această formă de corupţie e legalizată ca „lobby”). Aceste legi i-au permis să recruteze o forţă de poliţie privată. Poliţia privată funcţiona ca inchiziţia sa personală: poliţaii erau extrem de brutali şi violenţi, aveau voie să intre peste oricine în casă, să-l răpească, să-l ducă în arest, să-l „interogheze” (apelând la bătăi şi tortură, de obicei) ca să extragă confesiuni de la victimă referitoare la crime pe care respectivul/a nu le-a comis. Cum capitalisul, care-i era stăpân, luase decizia politică să scape de el, victima capturată de poliţia privată trebuia pedepsită.

    În teorie, puterile poliţiei private erau limitate la protejarea minei şi a proprietăţii căilor ferate, dar în realitate nu exista nici o limită. Când poliţiştii privaţi erau trimişi după un suspect, năvăleau peste el în casă, îl duceau cu forţa în arest, unde îl interogau. Poliţiştii privaţi extrăgeau „mărturisiri” (prin tortură şi bătăi) de la victima lor şi apoi îi asistau pe procurorii privaţi să-i pună sub acuzare.

    Nici asemenea putere absolută asupra vieţii muncitorilor nu l-a mulţumit pe Gowen, pentru că lichidarea lor trebuia făcută ca operaţiune politică şi de stat (adică a clasei bogaţilor) pentru ca muncitorii să nu mai îndrăznească să se opună vreodată. Aşa că a angajat una dintre cele mai criminale agenții de asasini plătiţi din acea vreme (un fel de Blackwater modern), Agenţia de detectivi particulari Pinkerton, care se va specializa ulterior în asasinate şi conspiraţii împotriva muncitorilor, şi va deveni faimoasă în anii 1920-1930, când a participat în forţă la distrugerea IWW. Această agenţie a fost ulterior absorbită de statul federal american şi s-a dezvoltat în ceea ce e azi cunoscut ca FBI.

    Gowen a folosit această agenţie pentru a plasa agenţi secreţi care i-au spionat pe muncitori şi i-au atras în capcane, pentru a-i putea acuza ulterior de crime (acest comportament e azi procedură standard pentru poliţie şi pentru aparatele de forţă ale statelor, în special împotriva celor care luptă împotriva capitalismului în societăţile occidentale; în ţările colonizate aceşti oameni sunt de regulă asasinaţi cu impunitate).

    Când agenţii secreţi ai lui Gowen nu-şi puteau atrage victimele în capcană, comiteau ei singuri crime pe care le puneau în cârca organizatorilor muncitorilor.

    Procesele se derulau astfel:

    procurorul care a cerut condamnarea la moartea a liderilor muncitorilor pe care-i acuza de „terorism” era tocmai Gowen, magnatul care deţinea monopolul asupra minelor şi căilor ferate; procurorul astfel cerea moartea celor care erau în conflict direct cu interesul său de-a-şi mări profitul.

    martorul principal al acuzării a fost agentul infiltrat de Gowen să-i spioneze pe muncitori, şi să-i atragă în capcana comiterii unor crime pentru ca muncitorii să poată fi condamnaţi la moarte. Martorul acuzării a comis el însuşi cel puţin două dintre crimele de care erau acuzaţi muncitorii.

    juraţii erau selectaţi dintre alţi imigranţi din alte regiuni care nici măcar nu vorbeau sau înţelegeau engleza.

    – presa cerea constant exterminarea liderilor minerilor, ducând campanii împotriva muncitorilor pe care îi prezenta ca asasini şi nu ca pe oameni care erau exploataţi la sânge tocmai de capitalistul care le ceruse condamnarea la moarte.

    Timp de 100 de ani, capitaliştii şi istoricii lor l-au prezentat pe spionul ageției Pinkerton, care i-a spionat pe muncitorii irlandezi, James McParlan, ca pe un erou. Recent însă documentele au arătat nu doar că acesta era un agent provocator, dar era şi asasin.

    Istoricul Anthony Bimba povesteşte cum acţionau agenţii Pinkerton:

    “Este clar că agenții Pinkerton nu s-au limitat să-i spioneze pe muncitori și că nu s-au limitat nici la a acţiona doar ca agenți provocatori. Când nu puteau descoperi nimic, și când minciunile pe care le inventau nu îi ajutau să însceneze nimic, ei înșuși comiteau crimele pe care ulterior le puneau în cârca minerilor.”

    Acuzațiile împotriva muncitorilor din mine s-au bazat pe mărturiile lui McParlan, care, în timpul proceselor, s-a lăudat nu doar că a știut de planurile de asasinare, dar că a lăsat crimele să aibă loc pentru a aduna dovezi împotriva „teroriştilor Molly Maguire”.

    Așa funcționează în mod ideal justiția privată capitalistă: Muncitorii au fost arestaţi de poliţia privată a lui Gowen, condamnaţi la moarte de justiţia privatizată a lui Gowen. Statul i-a executat.

    Spune un istoric: ”Faptul că președintele companiei de căi ferate a angajat agenți Pinkerton, pentru a-i spiona pe muncitori, și tot el a fost procuror în procesele în care aceştia au fost condamnaţi arată ce fel de justiție era practicată în regiunea minieră în deceniul 1870.”

    Dar New York Times şi-a exprimat exaltarea în faţa asasinatelor politice în masă comise de justiţia privatizată a magnatului Gowen:

    „Domnia terorii celor din Molly Maguire a luat sfârșit. Actele lor au fost consemnate de istorie. Domnia lor a fost una sângeroasă. În zilele lor de glorie și putere, nici un rege nu a fost mai puternic, nici un despot nu a fost mai crud și mai nemilos. Au ținut comunitățile în teroare , au sfidat legea cu răutate , au distrus proprietatea și s-au jucat cu viața umană.”

    Exterminarea muncitorilor „terorişti” din organizaţia inexistentă Molly Maguire a fost cel mai edificator exemplu de justiție privatizată dintr-un stat modern, dar nu singurul. Tot pentru a apăra interesele private ale capitaliştilor, statele „democratice” au conspirat cu capitaliştii pentru a comite asasinate politice în urma cărora au fost ucişi mulţi anarhisti, comunisti, socialisti, care luptau pentru eliberarea clasei muncitoare de condiţia de proletar si din sclavia salarială. Câteva exemple în acest sens sunt Haymarket, Sacco şi Vanzetti, Fracisco Ferrer.

    Sursa principală pentru informaţiile de mai sus e asta, iar celelalte au linkurile ataşate în interiorul textului. Modul în care Gowen i-a transformat pe muncitori în „terorişti” şi detalii despre cei din gaşca Hayek-Cato-Koch care şi-au intensificat propaganda începută în anii 1970 pentru privatizarea justiţiei şi a poliţiei, găsiţi în traducerea acestui articol, scris de un jurnalist din SUA.

    Privatizarea justiției pecetluiește dictatura capitalului

    Scopul politicii de privatizare este acapararea totală de către o minoritate bogată şi puternică, care controlează capitalul, a tuturor funcţiilor şi instituţiilor statului (care oricum reprezintă instrumentul de perpetuare a societății de clasă), în interesul menținerii dominației clasei capitaliste asupra societății.

    Urgența capitalului detemină clasa capitalistă să înghită statul pentru a elimina puținele mecanisme de apărare rămase populațiilor în fața agresiunii capitalului; aceste mecanisme sunt cunoscute ca drepturi (civile, sociale, politice, dar, în capitalism, nu și de reproducere a vieţii, ci doar de reproducere a capitalului).

    Canibalizarea statului de către capital nu are scopul de a distruge mecanismele de control și represiune ale statului, ci de a le transfera în mâinile deținătorilor de capital, pentru a fi folosite exclusiv ca arme de control şi represiune totalitară împotriva populaţiilor. Motivul ține de singura logică pe care o cunoaște capitalul: minoritatea capitalistă neagă majorității mijloacele de a-şi asigura existența, dreptul la viaţă şi dreptul de a se apăra de agresiunile și violența capitalului.

    Scopul privatizării este un atac final și ireversibil al războiului dus de clasa capitalistă împotriva clasei muncitoare, împotriva ”sclavilor care au fost învățați că au drepturi”. Acuzaţia împotriva claselor de jos că au învăţat că au drepturi a fost adusă împotriva stângii de mulţi filosofi europeni – mai sus e citat Nietzche. E relevant că marii gânditori europeni au susţinut mereu că muncitorii trebuie învăţaţi de alţii. Societăţile de clasă sunt clădite pe negarea capacității muncitorilor de a gândi. Filosofia de clasă europeană şi marea cultură europeană sunt clădite și ele pe această aberație. E şi motivul pentru care “Întregul vis al democraţiei (reprezentative) e să aducă proletariatul la nivelul de prostie atins de burghezie” (Gustave Flaubert).

    „Gânditorii” de clasă europeni au fost incapabili să priceapă măcar realitatea din jurul lor: muncitorii au fost cei care au format stânga. În secolul 18, în paralel cu lupta neîncetată a sclavilor de pe plantaţii împotriva stăpânilor de sclavi din coloniile din America, în Anglia, muncitorii au luptat decenii la rând pentru abolirea sclaviei în Anglia, , nu filosofii sau bisericile creştine. În secolul 19, muncitorii erau cei care-i învăţau pe cei de stânga ce înseamnă lupta împotriva capitalismului. În secolul 20, muncitorii au fost cei care au dărâmat castelul de nisip al gândirii de clasă occidentale, când au exprimat în cuvinte realitatea pe care o neagă constant capitalismul: „Dreptul la viaţă e mai important decât proprietatea privată”, şi au murit pentru asta. Muncitorii şi ţăranii sunt cei care au învins 3 imperii europene în prima revoluţie reuşită – cea din Haiti de acum 200 de ani – şi au interzis sclavia pentru prima dată în istoria omenirii, în mod explicit, scriind asta în constituţia revoluţionară a Haiti. Muncitorii şi ţăranii sunt singurii care au umilit imperiul american, învingând armata americană care invadase Vietnamul. Muncitorii şi ţăranii sunt cei au luptat mereu împotriva colonialismului şi imperialismului, nu gânditori de clasă europeni care justificau şi justifică şi azi aceste orori.

    De fapt, ce nu pot admite „gânditorii” de clasă europeni e că stânga e cea care mereu a fost învăţată de clasa muncitoare. De la muncitori şi de la ţărani, stânga a învăţat că nimeni nu are dreptul să condiționeze existența nimănui şi că viața nu poate fi redusă la şi distrusă de reproducerea capitalului.

    Faptul că cei de stânga au conceptualizat lupta muncitorilor – pentru a le explica şi capitaliştilor ce e capitalismul – e crima impardonabilă comisă de ei, în viziunea marilor gânditori de clasă europeni, care sunt idolatrizaţi de clasele conducătoare pentru că au ideologizat rasismul, sclavia și teroarea împotriva sărăciților, și care au pledat inclusiv pentru exploatarea la sânge a copiilor de 3-4 ani pentru îmbogăţirea capitaliştilor.

    Dacă se întâmplă să gândeşti că e o atrocitate să negi dreptul la hrană al oricui, comiţi un act care te aruncă în afara societăţii civilizate (aici e un link către un site care se pretinde ”de stânga”, dar aparține unor neoliberali, unde o gânditoare de dreapta îi acuză pe stângişti că suferă de o “problemă psihiatrică”; această mentalitate nu arată doar că negarea dreptului oamenilor la viaţă, la hrană, la sănătate e considerat moral de către dreapta, ci mai ales că, după mintea celor de dreapta, cei care suferă de afecțiuni psihice ar trebui excluși din societatea capitalistă, atât de ”liberă și progresistă” că până și copiii ajung să se sinucidă).

    Eşti respectabil, dacă susţii ideologia care consideră că un părinte are dreptul să-şi lase copilul cu disabilităţi să moară de foame. Într-adevăr, dacă susţii aşa ceva, eşti un mare „apărător al „libertăţii” (a se citi, tiraniei) capitalului şi un fascist. Într-adevăr, eşti un mare mare vizionar de dreapta, dacă susţii că părinţii trebuie să-şi vândă copii la piaţă, ca şi cum ar vinde cartofi. Transformarea copiilor în mărfuri face parte din politica de convertire la capitalism şi e practicată peste tot, cu intensități diferite. Cea mai avansată a fost Elveţia care îi vindea pe copii ca sclavi, la licitaţii, în pieţe, o practică folosită anterior în patria captalismului, Anglia, chiar şi în secolul 19. Anglia vindea doar copiii pe care îi criminaliza anterior – cei care dormeau pe străzi şi orfanii – şi dacă nu se găsea nimeni să-i cumpere pentru a-i exploata la muncă, aceştia erau omorâţi. “Marfa” proastă se aruncă. Eşti un vizionar de dreapta dacă susţii că oamenii încovoiaţi de muncă şi îmbolnăviţi de muncă şi sărăcie trebuie abandonaţi să moară la porţile spitalelor sau prin şanţuri, pentru ca tu, un mare etic capitalist, să poţi privatiza accesul public la sănătate. Fascismul e reflexul de gândire firesc pentru cei de dreapta. Eşti un fascist dacă, atunci când 60 de oameni sunt arşi de vii din lăcomia unor capitalişti – iar moartea lor e folosită ca ”o pleaşcă” de imperialişti -, prima ta grijă e să victimizezi mecanismul opresiv care a provocat carnagiul și să ceri şi mai multă „libertate” (a se citi tiranie) pentru acest mecanism. Nu ești orice fel de fascist, ci unul care e pus într-o funcţie cu putere de decizie asupra vieții altor oameni şi salutat de toată propaganda capitalistă. Ești și o slugă imperialistă – un statut compatibil pe deplin cu cel de fascist şi o maşinărie capitalistă golită de orice poate fi numit viaţă.

    Din anii 1970, după mişcările sociale care au avut un caracter global și au contestat domnia capitalistă, minoritatea extremistă a capitaliştilor, care controlează aparatele de stat şi care domină spectrul politic din Occident, a intrat în panică. Și-a reluat contra-revoluţia cu o ferocitate care a rezultat în războaie, masacre în masă, dictaturi fasciste şi atacuri de zi cu zi împotriva clasei muncitoare. Războiul economic dus de această minoritate este susținut de o maşinărie gigantică de propagandă. Se manifestă prin atacarea a teritorii întregi de către FMI şi de armatele statelor occidentale, prin colonizarea, îndoctrinarea şi convertirea populaţiilor atacate la sclavie capitalistă. Aceste atacuri nu vizează doar privatizarea resurselor, teritoriilor, populaţiilor ca atare (România a ”vândut” în Occident între 3 şi 5 milioane de muncitori ieftini doar în ultimii 20 de ani şi a oferit biruri în capital imperiului american care se ridică la 400 de miliarde de dolari, doar capitalul extras prin bănci), ci și privatizarea mijloacelor prin care populația are acces la informații și la cunoaștere. Acest război se manifestă și prin distrugerea sistematică a concesiilor făcute de capitaliști acum 150 de ani, sub presiunea clasei muncitoare, cunoscute ca „drepturi”, ”stat de drept”, ”justiție independentă”, ”democrație reprezentativă”. Aceste atacuri au o motivație ideologică, dovedită în Chile, pentru că inevitabil, ”democrația duce la socialism” (Marx).

    Scopul capitaliștilor nu a fost niciodată dreptatea socială, dimpotrivă. Pentru a subjuga total populațiile, ei nu urmăresc doar privatizarea resurselor, industriei, activităților de reproducere a vieţii (adică acele activități productive îndreptate spre necesitățile comunităților, nu spre profitul unei minorități; economia despre care vorbesc capitaliștii toată ziua înseamnă exclusiv activitatea productivă care reproduce capitalul), transportului, educaţiei, sănătăţii, chiar şi a sângelui, ci mai ales privatizarea „justiţiei”. Aceasta e ultima frontieră a cărei trecere va pecetlui dictatura totală a capitalului asupra populațiilor.

    Doar o justiţie privatizată le poate garanta capitaliştilor domnia totalitară şi fascistă, ca „lideri naturali”, şi le poate asigura „drepturile lor naturale” asupra celorlalţi. Ce înseamnă „drepturile naturale” pentru care pledează capitaliştii? Capitaliştii au inventat fabulaţia că ar avea „drepturi naturale” aupra vieţii celorlalţi pentru că doar aşa îşi pot justifica dominaţia abuzivă şi tiranică. Dovada faptului că aceste „drepturi naturale” nu există vine din faptul că ei au nevoie de armate, poliție și de o propagandă totalitară, permanentă, și din ce în ce mai brutală, pentru a-i îndoctrina pe ceilalți să le accepte. ”Drepturile naturale” ale capitaliștilor înseamnă puterea pe care o obțin prin corupție, șantaj, crimă, violență, masacre în masă, tortură și tiranie. Când capitaliștii spun ”libertate”, ei se referă exclusiv la libertatea capitalului, la libertatea lor de a distruge orice și pe oricine pentru a-și înmulți capitalul. Când capitaliștii spun ”democrație”, ei se referă la mecanismele instituționale care le garantează lor puterea de a-și înmulți capitalul, prin distrugerea oricui și a orice, inclusiv a planetei. Când capitaliștii spun ”justiție, „lege și ordine” se referă la mecanismele instituționale care le apără lor capitalul și puterea.

    Pentru a înăbuși revoluțiile sociale care urmăreau distrugerea capitalismului, capitaliștii au fost nevoiți să accepte niște concesii – dreptul la vot și dreptul sclavilor salariali (proletarii) de a apela la o justiție publică. Dovada că acestea sunt iluzii nu vine doar din lungul șir de asasinate politice împotriva clasei muncitoare, din condamnarea politică a celor care contestau dominația capitalistă și executarea lor de către state, chiar, ci mai ales din faptul că azi aceste concesii iluzorii sunt distruse sistematic. Votul e golit de orice semnificaţie, întrucât cei care votează se pot aştepta doar să fie atacaţi de cei pe care i-au votat, referendumurile sunt anulate sau pedepsite crunt, iar justiţia e privatizată sistematic din interior, deocamdată, prin acapararea de facto din ce în ce mai completă de către cei care controlează și dețin puterea, și prin ridicarea de obstacole care fac imposibil accesul oamenilor lipsiţi de resurse la ”justiție”.

    Chiar ”justiția” serveşte exclusiv mecanismele ”pieței” pentru că apără doar proprietatea privată împotriva dreptului la viaţă al oamenilor. Dar şi pentru că nevoia de acumulare de capital de către cei care „practică justiţia” – avocaţi, magistraţi, notari, aparate de poliţie privată – sunt cele care formează „infracţiunile” şi „crimele”, şi nu o fac în interesul apărării autonomiei individuale a fiecărui individ, ci pentru că, în capitalism, şi “infracţiunile” sunt o marfă. Capitaliştii produc violenţă socială prin politici economice criminale, apoi o comodifică şi scot bani de pe urma ei. E relevant în acest sens că atunci când notarii nu au mai putut face „bănet” din extragerea de capital de la cei care tranzacţionau pe piaţa imobiliară, la preţuri umflate de bănci şi de agenţii imobiliari pentru a-şi garanta profiturile în viitor, statul român a inventat o taxă, dând dreptul notarilor (care s-au reprofilat peste noapte ca “mediatori”) să o perceapă, fiind plătită din bani publici, de fiecare dată când o femeie era violată. Practic, statul român a taxat violarea femeilor şi copiilor pentru a asigura capital extras din bani publici pentru o minoritate privilegiată. Acesta e un exemplu de justiţie privatizată.

    Un alt exemplu vine din faptul că statul nu doar inventează tot felul de taxe judiciare pentru a asigura venituri uriaşe atât procurorilor cât şi judecătorilor, dar îşi foloseşte aparatul legislativ şi de forţă pentru a asigura şi clienţi avocaţilor şi viitori deţinuţi în închisori. În acest sens, marile case de avocatură s-au orientat masiv în ultima vreme către dreptul penal, şi, cu cât va fi mai mare nevoia lor de capital, cu atât mai mulţi oameni vor avea de suferit şi vor ajunge în cuşti. Pentru că, în realitate, măreaţa justiţie independentă e şi funcţionează ca o clasă profesională, formată din indivizi care-şi apără unii altora interesele, sacrificând alţi oameni, fără nici o reţinere. La fel cum fac şi corporatiştii, şi bancherii, profesorii privatizaţi şi curând şi medicii, birocraţii de stat şi cei privaţi. Aşa cum sunt unii oameni trimişi azi la închisoare pentru că au furat un salam, aşa vor fi abandonaţi oameni bolnavi la porţile spitalelor privatizate, pentru că dacă nu au bani, nevoia lor de a fi salvaţi de la moarte va fi considerată un atac asupra “proprietăţii private – capitalizate, care, ştim deja, e “sfântă”. Pentru că o minoritate criminală şi lipsită de minte (62 de oameni de pe planetă reţin pentru ei o bunăstare cât jumătate din restul planetei) e incapabilă să priceapă că o întreagă societate nu poate exista, funcţiona şi nu se poate dezvolta, deturnând acvitatea productivă a oamenilor de la asigurarea nevoilor vitale ale acelei societăţi către asigurararea nevoilor de înmulţire a capitalului pentru această minoritate. Societatea în care trăim consideră o victorie să închidă oameni în cuşti, în loc să atace cauzele pentru care ei au ajuns acolo, şi aceste cauze sunt determinate aproape în totalitate de capitalism.

    În România, chiar codurile penale şi civile au fost privatizate, 11 indivizi au luat – folosind statul – împrumuturi de la Banca Mondială pentru a le scrie, iar facturile sunt plătite de populaţie. 10 milioane de dolari pentru fiecare dintre cei care au scris codurile, plătite ca datorii de populaţia împotriva căreia codurile sunt folosite. E foarte relevant că individul care a semnat de pe o poziție oficială contactarea acestui împrumut de la Banca Mondială e tot cel care, ulterior, a început să facă propagandă pentru privatizarea închisorilor.

    În SUA, corporațiile private care dețin închisorile și primesc sume uriaşe din banii publici pentru a le gestiona (asta înseamnă privatizare) fac profituri imense pentru ele și pentru alte corporații cărora le vând deținuții ca sclavi ieftini (dacă aparatul de poliţie şi judiciar nu le alimentează închisorile cu prizonieri, închisorile private dau în judecată guvernele). Pe lângă economia de război, închisorile private sunt una dintre cele mai profitabile industrii capitaliste din SUA. Nu doar deținuții sunt vânduți ca sclavi la licitații organizate de închisori, ci chiar și imigranții arestați de stat. Numărul celor aruncați în închisori a explodat din anii 1970 – azi 25% din toți deținuții de pe planetă se află în SUA – în urma „războiului împotriva drogurilor”, controlat de statul federal și folosit ca armă rasistă pentru încarcerarea populației de culoare, în urma militarizării școlilor și a poliției. Până acum doar adulţii, dar în ultimii ani din ce în ce mai mult şi minorii şi adolescenţii sunt închiși în cuști pentru tot felul de „infracţiuni” non-violente, ajung în închisori unde sunt distruşi, terorizaţi şi chiar torturaţi, şi, după ce sunt reeducaţi, sunt vânduţi, ca sclavi-muncitori, corporațiilor care obțin profituri imense de pe urma muncii lor, fără a fi obligate să plătească asigurări sau taxe pentru munca extrasă de la acești deținuți. Așa ceva se întâmplă deja și în România, de facto, unde închisorile de stat vând deținuți ”ieftini”, ”lipsiți de drepturi” capitaliștilor locali. Și aceasta e o formă de privatizare a justiției.

    Chiar dreptul unui om de a fi considerat nevinovat, până e dovedit vinovat, e corupt de interesul statului de a-şi asigura venituri. Un exemplu vine din faptul că în România, procurorii impută acuzaților plata pentru expertizele care urmează să le dovedească vinovăţia (dacă e găsit nevinovat le va plăti procurorul?). Şi pe vremea inchiziţiei, victimele acestei maşinării de teroare erau obligate să-şi plătească singure inclusiv lemnele care erau folosite la rugurile pe care erau arse de vii.

    Negarea accesului individului lipsit de mijloace la justiţie merge în paralel cu negarea dreptului populaţiilor întregi de a se apăra de corporaţiile transnaţionale, dacă interesul acestora de a-şi înmulţi profitul le determină, de exemplu, să otrăvească populaţii întregi. În Flint Michigan, unde 100.000 de oameni, majoritatea de culoare, au fost obligaţi de stat să bea apă otrăvită cu plumb pentru a proteja profitul unei corporaţii (până acum 10 au murit, sute sunt bolnavi). Flint Michigan va fi reprodus oricând pe o scală de milioane sau miliarde, prin acordurile secrete TTP şi TTIP, al căror scop e mărirea vitezei de deposedare de resurse și capital a populaţiilor din ţările stăpânite de corporațiile transnaționale.

    Scopul privatizării graduale a justiţiei poate fi cel mai bine înţeles prin exemplele oferite în trecut de capitalişti, un trecut glorificat azi de oligarhii americani.

    Aceasta e sensul marii transformări politice pe care o trăim şi la care suntem reduşi la statutul de spectatori. Această transformare politică e transpusă în realitate, gradual, treptat, în secret, prin decuplarea aparatelor de stat de orice pârghie de control din partea populaţiilor locale şi transferarea totală a funcţiilor represive şi de control ale statului în mâini private.

    Gowenii nu pot trăi fără gloria de-a-şi asigura tirania totală.

    “Capitalismul are nevoie şi trebuie să aibă închisori pentru a se proteja pe sine de criminalii pe care i-a creat.” Eugene V. Debs, fost deţinut, socialist.

    nota (1) “Odată cu micşorarea continuă a numărului magnaţilor capitalului… monopolul capitalului devine o cătuşe pentru modul de producţie care a înflorit o dată cu el şi prin el.” (Karl Marx, Capitalul)

    „În special când ratele profiturilor obţinute din economia reală stagnează sau intră în declin (din cauza creşterii monopolurilor), atunci apare presiunea ca banii să fie făcuţi din investiţii într-un capital din ce în ce mai imaginar. Acest fenomen a fost numit „financizarea” economiei.” (Wayne Prince) (nt: Acesta este şi unul dintre motivele pentru care, în imperiul american şi în ţările colonizate de el, cele mai bine plătite sectoare sunt finanţele şi marketingul, care sunt şi cele mai neproductive, în sensul de susţinere a vieţii).

    https://revolutianarhista.wordpress.com/2016/01/21/cursul-firesc-al-capitalismului-justitia-privatizata/

    Apreciază

  7. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 11:20 am

    Apreciază

  8. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 11:24 am

    http://www.mondonews.ro/sabina-funar-sotia-lui-gheorghe-funar-a-murit/

    Dumnezeu sa o ierte si sa o aiba in paza! iar familiei indurerate condoleante…

    Apreciază

  9. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 11:28 am

    Rezultă o concluzie amară: în România acționează foarte multe forțe obscure a căror singură misiune este să împiedice orice formă de independență reală a țării, orice formă de coagulare națională, orice demers politic în interesul direct al românilor. Inutil să mai adaug că trezirea naționalistă pașnică și benefică demarată de Partidul România Unită nu mai poate fi oprită pentru că orice încercare de a ne închide gura nu face decât să ne sporească popularitatea și simpatia în rândul românilor. Dar rămâne totuși de punctat în ce fel și cu câtă promptitudine se unesc ONG-urile anti-românești atunci când în România apare în sfârșit o alternativă la dezastrul clasei politice actuale.

    http://www.dcnews.ro/de-ce-i-ar-dori-udmr-i-alte-trei-ong-uri-desfiin-area-pru_495882.html

    Apreciază

  10. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 11:31 am

    Extremiștii maghiari din Ținutul Secuiesc au reacționat dur la aflarea veștii că luptătorul Daniel Ghiță a pus bazele ”Patrulei lui Vlad Țepeș” și au anunțat că îi așteaptă pe români cu… mitralierele!

    Organizația paramilitară ”Legiunea Secuiască” a declarat război pe față „Patrulei lui Vlad Țepeș”! Ieri, între ungurii care militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc a circulat un mesaj îngrijorător. ”Patrula lui Vlad Țepeș, fondată sub numele de organizație civilă de auto-apărare este clar șovină și antimaghiară! Tinerii purtau uniforme bleumarin, aveau pe piept tricolorul românesc, iar pe brațele emblema partidului, cu însemnele Patrulei lui Vlad Țepeș. Adică Dracula lui Bram Stoker, al Țării Românești. Proiectul de lege privind interzicerea steaguri etnice ca steagul secuiesc este îngrijorător”, a fost mesajul care a revoltat mii de maghiari. În replică, unii dintre ei au anunțat că sunt pregătiți să reacționeze cu armele!

    http://spynews.ro/actualitate/patrula-lui-vlad-epe-are-interzis-in-inutul-secuiesc-aa-va-ateptam-92393.html

    Apreciază

  11. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 11:36 am

    Reportaj cutremurător în România! O echipă sky news a filmat la uriaşa groapa de gunoi de lângă Cluj, celebra Pata Rât. În materialul jurnaliştilor britanici, Guvernul român este acuzat că riscă vieţile a mii de oameni, forţaţi să trăiască sau să muncească în uriaşa groapă de deşeuri toxice.

    http://www.stiripesurse.ro/imagini-incredibile-filmate-de-britanici-la-cluj-video_980716.html

    …mda…ce sa faca si englezii – in loc sa vorbeasca de zonele din europa in care sharia este atotputernica, plinga de grija sarmanilor romani…

    Apreciază

  12. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:00 pm

    1. Creştinismul şi etnogeneza românilor
    Argumentum ad quem

    Această lucrare oferă argumente noi cu privire la rolul critic al creştinismului în etnogeneza romȃnilor. Discuţia deschide o nouă ipoteză în ceea ce priveşte circumstanţele acestui proces. Pe de altă parte, studiul de față remarcă și efectul invers, adică al tipului societal practicat de populația care a constituit suportul demografic al etnosului românesc, asupra rapidei creștinări a acestei populații. Această buclă de feedback pozitiv este compatibilă cu teoria unor cercetători care consideră că limba română și poporul român s-au constituit în unitate cu procesul de creștinare.
    Tipuri societale și profiluri etnospirituale

    „Etnogeneza este creaţia istorică a unui popor cu un sens de identitate colectivă.”

    (Patterson, 1992, p. 31)

    Acest proces poate fi studiat din două puncte de vedere complementare. Pentru McGuire, (1982) variabila cheie în procesul demarcării etnice este diferenţierea în distribuţia puterii. Prin această prismă spiritualitatea colectivă apare ca o derivată a interesului colectiv.

    O altă şcoală de sociologi a fost întemeiată de Frédéric Le Play, (1874). Ȋn ciuda regretabilei asocieri a unori discipoli ai lui Le Play cu josnica organizaţie Action Française, paradigma promovată de această şcoală a stimulat studiile a numeroşi cercetători distinși, printre care și cercetători români cu grade felurite de relevanţă, în epoci distincte, precum Henri Stahl, Dimitrie Gusti și, mai recent, prin unele dintre studiile ale sale, Ilie Bădescu. Această şcoală susține şi ea că cercetarea marelui proces de formare și definitivare a profilului etnospiritual al popoarelor impune lămurirea modului de constituire a „tipurilor sociale de popoare”. Întrucât tipul social este elementul comun al comunităților numite popoare, el poate fi utilizat drept criteriu de comparație și punte pentru abordările comparative. Din punctul de vedere al unor cercetători, precum cei menționați, tipul social devine pe deplin inteligibil numai prin dimensiunea lui spirituală. Acea dimensiune universală nu poate fi alta decât cea care derivă din relația popoarelor cu sursa autorităţii supreme (divinitatea) și din relația membrilor comunității unii cu alții, respectiv a comunităților între ele. Altminteri spus,

    „nu găsim în istorie vreo comunitate umană, oricât ar fi de mică dimensional, care să se plaseze completamente în afara relației cu divinitatea și/sau căreea să-i lipsească efectul coagulant al interacțiunilor dintre membrii alcătuitori. Oricât ar fi de puține și oricât ar fi ele de conflictuale, relațiile dintre membrii unei comunități și cele cu divinitatea ne ajută să definim tipul ei social. O atare raportare este esențială pentru actul de autoidentificare etnică a popoarelor” (Badescu, 2015).

    În acest sens, enunț ipoteza că creştinismul a jucat un rol decisiv în etnogeneza Românilor (o chestiune pe care o susțin cu tot obstacolul relativei mele competențe în cea ce priveşte istoria românilor). Într-o altă cercetare, (Livni & Stone, 2015) am lucrat la un model matematic care analiza condiţiile de stabilitate a unui tip de societate denumită societate covenantală, socotind-o un tip social de maximă generalitate. Termenul ‚societatea covenantală’ a fost introdus de Elazar, (Elazar, 1998; Elazar & Cohen, 1985) deodată cu ipoteza că Israelul pre-monarhic a fost prototipul acestui sistem. Elazar s-a sprijinit pe Vechiul Testament, text pe care mulți cercetători îl resping ca probă istorică. Cu toate acestea cercetarea noastră (Livni & Stone, 2015) a observat că evidenţa arheologică, (Faust, 2008, pp. 92-106) adevăreşte ipoteza lui Elazar.

    Deși voi reveni asupra acestui termen mai jos, voi anticipa aici utilizarea termenului weberian „societate comunalistă”, noțiune relansată, pe urmele sociologului german, de Bădescu, care o defineşte ca o societate bazată pe un:

    „acord deplin al membrilor ei și deci pe o ,democrație comunitară’ din care lipsește stratificarea pozițiilor, adică scara socială a rangurilor, chiar dacă membrii se disting între ei pe scara intensității spirituale a legăturilor reciproce. Atâta vreme cât intensitățile relaționale nu se degradează devenind simple ierarhii de poziții și hrănind avantaje derivate din aceste ierarhii” (Bădescu, 2010) vorbim încă de o societate comunalistă.

    Mai tȃrziu voi preciza că societatea covenantală este un caz particular de societate comunalistă și voi face lucrul acesta nu de dragul nuanţelor ci pentru că este vorba de un termen cheie pentru acest studiu. Tipul acesta de abordare (Livni & Stone, 2015) cercetează administraţia justiţiei într-o societate fără poliţie, fără servicii de detenţie, adică fără un organism dedicat ordinei publice. Deja putem ghici relevanţa conceptului pentru noul tip de abordare, de tip sociologic, a creştinismului: comunităţile creştine antice nu aveau poliţie, închisori şi alte organisme dedicate prevenirii şi pedepsirii infracţiunilor. Altminteri spus, sociologic, societățile primilor creștini erau societăți comunaliste.

    Cu toate că erau societăţi comunaliste ei posedau funcţii speciale ca presbiteri (πρεσβύτεροι , bătrîni) şi episcopi, (ἐπίσκοποι , supraveghetori), (Baynes, 1833, p. 699). Aceste funcţii nu erau ereditare şi funcţionarii care le împlineau erau responsabilii adunării generale care se chema eclesia. Funcţionarii aveau autoritate pentrucă deţineau calităţi necesare şi comunitatea recunoştea acest fapt (Baynes, 1833, p. 699). Pînă aici, comunitățile primilor creștini se potrivesc perfect definiției societății communaliste a lui Bădescu (2010).

    http://sociologia-azi.ro/2016/01/27/crestinismul-si-obstiile-rom%c8%83nesti-de-joseph-livni

    Apreciază

  13. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:02 pm

    Trei organizații nonguvernamentale, având ca obiect de activitatea apărarea drepturilor omului, le-au trimis o scrisoare deschisă președintelui României, Klaus Iohannis și primului-ministru, Dacian Cioloș, solicitând „reacții în sprijinul apărării democrației și a statului de drept” și cerându-le să ia „atitudine în mod public” față de înființarea unei organizații paramilitare de către Partidul România Unită, considerând că se produce un „atac direct la adresa statului de drept”. Cu această ocazie, cele trei ong-uri informează că au demarat procedurile în Justiție, pentru dizolvarea PRU.

    http://www.puterea.ro/politica/activewatch-mca-romania-si-romani-criss-cer-dizolvarea-partidului-romania-unita-statul-de-drept-amenintat-de-forte-paramilitare-130224.html

    Apreciază

  14. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:04 pm

    După ce Crăciunul a fost înlocuit cu „vacanță”, Iisus este substituit de Allah.
    Scandal în Austria, după ce copiii care învață la o școală din nordul țării au fost obligați de un profesor să înlocuiască numele lui Iisus cu Allah, într-un celebru cântec creștin.
    Un cunoscut cântec creștin intitulat „Gottes Liebe ist so wunderbar” (Dragostea lui Dumnezeu este atât de minunată”), pe care elevii unor școli din Austria îl cântă de ani de zile și îl cunosc pe dinafară, a devenit „nepotrivit” pentru unele cadre didactice. Cel puțin așa a considerat o prfesoară din orașul austriac Wels, care s-a gândit că trebuie înlocuit dintr-o strofă Iisus cu Allah. Modificarea a fost făcută de mână, direct pe partitură. Argumentul său: majoritatea elevilor de 10 ani din clasa respectivă este musulmană.
    Părinții copiilor nemusulmani s-au scandalizat, spunând că nu poți schimba peste noapte, după cum vrei, textul unui cântec. Chiar dacă cei mai mulți dintre elevi sunt de altă religie decât creștină. Deranjați, părinții au depus o plângere la inspectoratul școlar, care a anunțat că va investiga acest caz.

    http://dreptul-omului.org/2016/01/se-rescriu-cantecele-crestine-pentru-a-nu-i-ofensa-pe-musulmani-o-scoala-din-austria-l-a-inlocuit-pe-iisus-cu-allah/

    Apreciază

  15. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:07 pm

    Românii care nu au niciun venit vor trebui să plătească începând de acest an asigurări de sănătate de 57 de lei pe lună (respectiv 5,5% din salariul minim brut). Excepţie fac elevii şi studenţii în vârstă de până la 26 ani, soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate, femeile însărcinate, lăuzele şi persoanele cu handicap.

    http://www.expunere.com/romanii-care-nu-au-nici-un-venit-sunt-obligati-sa-plateasca-asigurari-de-sanatate.html

    Apreciază

  16. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:08 pm

    Un document de o mare amploare, prin care poliția din orașul german Kiel a primit ordin de a-i lăsa în pace pe refugiații care sunt prinși furând din magazine sau distrugând bunurile germanilor, a fost dezvăluit de bild.de.

    Ordinul a fost emis în luna octombrie a anului precedent și prin el li se spune explicit forțelor poliției să nu întreprindă niciun fel de acțiune împotriva refugiaților care sunt comit infracțiuni minore, cum ar fi furtul din magazine sau vandalismul.

    Motivația acestui ordin este că forțele de ordine ar avea prea mult de furcă în a stabili identitatea făptașilor.

    http://www.napocanews.ro/2016/01/politia-din-kiel-a-primit-un-ordin-controversat-sa-i-lase-in-pace-pe-refugiatii-musulmani-care-fura-sau-distrug-bunurile-germanilor.html

    Apreciază

  17. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:09 pm

    Un ziar local din Hunedoara dezvaluie modul in care s-a facut o retrocedare controversata de 11 000 ha de teren din acest judet catre o familie de maghiari cu cetatenie austriaca. In cursul procesului desfasurat la Judecatoria Hateg s-a demonstrat ca aceasta restituire s-a facut in mod ilegal, fabricandu-se documente.

    Ziarul Hunedoreanul scrie ca documentele care dovedesc fărădelegea sunt irefutabile. Direcţia Generală de Paşapoarte a comunicat instanţei că pretinsele moştenitoare din Austria au obţinut cetăţenia română la trei ani după ce au intrat în posesia celor 11.000 de hectare de teren. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetăţenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren.

    http://www.ancheteonline.ro/2016/01/cum-a-fost-retrocedat-muntele-retezat-catre-o-familie-de-cetateni-austrieci-de-nationalitate-maghiara-unguri-dna-a-intrat-pe-fir/

    Apreciază

  18. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:15 pm

    Raul are o mare putere de seductie si multe argumente, incat este greu sa i se reziste de catre oameni slabi la minte, slabi de inima si slabi in credinta.

    Raul vine in lume din inima oamenilor, trece prin mintea lor si ajunge sa stapaneasca voia lor. Robiti raului, oamenii gusta satisfactia raului. Robind constiintele, raul devine spiritualitate neagra a lumii, care-i conduce destinele pe calea pierzarii.

    Raul devine principiu, criteriu si mod de viata si de ordine istorica.

    Raul se organizeaza si devine putere peste constiinte, putere peste lume.

    Raul nu se declara ca rau, ci se justifica drept bine, dar dupa rezultatele lui nefaste el se demasca.

    Raul nu spune ca este de la diavol, dar refuza sa se inchine lui Dumnezeu si prin asta isi dezvaluie reaua credinta.

    Raul minte vorbind adevar, raul face rau justificandu-l ca bine, raul urateste lumea, desi se prezinta ca un estet.

    Raul este ipocrit cu risipa de inteligenta, dar vine o vreme cand el se vadeste gol-golut, respingator si inspaimantator.

    Lumea nu poate fi mintita la infinit. Seducatia raului poate fi dejucata de dorul dupa sfintenie, de mintea clarvazatoare si de nostalgia vesniciei.

    -Tataie, dar satana cine este?

    – El este gandul rautatii din oameni.

    -Atunci Dumnezeu este gandul bunatatii din oameni…

    – Bravo, asa este!

    Ioan Ianolide, Detinutul Profet ( 1985)

    http://colaps.ro/?p=13346

    Apreciază

  19. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:18 pm

    Curtea Penală Internaţională a anunţat miercuri că deschide o anchetă asupra posibilelor crime de război comise în timpul conflictului armat ruso-georgian din 2008.

    http://epochtimes-romania.com/news/cineva-tocmai-a-dat-drumul-la-caini-curtea-penala-internationala-investigheaza-razboiul-ruso-georgian-din-2008–243336

    Apreciază

  20. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:18 pm

    Senatorul american John McCain a declarat că intenţionează să prezinte un proiect de lege pentru reaplicarea unor restricţii asupra utilizării motoarelor ruseşti pentru rachete în cazul lansărilor spaţiale militare americane.

    http://epochtimes-romania.com/news/senatorul-mccain-propune-interzicerea-utilizarii-motoarelor-rusesti-pentru-rachetele-americane–243350

    Apreciază

  21. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:21 pm

    Lupta nu se mai duce contra principiilor capitaliste ale profitului, azi legitime, ci contra principiilor morale tradiţionale, creştine. Nu mai trebuie înlăturată „dominaţia nemiloasă a unei oligarhii capitaliste lipsite de scrupule asupra unui proletariat exploatat la sânge”, ci „dominaţia nemiloasă a unei majorităţi intolerante şi bigote asupra unor minorităţi rasiale sau sexuale lipsite de apărare şi drepturi”.

    În numele acestor drepturi „călcate în picioare” se cere, ca şi atunci, o revoluţie. Nu una violentă ca cea din 1917, ci una discretă, subtilă, la nivelul mentalităţilor: revoluţia sexuală. În acest scop, însă, vechile metode propagandistice rămân adecvate, cu condiţia rafinării lor prin noile tehnici de manipulare în masă.

    Întotdeauna, cel mai eficace mod de a minţi este să amesteci minciuna cu adevărul. O minciuna 100% e uşor depistabilă şi nu convinge pe nimeni. O minciună 50% e infinit mai credibilă, ascunsă inteligent în spatele celorlalte 50 de procente de adevăr. Exploatarea maselor proletare era o realitate demonstrabilă economic. Discriminarea rasială a existat şi uneori mai există. Însuşi conceptul de drepturi ale omului derivă din principii creştine şi este legitim. Problema este deturnarea lor în sensul legitimării unor extreme aberante, cum ar fi „familia” homosexuală.

    http://foaienationala.ro/nu-copiii-nu-sunt-bine-mersi-the-kids-are-not-alright.html

    Apreciază

  22. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:24 pm

    Extrema dreaptă europeană a lansat joi seară, cu prilejul unei reuniuni la Milano (nordul Italiei), un atac în toată regula împotriva „monstrului” care ar fi Uniunea Europeană (UE), transmite AFP.

    http://www.agerpres.ro/externe/2016/01/29/extrema-dreapta-europeana-se-ridica-impotriva-monstrului-ue-00-09-02

    Apreciază

  23. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:28 pm

    “Noi nu suntem contra îmbogăţirii celor ce vin şi se aşează în ţară. Dar, ca de dragul lor, să ucidem oamenii noştri proprii, ca de dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de trai să compromitem existenţa fizică şi morală a rasei române, iată ceea ce e de neauzit şi de neînţeles. Dar creditul statului e sus, ni se zice. Să nu se uite cum că încă aveţi ce vinde. Mai sunt de vândut trupurile de moşii ale statului, mai e de vândut dreptul de-a le cumpăra; mai sunt de vândut încă multe din România din câte strămoşii au păstrat. Şi, daca ne veţi întreba care e împrejurarea ce inspiră străinătăţii încredere în solvabilitatea statului român, vă vom spune asemenea care e. Din ce în ce elementele naţionale sunt substituite prin cele străine; siguranţa că România devine un simplu nume pentru a însemna colonii din centrul Europei lângă Dunăre, siguranţa că poporul nostru nu mai e în stare de-a-şi recâştiga vreodată pământul patriei sale din mâini străine, pe această siguranţă că viitorul e al lor în această ţară, ei creditează guvernului”. (Mihai Eminescu, În numărul său din urmă…, Timpul, 1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, Ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1985, pag. 232)

    “Matei Basarab răscumpăra cu bani din visterie pământuri încăpute pe mâini străine; astăzi trei din patru părţi ale acestor pământuri sunt în asemenea mâini. Se înţelege că cu pământul trec drepturile publice, cu acestea Parlamentul, cu Parlamentul puterea”. (Mihai Eminescu, De îmbunătăţiri rele…, Timpul, 3 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 234)

    http://www.expresmagazin.ro/mihai-eminescu-despre-vanzarea-pamantului-sa-nu-uite-statul-ca-inca-are-ce-vinde-2/

    Apreciază

  24. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:33 pm

    Când vine vorba de genocidul în masă, ar fi bine să uităm de Hitler și de Stalin pentru că ei au fost doar amatori în comparaţie cu evreul Richard Coudenhove Kalergi (1894 – 1972) – un om despre care majoritatea nici n-a auzit.

    În 1922, Kalergi a fondat mișcarea „Pan–Europeană” de la Viena, care viza crearea Noii Ordini Mondiale, bazată pe naţiuni federale conduse de Statele Unite ale Americii. Integrarea europeană ar fi fost primul pas în crearea Guvernului mondial. Amploarea fascismului în Europa suspendă planul criminal pentru o perioadă de timp.

    Politicienii acelor vremuri l-au susţinut pe Kalergi iar băncile, mass-media şi serviciile secrete americane au finanţat proiectul său. Şefii politicilor europene ştiu bine că el este autorul Uniunii Europene care dictează totul de la Bruxelless şi Maastricht. Tot Coudenhove-Kalergi a fost cel care a propus „Oda Bucuriei” din Simfonia a IX-a a lui Beethoven ca imn al Europei unite, cântat şi astăzi.

    După al doilea război mondial, Winston Churchill și B’nai B’rith – agenția evreiască de sprijin internațional pentru interesele politice evreiești – l-au propulsat pe diabolicul Coudenhove Kalergi şi i-au sprijinit ideologia rasistă anti–europeană. Planul diabolic a fost salutat şi îmbrăţişat de însăşi Guvernul Statelor Unite ale Americii.

    Spre meritul său, Churchill s-a distanţat ulterior de Kalergi. La începutul anilor 1950, Churchill a fost în campanie în Marea Britanie pentru a susţine albii, moment în care a decis abandonarea completă a odiosului plan.

    Kalergi, necunoscut opiniei publice, istoricilor şi politicienilor europeni, este practic „tatăl” Maastrichtului şi al multiculturalismului. Noutatea planului său nu este acceptarea genocidului ca mijloc de atingere a puterii ci aceea de a impune crearea speciei metise (subumane in viziunea lui) care, datorită caracteristicilor psihologice majoritar negative, garantează toleranţa şi acceptarea „rasei nobile” în vârful ierarhiei.

    Conform raportului „Population division” („Divizarea populaţiei”) difuzat în ianuarie 2000 de către Naţiunilor Unite la New York, se reiterează ideea amestecării raselor aşa cum o gândise Kalergi: „Emigrări la schimb: o soluţie pentru populaţiile în declin şi îmbătrânite. Europa ar avea nevoie de 159 de milioane de imigraţi până în 2025.”

    În cartea sa „Praktischer Idealismus” (Idealismul practic), Kalergi declară că viitorii locuitori ai „Statele Unite ale Europei” nu vor mai fi oamenii vechiului continent, ci o specie de sub-oameni, produsul mixării raselor europene, negroide şi asiatice. El afirmă, fără jumătăţi de măsură, că este absolut necesară amestecarea popoarelor europene cu rasele asiatice şi de culoare pentru a crea o turmă multietnică fără calitate, fără valori, uşor de dominat şi de manipulat de elita conducătoare.

    „Omul viitorului va fi de rasă mixtă. Rasele și clasele de astăzi vor dispărea treptat ca urmare a eliminării spațiului şi timpului. Rasa eurasiatică-negroidă va fi rasa viitorului, similară la aspect cu vechii egipteni şi va înlocui diversitatea popoarelor și indivizilor. (…) Ne-am propus să transformăm europenii într-o rasă metisă. „

    Pentru început, spune Kalergi, se va elimina democraţia statelor membre ale Europei Unite: guvernanţii aleşi de popor nu vor mai avea nicio putere de decizie pe plan naţional, apoi poporul însuşi se va amesteca cu celelalte rase astfel încât rasa albă va fi înlocuită treptat cu rasa metisă – cel mai uşor de dominat de elita conducătoare – rasa pură a albilor.

    „Ne confruntăm cu cea mai periculoasă revoluţie din istoria omenirii: revoluţia statului împotriva omului. Ne confruntăm cu cea mai gravă idolatrie din toate timpurile: zeificarea statului” („Totaler Mensch – totaler Staat” adică „Omul Total – Statul total” – Richard Coudenhove Kalergi )

    Kalergi proclamă abolirea dreptului popoarelor la autodeterminare, urmărind ţinte concrete: eliminarea națiunilor de sine stătătoare prin stimularea mișcărilor etnice separatiste și încurajarea imigrărilor în masă pentru că numai aşa Europa poate fi controlată de o elită! Europenii trebuie transformaţi într-o rasă mixtă omogenă, formată din albi, negri şi asiatici.

    O altă etapă a planului său este cea privitoare la eliminarea principiului egalităţii tuturor în faţa legii şi evitarea oricărei critici la adresa minorităţilor. Legile trebuie să protejeze aceste principiii extraordinare pentru că prin ele se vor reprima masele.

    Kalergi caracterizează metişii astfel: subumani, subspecii, cruzi, infideli, uşor de dominat şi de manipulat. Conform opiniei sale, metişii pot fi creaţi conştient deoarece sunt indispensabili consolidării puterii elitei superioare.

    Chiar dacă în manual Kalergi nu menționează că ideile sale sunt principiile directoare ale Uniunii Europene, observăm că au fost preluate cu uşurinţă de aceasta.

    Credința că oamenii albi din Europa ar trebui amestecaţi cu africani și asiatici, că identitatea naţională trebuie anihilată, că toleranţa şi nediscriminarea între indivizi diferiţi şi rase diverse trebuie înţelese şi practicate constant, sunt teme ce stau astăzi la baza tuturor politicilor comunitare. Nu ne aflăm în faţa unor principii pur umanitare aşa cum am crede la prima vedere ci suntem victimele planului Kalergi prin care se realizează cel mai mare genocid din istoria omenirii.

    Paradoxal, pentru serviciile prestate, exista chiar și un premiu: Premiul European Coudenhove Kalergi – acordat o dată la doi ani unui european care a excelat în promovarea planului criminal. Printre premianţi se află Angela Merkel și Herman Van Rompuy.

    Incitarea la genocid stă la baza apelurilor constante ale Națiunilor Unite care ne recomandă insistent să acceptăm milioane de imigranți pentru a ne ajuta cu natalitatea care, vezi doamne, e foarte scăzută în Uniunea Europeană. Dacă imigranţii sunt vitali pentru întinerirea ţărilor bogate ale Europei, cum se face că românii, bulgarii, polonezii, sârbii şi alte rase albe europene NU SUNT PRIMIŢI CU BRAŢELE DESCHISE? De ce se deschid porţile doar arabilor, negrilor şi asiaticilor? Angela Merkel a declarat de curând că Germania, până în anul 2050 va primi milioane de imigranţi ARABI!!! Marie Le Penn, europarlamentar francez, afirma de curând că Germania manifestă o deschidere largă pentru imigranţi deoarece are nevoie de sclavi, dat fiind faptul că 20% dintre ei sunt analfabeţi, puţini sunt specializaţi şi prin urmare vor fi foarte greu de integrat într-o societate cu alte principii, alte valori, altă educaţie şi altă religie.

    Singurul scop al amestecării raselor este acela de a anihila complet identitatea popoarelor, transformându-le într-o masă de indivizi fără nicio coeziune etnică, istorică şi culturală.

    Pe scurt, politicile planului Kalergi au fost și încă mai sunt baza politicilor guvernamentale oficiale care vizează genocidul popoarelor Europei prin tolerarea şi acceptarea imigrației în masă. Dacă ne uităm în jurul nostru, planul Kalergi pare a fi pe deplin înfăptuit.

    https://romaniafarajustitie.wordpress.com/2015/09/17/planul-kalergi-genocidul-europenilor-subspecii-rezultate-din-casatoriile-interrasiale-usor-manipulabile-de-elita-conducatoare/

    Apreciază

  25. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:45 pm

    Brancusi catre Rockefeller: Dacă tot ai spus ca mă ajuti, mătură prin atelier.

    http://www.istoria-romanilor.com/brancusi-catre-rockefeller-daca-tot-ai-spus-ca-ma-ajuti-matura-prin-atelier/2016/01/28

    Apreciază

  26. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 12:58 pm

    http://www.cocoon.ro/?p=12834

    Apreciază

    • lastunnegru said, on Ianuarie 30, 2016 at 7:56 pm

      geo

      Tu ai pus linkul asta http://www.cocoon.ro/?p=12834 si nu ai zis nimic.

      ???

      Tu esti pro sau contra bioenergiei ? Ai citit ce scrie in acel articol ?

      Oamenii iti pot extrage energia pe loc! Poti preveni furtul energetic cu ajutorul a cinci unelte!

      2 -3 vorbe pe scurt

      Bader-Lee sugereaza ca de fapt campul de bio-energie este acum in permanenta evolutie si ca studiile asupra lumii vegetale si animale vor echivala si demonstra curand ceea ce metafizicienii energetici au stiut tot timpul – ca oamenii se pot vindeca unul pe celalalt doar prin simplul transfer de energie, intocmai precum o fac plantele

      Fa-ti o purificare energetica. Culoarea aurie are o inalta vibratie care este folositoare pentru curatirea si inlaturarea energiei straine. Imagineaza-ti o duza de dus aurie in varful aurei tale (la circa 1 m deasupra capului) si porneste-l, ingaduind energiei aurii sa curga prin aura ta si spatiul tau personal, si sa se elibereze in josul impamantarii tale. Te vei simti imediat curatat si reimprospatat.
      Recheama-ti energia. Cand avem energia noastra in propriul nostru spatiu, este mai putin loc pentru ca energia altora sa patrunda. Dar pe masura ce ne focalizam asupra altor oameni si proiecte, uneori ne raspandim in jur energia. Creeaza o imagine a unui soare auriu si limpede la circa 1 metru deasupra capului tau si las-o sa fie precum un magnet, atragand toata energia ta inapoi catre tine (si purificand-o in energia aurie). Apoi adu-o in jos prin varful aurei si inlauntrul spatiului tau personal, elibereaz-o in spatiul tau personal.

      ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

      Am reusit sa iau tot articolul de pe cocoon.ro

      Aceasta descoperire ar putea avea si un impact major asupra viitorului bioenergiei, furnizand in cele din urma dovada care sa arate ca oamenii extrag energie de la altii cam in acelasi mod.
      Membrii echipei de cercetari in biologie a profesorului dr. Olaf Kruse au confirmat pentru prima oara ca o planta, alga verde Chlamydomonas reinhardtii nu se implica doar in fotosinteza, ci mai are o sursa alternativa de energie: o poate extrage de la alte plante. Descoperirile rezultate in urma cercetarilor au fost postate in jurnalul online Nature Communications/Comunicari despre Natura, publicat de faimoasa revista Nature.
      Florile au nevoie de apa si lumina pentru a creste, iar oamenii nu sunt diferiti. Corpurile noastre fizice sunt asemenea unui burete, absorbind mediul inconjurator.
      “Exact din aceasta cauza exista anumiti oameni care nu se simt bine in anumite situatii de grup in care exista un mix de energie si emotii”, spune psihologul si vindecatorul energetic dr. Olivia Bader-Lee.
      Plantele se implica in fotosinteza bioxidului de carbon, a apei si a luminii. Intr-o serie de experimente, prof. Dr. Olaf Kruse si echipa lui au cultivat specia de alge verzi microscopice Chlamydomonas reinhardtii si au observat ca atunci cand erau confruntate cu un deficit de energie, aceste plante unicelulare puteau extrage energie din celuloza vegetala inconjuratoare in loc de fotosinteza. Alga secreta enzime (asa-numitele enzime celulozice) care “digera” celuloza, descompunand-o in componente zaharoase mai mici ca dimensiuni. Acestea sunt apoi transportate in celule si transformate intr-o sursa de energie: alga poate continua sa creasca.
      Aceasta este prima data cand un astfel de comportament a fost confirmat la un organism vegetal”, spune prof. Kruse.
      Faptul ca alga poate digera celuloza contrazice toate manualele anterioare. Intr-o anumita masura, ceea ce vedem este ca plantele mananca plante”. Actualmente cercetatorii studiaza daca acest mecanism poate fi gasit si la alte tipuri de alge. Descoperirile preliminare indica faptul ca asa si este.
      Cand studiile despre energie devin tot mai avansate, in anii ce urmeaza vom vedea in cele din urma ca aceasta descoperire are echivalent si la fiintele umane” a afirmat Bader-Lee. “Organismul uman este foarte asemanator unei plante, isi obtine energia necesara pentru a alimenta starile emotionale si aceasta poate esentialmente sa energizeze celulele sau sa determine o sporire a cortizolului si sa catabolizeze celulele, in functie de factorul emotional declansator”
      Bader-Lee sugereaza ca de fapt campul de bio-energie este acum in permanenta evolutie si ca studiile asupra lumii vegetale si animale vor echivala si demonstra curand ceea ce metafizicienii energetici au stiut tot timpul – ca oamenii se pot vindeca unul pe celalalt doar prin simplul transfer de energie, intocmai precum o fac plantele.

      Fiintele umane pot absorbi si vindeca prin intermediul altor fiinte umane, animale si a oricarei parti din natura. De aceea faptul de a fi in cadrul naturii este adesea inaltator si energizant pentru atat de multi oameni”, a concluzionat ea.
      Iata cateva unelte energetice pentru a-ti curati spatiul si a preveni pierderile/furtul de energie:
      Cea mai importata si regeneratoare este RUGACIUNEA sau asistarea la liturghie. (Va amintiti scena din Biblie in care o femeie cu sangerari, L-a atins pe Iisus. Acel lucru a fost o incercare mare de furt energetic). A doua mare sursa de reincarcare este NATURA, stai in natura si te vei incarca imediat.
      Ramai centrat si impamantat. Daca esti centrat in cadrul sinelui tau spiritual (in locul analizatorului sau a ego-ului) vei simti imediat ca ceva s-a miscat in spatiul energietau. Daca esti temeinic impamantat, vei putea elibera cu usurinta energia si emotiile altor oameni in josul “cablului tau de impamantare” in mod intentionat.
      Fii intr-o stare de non-rezistenta. La ceea ce ne opunem, tocmai aceea se lipeste de noi. Daca te simti inconfortabil in jurul unei anumite persoane sau intr-un grup, nu intra intr-o stare de rezistenta ca modalitate de a te proteja, intrucat acest lucru doar va mentine energia straina blocata in spatiul tau. Pune-te in miscare intr-o stare de non-rezistenta prin a-ti imagina ca trupul tau este clar si translucid precum sticla transparenta sau apa. In acest mod, daca cineva iti arunca vreo infirmare sau negatie, va trece prin tine fara a te afecta.
      Poseda spatiul propriei tale aure. Fiecare dintre noi avem o aura energetica ce ne inconjoara corpul. Daca nu posedam acest spatiu personal, suntem vulnerabili la energia straina ce patrunde in el. Este necesar sa devii constient de granitele ariei tale (circa o lungime de brat de la corp, peste tot in jurul acestuia, lateral, in sus si in jos), ca o cale de a poseda propriul tau spatiu personal.
      Fa-ti o purificare energetica. Culoarea aurie are o inalta vibratie care este folositoare pentru curatirea si inlaturarea energiei straine. Imagineaza-ti o duza de dus aurie in varful aurei tale (la circa 1 m deasupra capului) si porneste-l, ingaduind energiei aurii sa curga prin aura ta si spatiul tau personal, si sa se elibereze in josul impamantarii tale. Te vei simti imediat curatat si reimprospatat.
      Recheama-ti energia. Cand avem energia noastra in propriul nostru spatiu, este mai putin loc pentru ca energia altora sa patrunda. Dar pe masura ce ne focalizam asupra altor oameni si proiecte, uneori ne raspandim in jur energia. Creeaza o imagine a unui soare auriu si limpede la circa 1 metru deasupra capului tau si las-o sa fie precum un magnet, atragand toata energia ta inapoi catre tine (si purificand-o in energia aurie). Apoi adu-o in jos prin varful aurei si inlauntrul spatiului tau personal, elibereaz-o in spatiul tau personal.
      Sursa:http://viataverdeviu.ro/

      http://caplimpede.ro/oamenii-iti-pot-extrage-energia-pe-loc-poti-preveni-furtul-energetic-cu-ajutorul-a-cinci-unelte/

      ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

      Nu am stat sa caut prea mult dar articilul original pare sa fie asta

      Oamenii iti pot extrage energia pe loc! Poti preveni furtul energetic cu ajutorul a cinci unelte!

      http://caplimpede.ro/oamenii-iti-pot-extrage-energia-pe-loc-poti-preveni-furtul-energetic-cu-ajutorul-a-cinci-unelte/

      ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

      Crestini ortodocsi stiu ca bioenergia este de la diavol.

      Bioenergia şi Radiestezia – rătăciri contemporane

      http://marturieathonita.ro/bioenergia-si-radiestezia-rataciri-contemporane/

      Apreciază

  27. geo said, on Ianuarie 29, 2016 at 1:07 pm

    Niciodată nu m-am împăcat bine cu pantofii. Cel mai bine ma simțeam, în copilărie, la bunicii de la tara, când mergeam desculț (după ce picioarele mele se învățau cu țarâna). Adică cei mai buni pantofi erau picioarele goale. În mod normal, când eram la oraș, stricam cel puțin doua perechi de pantofi pe an, iar când am auzit ca, la tara, oamenii purtau opinci și acestea sunt foarte comode, pentru ca urmează forma piciorului și sunt flexibile, încă din adolescenta mi-a trecut prin cap ideea ca, odată și odată, voi purta opinci. Ieftine, comode, urmăresc perfect forma piciorului, fiind create după picior – ce sa cer mai mult de la niște încălțări, decât sa ma simt cu ele ca și cum as fi desculț? Gândul de a purta opinci a rămas, pentru mai bine de 20 de ani, depozitat undeva în memorie, dar nu l-am pus în practica niciodată, chiar dacă la el s-a adăugat și ideea ca as putea sa port întregul costum popular țărănesc romanesc tradițional.

    Acum, însă, gândul de a purta costum țărănesc s-a amplificat, aproape brusc. La o petrecere, o doamna a plecat pentru puțin timp acasă, după care s-a întors îmbrăcată în ie populara.
    Pielea ei arămie, (bronzata) se potrivea foarte bine cu albul iei și cu modelele cusute. Toate privirile s-au îndreptat către ea, nu numai la început, ci pentru întreaga petrecere. Și s-a schimbat și comportamentul dânsei, devenind volubila, vesela și fericita. Nu știu cum sa spun, dar parca dintr-o data a devenit alta persoana, care radia, ceva ce nu era când era îmbrăcată modern.
    Când am văzut, la un supermarket, o cămașă populara bărbătească, am fost cucerit de croiala și simplitatea ei. Frumoasa prin simplitate, dar nu chiar atât de simpla cum pare la prima vedere, modelele cusute fiind destul de complicate. Parca spune despre tine ca te comporți ca un om simplu, fără sa vrei sa scoți în evidenta cat de complex ești în realitate. Fara sa faci caz de calitățile tale, asa cum se face în ziua de azi (când e la moda auto-publicitatea, adică un fel de lăudăroșenie caraghioasa). Stai în banca ta, fără sa vrei să-ți faci auto-publicitate, fără sa vrei sa arăți ca ești „din lumea buna”.
    Aproape ca am ajuns sa fiu obsedat de dorința de a avea ie bărbătească. Cel puțin vara ar fi ideala pentru petreceri sau festivități. Era atât de simpla, încât era foarte frumoasa. Mi-am zis ca nu voi cumpăra pe loc cămașă, înainte de asta trebuie sa studiez piața, poate sunt și alte oferte. Mi-am zis ca, dacă costa în jur de aproximativ 100 lei, voi cumpăra o cămașă populara bărbătească, însă, când am cautat pe internet, am văzut preturi cuprinse intre 300 și 500 lei. Mintea mea a lucrat în continuare, gândindu-mă ca ar fi tare, tare frumos sa port o cămașă populara bărbătească. Oare ce-ar fi, dacă m-as duce la unele festivități. oficiale, mai ales cele din timpul varii, îmbrăcat nu cu greoiul și căldurosul costum nemțesc, ci cu o cămașă simpla populara, tipic romanească? La urma urmei sunt roman, nu neamț. N-am motive sa ascund faptul ca sunt roman, poate ca ar trebui sa scot asta în evidenta, a fi roman este o calitate.
    Cum de micuța mea dorință de a purta costum tradițional. romanesc, care, inițial, era o dorință practica, legata de comoditatea opincilor, a ajuns sa fie, aproape brusc, atât de puternica? Pe mine nici nu ma interesează prea mult hainele, atunci cum de am ajuns sa pierd timp făcând analize de preț și de aspect al diferitelor cămăși bărbătești populare?
    Exista o singura explicație: puterea mulțimii. În mintea noastră, puterea mulțimii se asemuie cu puterea unei gloate dezlanțuite, ce poate sa se îndrepte cu ușurință și imprevizibil către violenta. În cel mai bun caz, puterea mulțimii înseamnă puterea votului celor multi. Dar am descoperit ca puterea mulțimii înseamnă mult mai mult decât atât.
    În ultimul timp, diverse personalități și organizații au făcut propaganda costumului popular romanesc. Mulțimea poate fi influențată prin propaganda, asa ca multi oameni au început să-și dorească sa poarte, măcar la anumite ocazii, costume populare românești. Multi (mai ales unii care trăiesc departe de România) chiar și-au cumpărat costume populare românești. Dorințele a din ce în ce mai multi oameni, trimise în eter, s-au unit și au devenit ca o singura dorință, mare de tot, ce creste permanent și învăluie ca un nor întreg Pământul. În acel nor de dorință ma scald și eu, fără sa simt sau sa fiu conștient de asta, trezindu-mi și amplificându-mi mica dorință deja existenta de a purta costum popular romanesc. Acum și dorința mea se aduna la acel nor, mărindu-i puterea.
    Asta e puterea mulțimii. Mulțimea are puterea de a influenta, prin puterea adunata a gândurilor și a dorințelor, gândurile și dorințele celorlalți. Noi, oamenii de rand, nu ne dam seama de unde ne vin anumite dorințe, dar una dintre explicații este asta: puterea mulțimii.

    http://suntemromania.blogspot.ro/2016/01/943puterea-multimii-by-de-ce-nu.html

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: